1,524 matches
-
că administratorul (și gestionarul) de fapt poate (pot) avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de delapidare, nu are sens să fie analizat și eventualul titlu cu care inculpata exercita atribuții în cadrul asociației. S-a arătat totuși că din coroborarea dispozițiilor exprese ale art. 308 din Codul penal cu obiectul juridic comun infracțiunilor din capitolul al II-lea al titlului V din Partea specială a Codului penal (relațiile de serviciu) rezultă că subiectul activ al infracțiunii de delapidare poate fi
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
medicină și confirmate în specialitatea de medic primar de igienă sau sănătate publică din cadrul inspecției sanitare de stat (control în sănătate publică). Autorul excepției apreciază că și el face parte din categoria personalului de specialitate, concluzie care rezultă din coroborarea art. 27 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 9 alin. (2) din Ordinul ministrului sănătății publice nr. 824/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea Inspecției Sanitare de Stat și art. 6 alin. (5) din Ordinul
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în coroborare cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce
DECIZIA nr. 246 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258556]
-
scopul tratamentului fiscal fiind o bază rațională și existența unui raport de proporționalitate) și, pe de altă parte, în principiul legalității în materie fiscală. Referitor la principiul legalității, arată că acesta și-a găsit reflectarea în reglementarea criticată și din coroborarea cu art. 115 alin. (4) și (6), art. 137 și 139 din Constituție. Reflectarea acestui principiu nu se regăsește numai în norma constituțională, ci și în deciziile Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, prin care
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, prevederile criticate trebuie interpretate și aplicate în coroborare și cu alte norme din dreptul comun al taxelor judiciare de timbru reprezentate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în măsura compatibilității acestora, spre exemplu, cu art. 31 alin. (1) din această ordonanță de urgență, care prevede că
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
iunie 2018 și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. ... 66. În ipoteza interpretării dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care fac trimitere la art. II alin. (1) din Legea nr. 293/2015, în coroborare cu cele statuate prin deciziile instanței supreme și ale instanței de contencios constituțional amintite, ar rezulta că majorarea salarială la care se referă (valoarea de referință sectorială 484,18 + 25% = 605,225) ar trebui aplicată unitar la nivelul întregii familii ocupaționale „Justiție
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
diferite. ... 31. Așa fiind, Curtea a apreciat că, în cazul de față, deși în Codul de procedură penală nu sunt reglementate criterii exprese pe baza cărora instanța să aprecieze dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei, din coroborarea legislației incidente se desprind reperele unei astfel de analize, fără ca în acest mod să se încalce prevederile constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
termen în care trebuie întrebată persoana vătămată dacă dorește să formuleze plângere prealabilă. ... 9. În acest context, apreciază că textul prevăzut de art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este clar și previzibil, lăsând posibilitatea interpretării asupra coroborării cu textul prevăzut de art. 296 alin. (1) din Codul de procedură penală și, implicit, lăsând loc de interpretări ce pot determina adoptarea unor soluții diferite în practică [incidența sau nu a cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
1) din Legea nr. 39/2003, în forma sa anterioară, tribunalul a reținut, în considerentele sentinței, că: În ceea ce privește pedeapsa prevăzută de lege în cazul infracțiunii incriminate în cuprinsul art. 7 din Legea nr. 39/2003 aceasta se determină prin coroborarea dispozițiilor de sancționare din primele două alineate ale acestui text de lege, pentru a nu fi mai mare decât aceea prevăzută de lege în cazul infracțiunii celei mai grave care intră în scopul grupului infracțional organizat. Astfel, în cauza de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
este maximul pedepsei prevăzute de legiuitor în cazul infracțiunii celei mai grave care intră în scopul grupului infracțional organizat. Aceasta întrucât pedeapsa prevăzută de lege în cazul infracțiunii incriminate în cuprinsul art. 7 din Legea nr. 39/2003 se determină prin coroborarea dispozițiilor de sancționare din primele două alineate ale textului de lege, astfel că ea nu poate depăși maximul pedepsei prevăzute de legiuitor în cazul infracțiunii celei mai grave care intră în scopul grupului infracțional organizat. Un atare punct de vedere
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Departamentul de drept public, prin conferențiar universitar doctor Laura Maria Stănilă, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării Curții de Apel Suceava, susținând că aceasta nu întrunește criteriile de admisibilitate. Astfel, în speța care a generat sesizarea, prin coroborarea dispozițiilor legale în materia instituției prescripției și a înțelesului termenului de „pedeapsă prevăzută de lege“, rezolvarea pretinsei chestiuni de drept nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile. Apare ca evident că înțelesul
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva“. ... 17. Totodată, Curtea observă că art. 253 alin. (5) din Codul penal reglementează situația în care, deși bunul aparține făptuitorului, distrugerea acestuia echivalează cu săvârșirea acestei infracțiuni. Astfel, din coroborarea alin. (1) al art. 253 din Codul penal cu alin. (5) al aceluiași articol rezultă că noțiunea „aparținând“ utilizată de legiuitor în primul alineat se referă la faptul că bunurile distruse nu fac parte din patrimoniul/nu aparțin făptuitorului, ci fac
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), în coroborare cu art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, rezultă că formațiunile politice pot solicita copii după listele electorale suplimentare, cu condiția de a justifica și de a respecta prevederile RGPD și ale legii
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
