4,179 matches
-
parte, meritul de a fi comprimat această parte a actului al II-lea, iar, pe de altă parte, de a fi optat nu pentru varianta facilă, ,,realistă“, de a ne înfățișa, fie și cu mijloace scenice, rinocerizarea lui Jean, creșterea cornului, înverzirea tot mai puternică a pielii, ci de a fi ales varianta cea mai dificilă: aceea de a sugera rinocerizarea lăuntrica. Claudiu Bleonț se achită cu brio de această misiune scenica de o dificultate comparabilă cu ascensiunea pe vârfurile Viștea
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
închise, la Sibiu și peste tot in lume unde a fost prezentat. Piloni ai producției teatrale internaționale de la Craiova a lui Robert Wilson -, Valer Dellakeza și Valentin Mihali își pun în valoare talentul de excepție și experiența (demnă de un Corn al Abundentei) pentru a face tăcerile să grăiască ...asurzitor, necontenit, cei doi uzitând, desigur, de toate celelalte modalități scenice de expresie rămase la dispoziție. Dellakeza/ Dudard joacă foarte bine nedumerirea, apoi îngrijorarea pentru starea de sănătate a prietenului sau gata-gata
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
devenit rinocer... Logicianul a devenit rinocer“. Reacția lui Berenger e violență: îi amenință cu pumnul, de la fereastra, pe rinoceri, strigând: ,,N-am să vin cu voi, nu, nu! Rușine să vă fie!“. Zgomotul foștilor colegi și prieteni, ajunși animale cu corn în frunte, atinge parametri apocaliptici. Apoi, că printr-o minune dumnenezeiască, apare Daisy și răgetele sunt anihilate de vocile cristaline ale unui cor de copii. Vestea pe le-o aduce Daisy este în notă celor anterioare: ,,Botard s-a făcut
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
și-o apă mai sfântă. Eram tineri și zvelți și drepți în răcoare. Vremi învechite nu mai mișcau. Deveneam statui de duh tânăr și sare. Virginitatea și cerul ardeau. N-AM ȘTIUT pe talgere ruginite în sunet luna picură prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătății laurii durerii se-ntind în inimă și eu călcând covoare de flori adormind otrava morții din cupe amare pe
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătății laurii durerii se-ntind în inimă și eu călcând covoare de flori adormind otrava morții din cupe amare pe buzele mele haine prea strâmte vătămătoare vise stârnite din corn tot trupul topind focuri mistuitoare prin fibre în insuficientele mări mai reînviu din cenușă mai ridic ochii la stele mai strig prin pustie să-ntronez întunericul? voi fi atârnând în câmpul senin cu brațe de brumă desfăcute pe nori departe
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
joi vîrîtă-ntr-o duminică o-nserare ascunsă-n pliurile radioasei amiezi în frapieră o sticlă de vin rubiniu decoltată cum rochia unei bacante pe perete masca unui diavol (un ochi roșu și altul verde bărbița-ncovoiată ironic aidoma unui al treilea corn inversat) ai zice ultimul portret al poetului Abăluță. Întregul În focul fierbinte-al detaliilor cum se călește Întregul cum se face ne’ndurător oțel apoi cum devine rece stingînd fără milă detaliile. Uimită e Viața Uimită e Viața de sine
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
eponim Cu uitarea numelui Tău viețuim. Ai pus temeiul Pomului Vieții Cu mine purtând solia Crengii de Smochin, Ai spart negurile și-ai topit nămeții Poporul Tău oprindu-l de la dezmățul cu vin, Lauda Arborilor Cunoașterii - Dafin și Afin -Din cornul de berbec revărsând izvorul graiului cristalin Al belșugului de lapte, de lumină și grâne Glorie bazileică dând Bacilor de la stâne. Lăudat Capul Mielului, Capul Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
care lega intrarea în port. era limpede că flota lui Mahomed nu putea pătrunde pe-acolo și sultanului nu-i rămânea decât să escaladeze stâncile cu toate cele 300 de vase ale sale trecându-le pe uscat din Bosfor în Cornul de Aur. vai nouă, timpul ca lașitate a veșniciei, o scriptoria în care istoria e rescrisă de la dreapta la stânga. invizibilă și înfricoșătoare splendoare, fregata evoluând ca o peniță ușoară printre tendoanele destinului, printre legatarii apocalipsei, neatinsă-n vreun fel de
