244 matches
-
mare lucru acolo. Celălalt, Ciuchi Virgil, a făcut ani grei de pușcărie, a venit acasă, dar n-a mai trăit mult. Mi-am făcut datoria să mă informez în Fruntești despre ce știu oamenii în legătură cu rezistența anticomunistă a lui Ion Corniță și a altora. Nu știu mai nimică sau chiar nimic. Am aflat că se știe de către cei mai în vârstă că a fost închis, că umbla cu niște manifeste și cam atât. Sigur, ne solidarizăm cu suferința îndurată prin lagăre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am găsit familiile Boghiu, Totolea, Ungureanu din Slobozia - Filipeni, însă, spre surprinderea mea, am găsit multe familii de răzeși din Fruntești care au primit loturi de completare sau loturi mai mari (N. Antoche, C. Oprișan, Vasile și Virgil Oprișan, Elena Corniță și mulți alții). În lista adăugată la tabelul general, l-am găsit la poziția 16 pe Gh. Hodoroabă, care a avut după 1944 o evoluție politică, care demonstrează că Partidul Comunist din România nu i-a trasă cu arcanul pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
despre asta, dar eu locul meu nu mi-l las!... Și ar trebui să-ți fie rușine, că i-ai jurat lui tata că aici vei rămâne, cu mine, cât trăiești. Dar ceva mă îndemna să cred, un drăcușor cu cornițele roșii, așa se zicea pe la noi, că numai gândul de a nu-și mai înțelege telenovelele preferate acolo, în Grecia, o făceau să refuze categoric orice propunere din partea mea. În schimb Avender a șters-o. N-a spus nimănui nimic
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
fin și insistent prin materialul rochiței sale subțiri de vară, apoi îi desfăcu fără grabă nasturii din dreptul sânilor și pătrunse ușor sub cupele sutienului, începând să-și plimbe degetele peste mugurașii ce începură să prindă viață, ridicându-se precum cornițele melcilor primăvara, când simt umezeala picăturilor de rouă la ivirea zorilor răcoroase. Săndica simți un gol în stomac după sărutul lui pasional. De fiecare dată când Mircea îi atingea pielea fierbinte, era pătrunsă de ceva ca o amețeală în partea
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
întrupez pentru a-i învăța tainele supraviețuirii. Râd și plâng acolo până când, în spatele spiralelor se aude trenul vieții, în clocotul roților pe șinele din metalul modelat de umbre. Mă ajunge roata gândului și cobor cochilia în care mă retrag. Strâng cornițele translucide, pentru a nu mai simți atingerea geometriei aerului plin de vicii, de patimi, de dorințe nicicând saturate de pământul pe care îmi continui mersul mai târziu, când printr-un pocnet de palmă divină devin câinele iernii lătrând la luna
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
fin și insistent prin materialul rochiței sale subțiri de vară, apoi îi desfăcu fără grabă nasturii din dreptul sânilor și pătrunse ușor sub cupele sutienului, începând să-și plimbe degetele peste mugurașii ce începură să prindă viață, ridicându-se precum cornițele melcilor primăvara, când simt umezeala picăturilor de rouă la ivirea zorilor răcoroase. Săndica simți un gol în stomac după sărutul lui pasional. De fiecare dată când Mircea îi atingea pielea fierbinte, era pătrunsă de ceva ca o amețeală în partea
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
în vraja dulcelui joc al dragostei. Cristian începu să-i sărute gâtul centimetru cu centimetru, apoi își îndreptă atenția asupra lobului urechii. În același timp mâinile sale harnice mângâiau cu delicatețe merișoarele coapte ale fetei. Melcișorii și-au ridicat imediat cornițele. Andrada gemea de plăcere și se lăsă furată de starea momentului în brațele tânărului. Savura jocul dragostei și abia acum îi simțea fiorii. Când deschise ochii și văzu pieptul puternic al pursângelui de pe perete, parcă se excita și mai tare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
de furie. Îmi puteți spune cum de suportă foarte bine ca amanta lui să se culce regulat cu soțul, dar îl deranjează să afle că a făcut-o cu un alt bărbat ? Evident, simțea cum îi înmuguresc pe frunte mici cornițe. Amanta E cea pe care o iubești, Dar te înșală, vrei - nu vrei, Și totuși, ce ciudat, nu ești Gelos deloc... pe soțul ei. 3. Un bancher singur, în vârstă, a început o relație cu o tânără săracă, frumușică și
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
încetă cu foitul până nu mă lipi de matahala de urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
arunce peste noi cu beteală. Râdea cu hohote dolofana și arunca cu beteală, încât toți pomii, florile și viețuitoarele sclipeau sub încărcătura de fire lucitoare. Ba câteva fire ne-au agățat unul de altul încât, atunci când se scărpina vițelul între cornițe, cădeam buluc peste el și nu ne reveneam până nu ciulea urechile iepurașul. Si râdeau în hohote cu toții, iar dolofana arunca mereu cu beteală. Mai apăru și domnul Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
