143 matches
-
așezate diferit (de-a lungul corpului, pe piept sau abdomen), iar cu picioarele depărtate intenționat sau încrucișate și strânse. Alte opt morminte aveau defuncții în poziție chircită, iar restul de șapte erau cenotafe. Dintre cenotafe, trei conțineau oase fragmentare de cornute mari sau mici, schelete de cai, iar într-un caz s-a găsit un schelet complet de vițel. Gropile mormintelor cu schelete chircite erau dreptunghiulare (în șase cazuri) și ovale (în doar două situații). Gropile mormintelor ovale și la cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel mult, un loc în care represiunea se exercita cu o oarecare subtilitate, și nicidecum o asumare a valorilor liberale, demonizate cu insistență de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aceia, deoarece țărăniștii fiind politicieni prevăzători au descoperit la timp că taurii respectivi, aveau certe apucături comuniste și grave reminiscențe ceaușiste. In rest, lupta din Spania cu cea din România seamănă ca două picături de apă, ba chiar compensează lipsa cornutelor cu haite întregi de jivine mult mai agresive, numite popular „maidanezi", specie de care România contemporană nu duce deloc lipsă. Zilele trecute The Carpathian Garden, a cunoscut drumeția unui om de vază, care cică simțea nevoia să mai spele din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mult mai rău decât pe timpul celor trei ciobănași din baladă, dintre care doi se simțeau suficient de bărbați să- i facă felul celui de al treilea, fiindcă, nu numai că avea oi mai multe, și mândre, și al naibii de cornute, ci și fiindcă l-au mirosit că era suficient de blegoman, încât să nu pună mâna pe bâtă și să le crape capul de cum apăreau de după colțul stânei. Dar credeți-mă domnii mei, că am suficienți ani ca să fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
timp trenul oprise într-o gară. Se simțea un miros nu prea plăcut. Bidaru a ieșit pe coridor, să privească prin geam afară și să se orienteze. În apropiere, pe o linie paralelă, staționau câteva vagoane pline cu oase de cornute mari. Fără îndoială, era vorba de Fabrica de Zahăr Sascut, recunoscută și de copii. O jumătate de oră și va ajunge acasă. Această jumătate de oră va fi cumpăna dintre cele două etape din viața lui, gândea el. O perioadă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi câini (unul de vânătoare, celălalt ciobănesc), câteva pisici și un cârd de porumbei (adăpostiți în porumbar, în colțul hambarului). Mai întâi, vacile. Șase cornute (și cam tot atâția copii: eram patru frați, două fete și doi băieți), dar care ocupau mult loc, adică mult timp. Zilnic, în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu, seara și dimineața, trebuia să mergem în grajduri să le hrănim
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să plătim un tractor, n-ar mai fi fost nevoie să le punem la jug, să le mai supunem la munci forțate pe "Roșcovana" și pe "Creața". "Bruna" și "Murga" formau al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele de putere, purtate aprig între cele două cornute. "Murga" a deținut multă vreme supremația. Îmi aduc aminte de cruda bătălie care a izbucnit între ele sub ulmi, într-o seară frumoasă de vară, la ora când dobitoacele merg la adăpat, iar mierlele își răspund cântând prin tufișuri. Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mai important este Turkwell cu apă numai în timpul perioadei ploioase.Din partea nordică râul Omo, cu obârșia în Podișul Etiopian, aduce apă tot timpul anului. Numele lacului Turkana ĂRudolf) vine probabil de la triburile Turkana, crescători nomazi de turme de cămile, vite, cornute și capre. Lacul a fost descoperit de Teleki și locotenentul Von Hohnel în 1888.Fauna bogată este formată din crocodili Ăcirca 12 000) de talie mare Ă5,5 m), hipopotami și păsări de apă. În zona lacului a fost descoperite
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de carne vie, mai ales În perioada interbelică, era În floare. Cu mijlocirea acelor vânzări și exporturi se ocupau mai ales evreii și armenii. Urmărind statisticile exportului de animale din acea vreme la nivel național, putem constata că anual numărul cornutelor exportate trecea de câteva sute de mii. Veniturile din familiile țăranilor erau astfel rotunjite, ele crescând considerabil. Dacă cei de la câmpie au ridicat țara la nivel de grânar al Europei, nici muntenii nu se lăsau mai prejos. Cu toate acestea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
