4,463 matches
-
r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,482 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,299 și p 0,001) și invers proporțional cu consumul zilnic de fructe și legume (r - 0,35 și p 0), cu
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
191 și p 0,045), ceea ce arată că pacienții salariați au în mai mare măsură un grad scăzut de ateroscleroză față de pensionari, probabil și ca urmare a vârstei mai scăzute. Pentru determinarea modelului cel mai potrivit de predicție al bolii coronariene ischemice am utilizat curbele ROC și am comparat AUC (area under the curve - aria de sub curbă) pentru fiecare model în parte, atât pentru ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
am utilizat curbele ROC și am comparat AUC (area under the curve - aria de sub curbă) pentru fiecare model în parte, atât pentru ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al bolii coronariene ischemice conform criteriilor NICE a înregistrat o AUC de 0,764. În cadrul celui de-al doilea model evaluarea riscului de boală coronariană prin prisma IMT a determinat o AUC de 0, 694. În cadrul celui de-al treilea model la evaluarea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al bolii coronariene ischemice conform criteriilor NICE a înregistrat o AUC de 0,764. În cadrul celui de-al doilea model evaluarea riscului de boală coronariană prin prisma IMT a determinat o AUC de 0, 694. În cadrul celui de-al treilea model la evaluarea procesului de ateroscleroză alături de IMT am luat în considerare și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, ceea ce a condus
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
694. În cadrul celui de-al treilea model la evaluarea procesului de ateroscleroză alături de IMT am luat în considerare și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, ceea ce a condus la o creștere a gradului de predicție a bolii coronariene aterosclerotice, AUC devenind 0,819, ceea ce cores punde celei mai bune metode de predicție dintre cele trei modele. Deși modelul de predicție al bolii coronariene aterosclerotice cel mai eficient în cazul întregului lot de pacienți a fost reprezentat de cel
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
arterei carotide interne, ceea ce a condus la o creștere a gradului de predicție a bolii coronariene aterosclerotice, AUC devenind 0,819, ceea ce cores punde celei mai bune metode de predicție dintre cele trei modele. Deși modelul de predicție al bolii coronariene aterosclerotice cel mai eficient în cazul întregului lot de pacienți a fost reprezentat de cel de-al treilea în care evaluarea procesului de ateroscleroză prin ecografia carotidiană a luat în considerare atât IMT, cât și plăcile de aterom de la nivelul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de la nivelul arterelor carotide interne, diferența semnificativă statistic s-a înregistrat doar față de modelul al doilea ce a utilizat doar IMT ca marker al procesului de ateroscleroză (p < 0,0001) ceea ce dovedește rolul prezenței plăcilor de aterom în predicția bolii coronariene aterosclerotice. Între modelul unu și doi nu există diferență din punct de vedere al AUC semnificativă statistic p = 0,14 și nici între al treilea și primul p = 0,26. Deoarece vârsta medie în lotul de cercetare a fost în jurul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
65 de ani, am împărțit pacienții în două grupe, prima grupă formată din cei cu vârsta sub 65 de ani și a doua grupă formată din cei peste 65 de ani, la care am urmărit puterea de predicție a bolii coronariene aterosclerotice prin cele trei metode, utilizând curbele ROC. Astfel, în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani, am evaluat ca prim model riscul de boală coronariană aterosclerotică prin criteriile NICE și am obținut o AUC de 0,671. Evaluarea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
peste 65 de ani, la care am urmărit puterea de predicție a bolii coronariene aterosclerotice prin cele trei metode, utilizând curbele ROC. Astfel, în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani, am evaluat ca prim model riscul de boală coronariană aterosclerotică prin criteriile NICE și am obținut o AUC de 0,671. Evaluarea riscului BCI în cadrul modelului al doilea prin prisma IMT măsurat la nivelul arterei carotide commune, ca marker de ateroscleroză, a determinat o AUC de 0,639. În