dobitoace, Așa, ne place - nu ne place, Mai apăruse și-un vițel; Și, de atunci, adio pace, Că-n zbenguiala lui neroardă, Nimic nu-i mai stătea în cale, Pe toate le-alerga-n ogradă Porci, păsări, capre rătăcite Le lua-n cornițe și-n copite Gonindu-le pe drum la vale.. Privind la scenă, un cățel A mârăit către erou: -Joacă-te acum cât ești vițel, Că mâine când o să fii bou!?! Morala: Oricât s-ar da unii de-a dura Rămân cum
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
pe cineva?” Personajul Mumu este mic de statură, abia puțin peste un metru, cu o piele de culoare gri deschis spre verzui, capul disproporționat și doi ochi mari și expresivi. Mai posedă și două antene lungi cu terminații sferice, precum cornițele unui melc. Modul de comunicare este telepatic, prin creier și ochi. Însă, Nota Bene! i se auzea vocea înfundată vorbind grammatical, conform DEX-ului. Întorși din expediția lor marțiană, cei patru eroi constată cu plăcere și surprindere că iarba de
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
deasupra pulpelor. Am rămas mut de uimire și plăcere privindu-i pulpele fine și bine proporționate și nu m-am putut stăpâni să n-o mângâi ușor pe abdomen, pe pulpe, pe micuții mugurași care au început să-și înalte cornițele... Am simțit că jocul îi place și că se va trezi. Mi-a înlănțuit gâtul cu brațele somnoroase, în timp ce pieptul ei îl apăsa pe-al meu, cu merișoarele delicate ale sânilor, ce aveau o presiune ușoară și plăcută pe pielea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă. 2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci cu ... Citește mai mult Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani.1. Vindeam lapte
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă.2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci cu ... Abonare la articolele scrise de constantin t. ciubotaru
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
pădurii tu defilezi pe cărările pustnice că în aula magna împușcând vietățile tandre cu aburul morții în gene ai închis fereastră nordului cu arma cuvintelor civilizat eu îmi târăsc sufletul ahileic ca un melc umed și umil mustind a ploaie cornițele argintii pipăie ezitant seva ierbii miile de ochi din vârful degetelor simt nevăzutul șerpii încolăciți în păr șuiera a viața cu temperamentul meu grav demonetizat (re)construiesc chilii în mijlocul pieței ești că Enkidu sfidător și devotat rătăcitor și loial fiara
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]
-
se dea pălincă la oameni când plecau acasă de la nuntă, ceea ce unii adică neamurile soției nu vroiau iar pe deasupra cântăreții in timpul nunții s-au scandalizat între ei. Uite așa certurile o țineau lanț. (și-o fi băgat ăla cu cornițe coadă pe acolo) ...ajuns la lucru... ...,evitându-mă, parcă eram ciumat, parcă le-aș fi făcut ceva de toți se fereau de mine, sau o fi dat holera peste noi cum zicea în Padureanca lui Ioan Slavici. Stăteam la un
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
Mircea apăru din baie, cu prosopul în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
nu intră bine în casă, că și veni să vadă vătuiul. De cum îl văzu pe băiat, puiul dădu să se ridice în picioare și să fugă. Dar ceva îl opri. Băiatul îi vorbea cu blândețe. Îl mângâie pe cap, între cornițe. Apoi îi întinse un smoc de otavă, la care puiul nu putu să reziste. Cum era de așteptat, s-au făcut prieteni. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (2) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1150, Anul IV
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
Mircea apăru din baie, cu prosopul în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
mângâie pulpele apetisante, ce se strângeau din ce în ce mai tare. Atunci tânărul și-a mutat atenția asupra sânilor ei neastâmpărați ce tresăreau în cupele sutienului la fiecare mișcare. Frământa exteriorul sânului prinzându-i în căușul palmei mugurașii ce începeau să-și ridice cornițele întârindu-se din ce în ce mai tare. - Ce-mi faci?... Te rog... fii cuminte... ne poate vedea cineva. Cristian nu era interesat de ce spunea fata sau că pot fi văzuți de către trecători. El avea un singur scop. Să o excite cât mai tare, pentru
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau mânecuțele lucitor de albe ale iei brodate cu fir verde de arnici. Ele încadrau o față veselă bine luminată de ultimele raze ale soarelui. Ochii strălucitori ca două luminițe reflectau o inteligență ieșită din comun
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau mânecuțele lucitor de albe ale iei brodate cu fir verde de arnici. Ele încadrau o față veselă bine luminată de ultimele raze ale soarelui. Ochii strălucitori ca două luminițe reflectau o inteligență ieșită din comun
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]