sau organic și cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării“, cu prevederile art. 67, 76, 77 și 78 din Constituție, potrivit cărora Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, care sunt supuse promulgării de
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
cauză se pune problema interpretării normei criticate, atribuție ce intră în competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale ... 14. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a observat că problema de drept ridicată de autorul excepției vizează, în realitate, coroborarea art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 cu art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, potrivit căruia, în principiu, cetățenii străini nu
DECIZIA nr. 818 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251687]
-
penală, fiind o măsură privativă de libertate ce se caracterizează, printre altele, prin faptul că poate fi dispusă exclusiv în cursul urmăririi penale. Din această perspectivă, Curtea a constatat că în analiza criticilor de neconstituționalitate formulate trebuie pornit de la coroborarea dispozițiilor art. 209 și 210 din Codul de procedură penală cu cele ale art. 203, 204 și 223-227 din același act normativ. Astfel, potrivit prevederilor art. 209 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală, organul de cercetare penală
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
de numărul și calitatea destinatarilor săi. S-a învederat faptul că în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar normele juridice nu trebuie niciodată interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materia analizată (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 836 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 12 martie 2018). Totodată, Curtea a subliniat că
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
care Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Prin decizia precitată, Curtea a constatat că aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare sistematică a mai multor norme de lege, în vederea aplicării textului de lege criticat, prin coroborare cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la examenul de capacitate, iar nu o problemă de constituționalitate a textului. Or, Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile Constituției, iar nu asupra interpretării
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
legii) și cea de „chestiune de drept“ (în contextul hotărârilor prealabile) pot presupune nu numai clarificarea unei norme juridice echivoce sau susceptibile de mai multe sensuri, ci, în egală măsură, permit, de exemplu: stabilirea unei concluzii ce se impune din coroborarea unor norme juridice, prin aplicarea corespunzătoare a regulilor de interpretare; a se decide dacă o normă juridică mai este în vigoare sau nu, ca efect al unor modificări sau evenimente legislative succesive, în absența unei abrogări exprese; identificarea efectelor legale
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
și Social în cazul în care proiectul de lege vizează vreunul din domeniile de specialitate prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. În acest context se susține că, din coroborarea avizului Consiliului Legislativ nr. 211 din 14 martie 2016 și a paragrafului 48 din Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 conține norme care reglementează domenii de specialitate ale Consiliului Economic
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
sesizare, și nu să le afecteze. ... 83. În ceea ce privește încălcarea principiului previzibilității legii consacrat de art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 26 din Constituție, susține că aceasta nu poate fi reținută. Susține că din coroborarea dispozițiilor legale incidente rezultă cu claritate care sunt organele de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror raportat la prevederile art. 13 din Legea nr. 14/1992. ... 84. Coroborând dispozițiile art. 55 alin. (1), (5) și (6), ale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
ce privește criticile de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 3.541A/2021, Guvernul arată că dispozițiile art. 30^1 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 reprezintă preluarea uneia dintre propunerile transmise de către C.S.M. cu Adresa nr. 6.296 din 10 martie 2016. Din coroborarea dispozițiilor art. 30^1 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 cu cele ale art. 8 alin. 2 și 3 din Legea nr. 14/1992 și cu cele ale art. 138 alin. (1) lit. a) și ale art. 142 alin. (1) și (1^1
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
cercetare penală speciale numai în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în titlul X din Codul penal și al infracțiunilor de terorism și numai pentru a efectua, din dispoziția procurorului, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Așadar, din coroborarea art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală și art. 13 teza a doua din Legea nr. 14/1992 rezultă că organele de cercetare penală speciale competente să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică în cazul acestor infracțiuni sunt
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
28 din Constituție întrucât modalitatea de realizare a verificărilor privind modul de punere în aplicare în cadrul C.N.I.C. a supravegherilor tehnice trebuie să fie reglementată prin lege, și nu prin acte infralegale, susține că aceasta este neîntemeiată. Apreciază că prin coroborarea dispozițiilor art. 30^1 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, care reprezintă preluarea uneia dintre propunerile transmise de C.S.M., cu cele ale art. 8 alin. 2 și 3 din Legea nr. 14/1992 și cu cele ale art. 138 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
în materie, subliniind gradul ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor a acestor metode speciale de supraveghere tehnică, precum și consecințele produse de punerea în executare a acestora în planul vieții private și al secretului corespondenței. Prin urmare, din coroborarea celor anterior reținute, instanța de contencios constituțional a apreciat că stabilirea cu exactitate a organelor abilitate să realizeze punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere tehnică este un element esențial și a subliniat necesitatea ca aceste organe să fie
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]