134 matches
-
informația trebuia comunicată la locul de naștere. Când a murit, unde, În ce Împrejurări? Există, În schimb, o istorie orală despre personajul Coroi și evocări ale unor jurnaliști, mai vechi sau mai noi, despre acest, să-i zicem, erou popular. Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat ținutul Herței, istorisește cum, În pădurile pe care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat ținutul Herței, istorisește cum, În pădurile pe care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cele două localități. Un jurnalist din Botoșani scrie cu inspirație: „Se Înalță semeață, iar copacii bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat legenda haiducului Coroi a fost, se pare, N.D. Cocea. L-a Întâlnit atunci când era Încă liber și a scris câteva reportaje despre el. Am citit undeva, mai de mult, dacă nu mă Înșală memoria, că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat legenda haiducului Coroi a fost, se pare, N.D. Cocea. L-a Întâlnit atunci când era Încă liber și a scris câteva reportaje despre el. Am citit undeva, mai de mult, dacă nu mă Înșală memoria, că a fost ajutat la proces de Cocea și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mă Înșală memoria, că a fost ajutat la proces de Cocea și că acesta l-ar fi angajat portar la el la ziar, după eliberarea din Închisoare. În satul Guranda, unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate. Guranda de astăzi e un sat Înconjurat de păduri, are cam patru sute de gospodării, apă curentă, o școală curată, o grădiniță elegantă În construcție, aer curat. Mulți locuitori sunt plecați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație de idei”; metoda asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările asupra memoriei sociale și a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe făptuitor. În toamnă, spre iarnă, s-a aflat că a murit, răpus de o boală rapidă și necunoscută, un om din sat care era bănuit de multe tâlhării, inclusiv de furtul celor trei cârlani ai noștri. Oamenii Îi ziceau Coroi, deși avea alt nume. Mama a făcut atunci o cădere psihică. S-a simțit vinovată pentru moartea individului. Era Încredințată că rugile ei l-au pedepsit pe cel ce ne-a lăsat și mai săraci și au avut un final
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individului. Era Încredințată că rugile ei l-au pedepsit pe cel ce ne-a lăsat și mai săraci și au avut un final pe care, de fapt, nu l-a dorit. S-a ocupat apoi, mulți ani, de copiii lui Coroi, ajutându-i cu ce putea și la școală, ca să se ridice deasupra condiției lor. Numele Coroi Îmi evocă, Întotdeauna, anii de sărăcie, disperarea și nenorocirea de atunci. Dar mă feresc să-i blestem pe cei ce-mi fac rău. Dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai săraci și au avut un final pe care, de fapt, nu l-a dorit. S-a ocupat apoi, mulți ani, de copiii lui Coroi, ajutându-i cu ce putea și la școală, ca să se ridice deasupra condiției lor. Numele Coroi Îmi evocă, Întotdeauna, anii de sărăcie, disperarea și nenorocirea de atunci. Dar mă feresc să-i blestem pe cei ce-mi fac rău. Dacă am puterea mamei mele? (18.05.2009) Actori pe scena tranziției Găsesc Într-un Vocabulaire de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nr. 5, 1996, pp. 10-28. Coșeriu Eugeniu, ""Limba istorică" și "dialect"", în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. Coșeriu, Eugeniu, "Lingvistică textului că hermeneutica a sensului", traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I, Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiug, Iași, 2009, pp. 127-129. Coșeriu, Eugeniu, Lingvistică textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, Versiune românească și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
des ÎI. Ost-west-Kollquiums Berlin 1998, Tübingen, 2002, pp. 21-47. Coșeriu, Eugeniu, Zece teze despre esență limbajului și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 9-12. Coyaud, Maurice, Essais de typologie linguistique, Jean Fayard, Paris, 1980. Croft, William, Radical Construction Grammar. Syntactic Theory
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
to Historical Comparative Linguistics, în Reports for the Eighth Internațional Congress of Linguists, Oslo 5-9 August 1957, Supplement, Oslo, 1957. Kabatek, Johannes, "Tradiție și inovație: abordări lingvistice de la Saussure pînă în secolul al XXI-lea", în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, pp. 69-85. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, Editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004. Coșeriu, Eugeniu, Zece teze despre esență limbajului și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 9-12. Crowley, Terry; Bowern, Clăire, Ăn Introduction to Historical Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 20104. Dalby, Andrew, Dictionary
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
356 Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, 128, 355 Cooke Brown, James, 232 Coon, Jessica, 125 Cooper, Robert L., 173 Copceag, Dumitru, 50, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 125, 157, 355, 357 Corbett, Greville G., 166 Cornilescu, Alexandra, 354, 359 Cornillie, B., 157 Coroi, Ioana-Crina, 26, 47, 99, 126, 127, 129, 356 Coșeriu, Eugeniu, 15, 16, 18, 25, 26, 28, 29, 32, 33, 38, 39, 40, 41, 42, 47, 49, 50, 52, 56, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 76, 78, 79
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 287-329. 19 Johannes Kabatek, Tradiție și inovație: abordări lingvistice de la Saussure pînă în secolul al XXI-lea, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, p. 80. 20 V., printre altele, Sincronía, diacronía y tipología, în Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas (Madrid, 1965
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
naturii. 52 Johannes Kabatek, Tradiții discursive, p. 41. 53 Eugeniu Coșeriu, Zece teze despre esență limbajului și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I: Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 11-12. 54 Louis Hjelmslev, Le langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966, p. 127. 55 Am în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. X, partea I, Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiug, Iași, 2009, p. 127. 191 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, versiune românească
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la „pasul calului". Rezultatul a fost că deplasarea cu cabalinele a fost mai rapidă, „de o dată și jumătate fată de cea a bovinelor" (N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii noștri, Ed. Științifică, 1971, București, p. 95). Despre ospeția la Hanul lui Coroi (care se găsea pe ulița Sfântului Spiridon la nr. 180, construcție realizată în prima parte a secolului al XlX-lea de către spătarul Vasile Coroi și lăsată după 1828 moștenire fiului său comisul Gheorghe Coroi), în toamna anului 1830, a lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Stoicescu, Cum măsurau strămoșii noștri, Ed. Științifică, 1971, București, p. 95). Despre ospeția la Hanul lui Coroi (care se găsea pe ulița Sfântului Spiridon la nr. 180, construcție realizată în prima parte a secolului al XlX-lea de către spătarul Vasile Coroi și lăsată după 1828 moștenire fiului său comisul Gheorghe Coroi), în toamna anului 1830, a lui Teodor Vârnav, în trecere spre București, relatează Constantin Botez și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
95). Despre ospeția la Hanul lui Coroi (care se găsea pe ulița Sfântului Spiridon la nr. 180, construcție realizată în prima parte a secolului al XlX-lea de către spătarul Vasile Coroi și lăsată după 1828 moștenire fiului său comisul Gheorghe Coroi), în toamna anului 1830, a lui Teodor Vârnav, în trecere spre București, relatează Constantin Botez și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]