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
vînătorul fiind nervos și supărat pe pădurari; metoda substituirii vînatului nu se descoperise încă." (Lucian Dincă, Vînători cu Ceaușescu). într-un rînd, în pădurea Malu Roșu din ocolul silvic Scroviștea, semnalul vînătorii, în premieră mondială, s-a dat nu cu cornul, ci cu o talangă de oi. Șeful statului a împușcat în trei ore 18 mistreți: record mondial absolut! Explicația? în iarna precedentă, un pădurar colindase zilnic pădurea cu o sanie trasă de o iapă ce purta la gît o talangă
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
însemnătate. Orișicum, în amintirea victoriei de atunci, "în toate diminețile de duminică, Tarasconul ia armele și iese afară din cetate, cu sacul pe spate, cu pușca pe umăr, cu haite de cîini, cu dihori pentru vînatul iepurilor, cu trompete, cu cornuri de vînătoare. Minunată priveliște! Din nefericire, vînat nu se găsește - nu se găsește deloc." Drept compensație, tarasconezii practică tirul în caschete: cel ce nimerește mai multe alice în propria lui șapcă este proclamat regele zilei și, seara, reintră triumfal în
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
pe atît de lipsit de orizonturi, despiritualizarea adiacentă, precum semne de rău augur: „Este adevărat că tot Occidentul trăiește o epocă de consum aberant, la care va fi silit să renunțe, într-o bună zi, căci sînt semne că și cornul abundenței debordante și chiar indecente va seca, Occidentul are nevoie să-și re-gîndească viața - și-i va fi greu, va fi o criză de mari proporții și de toate naturile - are nevoie de o altă filosofie de viață”. O excepție
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
cotropit aleile de scrum"), Blaga ("Pretutindeni aripa răscrucilor/ rupe negurile, sperie stolurile./ Nicăieri joc. Nimeni în noapte./ Cerne șoapte și scrum./ paradisul pierdut"), Barbu ("Abis amar la iarba de-ntuneric..."), Pillat ("Septembrie cu drumuri de aramă prin pădure,/ cu-ntîrzieri de cornuri și povîrnișuri moi/ pe cari se-opresc din umblet întoarcerile sure/ de turme cu talange și botul de trifoi" sau "Cînd voi pleca, - povestea-i la ultimele file, -/ voi ține minte-odaia și pianul de eben/ și fruntea ta-nclinată prin
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
pun întrebarea ce au urmărit anchetatorii luîndu-l pe Gheorghe la frăgezit. Au acționat la comandă, pentru că emisiunea lui, foarte ascultată, căpătase accente satirice la adresa puterii? La radio Pro FM, Gheorghe tocmai lansase un cîntecel care lua nimicitor în derîdere programul "Cornul și laptele" al premierului Năstase. Același Gheorghe își luase obiceiul de a critica în direct partidul de guvernămînt, dînd microfonul și ascultătorilor care voiau să facă același lucru. Sau careva din Parchetul General, ascultînd o emisiune a lui Gheorghe, în
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
de parcă nu ar fi fost de-ajuns: pe la "semifinale", de undeva, din labirinturile "vieții de după moarte", se auzeau în noapte, în toată macabritatea lor, castaniete lovite furios de un matador pocnit zdravăn la capătul de jos al coloanei vertebrale de cornul taurului, acompaniate aiurea de o canțonetă bocită sfâșietor de un gondolier reumatic, totul dominat de răgetele rockerist-milităroase ale unui caporal interbelic amenințat cu încarcerarea. Ca să nu mai spun că, în timpul recitalului, fără să se sinchisească de nimeni și de nimic
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
furișez prin întunericul camerei cu gând să ies pe balcon, la aer, dar în clipa aceea, a sunat interfonul și o voce liniștit-jovială mi-a zis: -V-am trezit, domnu' Haralampy, să vă spun că, începând cu anul școlar viitor, acțiunea "Cornul și laptele" se va extinde și la licee sub pseudonimul "Bani pentru liceu"... Vocea semăna oarecum cu a domnului Prim-ministru Adrian Năstase... Și-atunci, ca Saul din Tars pe drumul Damascului când a prefigurat lumii apostolico-misionarice și financiare convertirea