polemistului devin nepotrivite, poetul și pamfletarul recurge la infinita forță a imaginarului metamorfozant: "Intră insul pe "poarta neagră" a laboratorului infernal arghezian și iese "împielițat" în vierme politic, în gândac puturos, în ploșniță cu târtița ardeiată, în păduche cultural, în cornută care gândește cu picioarele și tot cu ele scrie la gazetă..."208. Aici, vehemența se ascunde în spatele actului magic și nu hiperbola îl desăvârșește, ci alegoria, adică transferul de substanță semantică între două lumi paralele, dar intersectabile, prin similaritatea lor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era firesc, și împrumuturi făcute de albanezi din română”, aducând în acest scop ca exemple cuvintele ghindură, cucută, grâu, mioară, scutar „mai marele peste ciobani”, puică, cornută, cârlig, mămăligă etc. În sfârșit, autorul remarcă în plan lexical „izbitoarea asemănare în tratarea elementului lexical de origine latină”: cuscru și krushk (lat. consocer), a urî și urrenj (lat. horrere), ospăț și shtëpi „casă” (lat. hospitum, ngr. σπίτι), împărat și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și domeniilor. Am fi avut nevoie în fiece județ de prăsilă de cai și cornute, de o îngrijire și exploatare sistematică a pădurilor, de învățămînt agricol și tecnic, de ridicarea din întuneric a adevăratului și singurului popor românesc, a țăranului. Cine vrea să cunoască natura poporului nostru ar trebui să se uite în țara turcească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
brun), semințe de sorg, cartofi (albi, roșii), cacao, cafea, citrice, suc de portocale congelat, zahăr brut și rafinat, semințe de floarea soarelui, bumbac, ulei de palmier, cauciuc, lemn, placaj, cherestea, etc.; - bunuri de origine animală: animale vii (porci, vite, alte cornute), carcase congelate de porc, carne (de porc, de vită, de pui, de curcă), unt, ouă, lână, piei brute, ș.a.; - bunuri de origine minerală: aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, plumb, cositor, nichel, paladiu, platină, combustibili casnici și industriali (benzină, motorină, propan
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a răpi oi, capre și chiar cornute mari, mai puțin cai, de a căror copite se pot feri mai greu. Nu rareori, când sunt Înfometați, atacă și câinii, În mod deosebit pe cei ce hoinăresc pe câmp, singuri și fără stăpân. Totodată, lupii fiind și animale omnivore
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai mică mustrare de conștiință. S-a ajuns ca oierii și păstorii de vite să apeleze În mod obișnuit și deliberat la serviciile acestui patruped, recunoscut pentru calitățile lui, și să Îl folosească la paza stânelor și a staulelor de cornute mari, cât și În gospodăriile oamenilor. Astăzi, creșterea câinelui-lup local, varietatea românească, deși nu este declarată și omologată ca rasă, este mândria țării pentru că, dintr-un animal primitiv, semisălbatic, a ajuns un câine căutat datorită calităților deosebite pe care le
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
in poienele acestor păduri, se va pedepsi cu o amendă după cum urmează: 0,50 lei pentru oaie sau un miel; 1,50 lei pentru un porc sau purcel; 2 lei pentru un cal, un măgar, un catar, o vită mare cornuta, un vițel sau un manz; 3 lei pentru un bivol, o capră sau un ied. Dacă pădurea va fi mai tanara de 10 ani amendă va fi îndoita. Aceeași pedeapsă se va aplica arendașilor și exploatatorilor cari introduc vite în
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea euroi trebuie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de rasă: bovina, porcină, ovina și caprele, să fie prevăzute cu documentele următoare: a) Certificatele de origina, liberate de autoritatea comunala a localității în care proprietarul vitelor își are domiciliu. Certificatele de origina se vor elibera individual pentru fiecare vită cornuta și pot fi eliberate colectiv pentru toate celelalte animale. ... Certificatele de origina vor indică: ăă) Numele, pronumele și domiciliul proprietarului precum și ... bb) Numărul animalelor și semnalmentelor lor, si anume: specia, sexul, culoarea și semnele speciale, precum și mărcile (mărci la urechi
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
cazurilor diagnosticate, urmată de ancheta epidemiologică. 13.8 Antraxul (cărbunele, pustula malignă) Antraxul este o zoonoză cu declarare obligatorie, determinată de infecția cu Bacillus anthracis, localizată tegumentar sau generalizată. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie animale bolnave și cadavrele lor (cornute, cabaline, porcine, animale sălbatice) dar și solul contaminat. Transmiterea poate fi directă sau indirectă (prin obiecte contaminate), pe cale cutanată, digestivă sau respiratorie. Receptivitatea este generală. Etiopatogenie Bacillus anthracis este un bacil gram pozitiv, aerob, imobil, sporulat. Tulpinile virulente au o
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe obrazul pălmuit
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]