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,671. Evaluarea riscului BCI în cadrul modelului al doilea prin prisma IMT măsurat la nivelul arterei carotide commune, ca marker de ateroscleroză, a determinat o AUC de 0,639. În cazul modelului al treilea, ce a evaluat riscul de boală coronariană aterosclerotică atât prin IMT la nivelul arterei carotide comune, cât și prin prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor carotide interne a rezultat o AUC de 0,833, demonstrând că este cel mai eficient model de predicție. La grupa de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
prin prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor carotide interne a rezultat o AUC de 0,833, demonstrând că este cel mai eficient model de predicție. La grupa de vârstă până în 65 de ani predicția cea mai fidelă a bolii coronariene ischemică este realizată prin modelul al treilea în care procesul de ateroscleroză este evaluat prin ecografie Doppler atât la nivelul arterei carotide comune, cât și al arterei carotide interne, fapt dovedit statistic prin compararea curbelor ROC și a AUC în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
modelului trei și doi având un p < 0,0001, iar cea dintre modelul trei și unu un p = 0,045. Între modelul unu și doi nu există diferență semnificativă statistic p = 0,67. În continuare am evaluat riscul de boală coronariană ischemică în grupul pacienților cu vârsta peste 65 de ani conform algoritmului anterior și am determinat care model este mai fidel prin compararea curbelor ROC. Astfel, în cazul primului model în care am utilizat criteriile NICE pentru predicția bolii coronariene
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
coronariană ischemică în grupul pacienților cu vârsta peste 65 de ani conform algoritmului anterior și am determinat care model este mai fidel prin compararea curbelor ROC. Astfel, în cazul primului model în care am utilizat criteriile NICE pentru predicția bolii coronariene am obținut o AUC de 0,886, ceea ce corespunde unui foarte bun model de predicție. În cadrul celui de-al doilea model în care am utilizat IMT măsurat la nivelul arterei carotide comune ca predictor al bolii coronariene aterosclerotice, am determinat
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pentru predicția bolii coronariene am obținut o AUC de 0,886, ceea ce corespunde unui foarte bun model de predicție. În cadrul celui de-al doilea model în care am utilizat IMT măsurat la nivelul arterei carotide comune ca predictor al bolii coronariene aterosclerotice, am determinat în cazul curbei ROC o AUC de 0,721, ceea ce reprezintă un model bun de predicție. În cazul celui de-al treilea model în care pentru predicția bolii coronariene aterosclerotice am folosit atât IMT la nivelul arterei
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
nivelul arterei carotide comune ca predictor al bolii coronariene aterosclerotice, am determinat în cazul curbei ROC o AUC de 0,721, ceea ce reprezintă un model bun de predicție. În cazul celui de-al treilea model în care pentru predicția bolii coronariene aterosclerotice am folosit atât IMT la nivelul arterei carotide comune, cât și plăcile de atertom de la nivelul arterelor carotide interne am obținut în cazul curbei ROC o AUC de 0,773, ceea ce reprezintă un model bun de predicție. Compararea celor
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
nivelul arterei carotide comune, cât și plăcile de atertom de la nivelul arterelor carotide interne am obținut în cazul curbei ROC o AUC de 0,773, ceea ce reprezintă un model bun de predicție. Compararea celor trei modele de predicție a bolii coronariene aterosclerotice a demonstrat că cel mai eficient model de predicție este primul care utilizează criteriile NICE, având cea mai mare AUC de 0,886. De asemenea, diferența dintre AUC a primului model și cea a celui de-al doilea înregistrează
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și cea a celui de-al doilea înregistrează semnificație statistică p = 0,02, în timp ce diferența dintre dintre primul model și al treilea p = 0,14, sau al doilea și al treilea p = 0,08 nu are semnificație statistică. Distribuția bolii coronariene ischemice și a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 42,34% pacienți cu BCI fără AOMI, 26,13% pacienți ce prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ce prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73% pacienți ce nu prezentau nici BCI și nici AOMI. Astfel, se observă că ponderea bolii cardiovasculare aterosclerotice cea mai mare este reprezentată de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
p = 0). Ponderea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
procentual 58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]