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
ea, ca expresie (mă rog, electorală), poate da naștere și la o interpretare folclorică, adică să fie vorba pur și simplu despre un joc dobrogean-marinăresc încă necunoscut - "Țepele" - care, împreună cu jocul "Mitocanul", cules și interpretat de domnul Adrian Năstase la Corn(u), să constituie o suită coregrafică în primă audio-vedenie la televiziune... Constatând toate aceste nuanțări-adevăruri televizate, prietenul Haralampy, care e și un foarte bun cunoscător într-ale folcloristicii politico-actuale, se pregătește deja pentru o lucrare mai amplă zicându-mi cu
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o tematică diversă (economie agrară și urbană, vânătoare, meșteșugul prelucrării osului și cornului, sărbători rustice, organizarea activității meșteșugărești, cir culație monetară ș.a.). Valoarea lor este inegală, dar toate contribuie la trasarea tabloului unui domeniu extrem de important al vieții provinciei norddunărene. O mică secțiune de recenzii (p. 263-266) și o binevenită Cronică a activității
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița, cioara, bărzăunul... și câte și mai câte. Toate ființele-s mergătoare. Toate umblă într-un fel ori altul
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
În noaptea aceasta de iarnă, când tu ești vie de mine și-mi ningi cu ambrozie viața, când Daniil Îl ține la ușă pe Domn, stau de vorbă cu capra Amaltheia și-mi spun: nu te-nfrupta, Poete, din acest corn al abundenței cu nemăsurare, nepentensul gândului doare! Sleiește apa Styxului și pune-l pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
perioadei clujene, Cântece poporane românești, pentru mezzosoprană, bariton și orchestră țigănească. Sonoritățile de sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții materiali și structurali nu pot fi separate. În lucrarea de față sunt determinați modulul lui Young și modulul de rigiditate pentru osul cortical al mamiferelor, al păsărilor și pentru cornul de cerb folosind 3 puncte pe o pantă la un raport lungime/adâncime cuprins între 10 și 25 GPa Am arătat că osul are comportamentul mecanic al unui material compozit, acesta putând fi testat prin măsurarea durității în 3 puncte
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
locul alături de binomul de bază - coarde/percuție - caracteristic acestui gen muzical. Istoricul Al-Tifashi atestă în sec. XIII prezența în Al-Andalus a unui instrument aerofon, ce se bucura de o largă apreciere. El îl denumește buq, descriind-ul ca pe un corn și asociind-ul în special muzicii de dans. Din punct de vedere organologic, instrumentul denumit buq era prevăzut cu o ancie, ce se continua cu o serie de tuburi din trestie, cu diametre din ce în ce mai mari, ce formau în acest fel
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
te forțează aproape! Aș compara-o cu o femee frumoasă, sensuală, înamorată, care se dă toată! Dar să lăsăm poezia! Să trecem puțin la bucătăria Scalei! Orchestra e compusă din 18, 16, 12, 11, 9 coarde, câte 4 lemne, 8 corni, 4 trombe, 4 tromboni, tuba, 2 arpe și 5 baterii. E bine, dragă Ljub - (și asta aș ține să difuzezi lucrurile nițel): La Scala nu există nici un fel de rotație, afară de suflători, prin forța lucrului. Ei bine, nu există repetiție
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mișcările sufletești interioare decât de impulsuri exterioare majore, în Tosca, în fiecare clipă se întâmplă ceva . Există rapeluri la G.Verdi și în această partitură Scarpia este Jago. Amenințarea (ex. 6) cu care începe ultimul act. susținută sonor de patru corni la unison, se leagă cert de începutul actului al IV-lea din Don Carlos de Verdi. Atunci când, în actul al III-lea, în închisoare, Cavaradossi cere până și hârtie, (ex.7) pentru a-i scrie iubitei sale FloriaTosca. patru violoncele
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]