192 matches
-
1932); P. Descamps, Le Portugal. La vie sociale actuelle (Paris, 1935); Mihail Manoilescu, Le siécle du corporatism (Paris, 1936; notăm în treacăt că lucrările profesorului Manoilescu sunt frecvent citate. În literatura corporatistă portugheză precum și în cărțile scris de străini asupra corporatismului portughez - de ex. Femand Campos, Paginas corporativas, Freppel Cotta, Economic Planing in Corporative Portugal, Londra, 1937; Michael Derrick, op. cit. etc.); Dr. Joao Pinto da Costa Leite, A doutrina corporativa em Portugal (Lisboa, 1936); Augusto da Costa, A Nacao Corporativa (ed.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pregătit implantarea și care a fost rezultatul întăririi puterii domeniului financiar. Acesta implică reducerea salariaților la un "terț"107, aceștia fiind excluși virtual și / sau real din poziția lor în domeniul muncii, într-un context în care solidaritățile colective sindicate, corporatism au fost foarte sistematic slăbite. Destabilizarea modelului muncii salariate, începută în Franța în anii șaptezeci, este un fenomen reperat deja de mulți ani și care a făcut obiectul a numeroase publicații. Ea pune în cauză categoria însăși a muncii fabricată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precarizarea condițiilor de angajare impune indivizilor noi raporturi față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială fragmentat acum mai puțin de corporatism și de diferența condițiilor profesionale, cât prin destructurarea statutelor muncii este el însuși subiect al unor reconfigurări divergente. Acestea țin pe de o parte de dezmembrarea acestui sistem, pe de alta de privatizarea și de încorporarea lui în sfera financiară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate fi suficientă este o greșeală uimitoare, ca și cea care opune pedagogia și cunoașterea. Un minim curaj politic ar însemna totuși susținerea unei formări care să îmbine un înalt nivel de competențe cognitive și de competențe sociale, eliminând ciocnirea corporatismelor în IUMF, care blochează orice posibilitate de schimbare în această privință, sterilizând prin certuri de bisericuțe și blocuri de putere un proiect global de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de același nivel de servicii publice sănătate, educație, îngrijirea copilului etc. ca și locuitorii din Stockholm. Aceste idei au fost aplicate ușor tradițiilor franceze ale colbertismului (intervenția statului și regularizarea economiei), ale unității și indivizibilității statului (echitatea) și ale refuzului "corporatismului" și diversității instituționale (simetria). De asemenea, acest model a sprijinit departamentul care reprezenta treapta guvernului local responsabilă în primul rând de securitatea socială a plăților. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) Aceste eforturi de a determina reconstrucția postbelică au avut un succes
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
noțiunii de cetățenie, dar și al noțiunii de stat iacobin, ce fusese construit pe ideea de democrație reprezentativă având cetățeni care mențineau relația cu Adunarea Națională din Paris prin intermediul reprezentanților acestora. Antipatia iacobin-tradițională față de regionalism sau orice altă noțiune a corporatismului (corpuri intermediare între stat și societate) se baza pe ideea că aceștia discreditau înțelegerea noțiunii de cetățenie prin care cetățeanul nu deținea niciun fel de caracteristică de tipul gen, culoare sau religie, ci era pur și simplu un individ care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în grupurile de prestigiu cultural 1 care să le dea girul pentru a fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile corporatiste, ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt recunoscute de către stat ca parteneri de dialog social și sunt singurele care au câștigat fără încetare în oricare dintre fazele tranziției. Modul corporatist de reprezentare a intereselor grupurilor de presiune la nivel social pune accentul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
diferențelor care produc discriminarea de gen în politicile sociale. Lipsa acestor elemente face ca politicile sociale din România să corespundă modelului de organizare a societății comuniste. Bibliografietc "Bibliografie" Bergqvist, Christina, „Gender (in)equality, European integration and the transition of Swedish corporatism”, în Economic and Industrial Democracy, vol. 25 (1), 2004, p. 125-146. Chirot, Daniel, „The corporatist model and socialism”, în Theory and Society, vol. 9, nr. 2, 1980, p. 363-381. Gal, Susan; Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Editura Humanitas, București, 1999. Olson, Mancur, Power and Prosperity Outgrowing Communist and Capitalist Dictatorships, Basic Books, New York, 2000. Ostrom, Elinor, Governing the Commons. The Evolution of Institutions for Collective Action, Oxford University Press, Oxford, 1990. Panitch, Leo, „Recent theorizations of corporatism: Reflections on a growth industry”, în The British Journal of Sociology, vol. 31, nr. 2, 1980, p. 159-187. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, Discriminarea de gen o realitate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, Discriminarea de gen o realitate a tranziției, raport de cercetare, Institutul de Studii ale Dezvoltării, București, 2001. Schmitter, Philippe C., „Still the century of corporatism”, în Lehmbruch, Gerhard; Schmitter, Philippe C., Trends toward Corporatist Intermediation, Sage Publications, Londra, 1979, p. 7-52. Walby, Sylvia, „From gendered welfare state to gender regimes: National differences, convergence or re-structuring” (lucrare prezentată în cadrul Gender and Society Group), Stockholm University, Stockholm
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism reformist care completează un naționalism cultural și lingvistic destul de răspîndit. Cît privește tipul naționalist, el va beneficia atît de progresele științifice obținute de economia regională cît și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
-lea și ale succesorilor săi, începând cu Rerum Novarum (1981) și până la Centesimus annus (1991) al lui Ioan Paul al II-lea. Au existat și idei ale Vaticanului care însă au fost apoi respinse chiar de către papi, cum ar fi corporatismul răspândit în perioada interbelică și mai ales în timpul și după criza mondială. Alte concepții ale papilor urmate de creștini-democrați au fost și cele legate de lupta împotriva divorțului sau de apărarea libertății învățământului ce presupunea o înțelegere asupra educației religioase
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Arbeiterfrage und das Christentum, publicată în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o reflecție globală asupra societății și vedea în corporatism baza organizării societății. Apoi, abatele Adolph Kolping a activat în mediile populare, iar în cadrul Conferinței episcopilor de la Fulda din 1869, el a propus un program de lucru în avantajul muncitorilor. O școală austriacă era animată de baronul Karl von Vogelsand
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin, prieten al lui La Tour du Pin, Léon Harmel, de Mun) italieni (Medolago Albani și Giuseppe Toniolo) belgieni (Georges Helleputte, apărătorul corporatismului și fondatorul, la Louvain, al Breslei Meseriilor și Comerțului). Uniunea de la Fribourg era un loc de întîlnire și de schimb de experiență. Trebuie menționată în acest context și participarea britanică a cardinalului Manning, arhiepiscop de Westminster, al cărui discurs celebru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Belgia, influența școlii de la Liège a fost foarte mare datorită principalilor ei animatori, Monseniorul Victor-Joseph Doutreloux, episcop de Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Roma cît și de episcopi. Cu ocazia Congreselor de la Liège au fost apărate tezele progresiste susținute de Monseniorul Doutreloux și de abatele Pottier, figuri importante ale catolicismului social belgian, animatori ai "școlii de la Liège", care s-a desprins rapid de corporatismul tradițional, propunînd înlocuirea asociațiilor mixte patroni/muncitori cu organizații separate. După Rerum novarum, ea a interpretat în acest sens cuvîntul pontifical, fiind de părere că muncitorii trebuie să se apere ei înșiși. În februarie 1891, în urma acestor Congrese și înainte de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Murri, a cărei concepție demonstra un anumit intransigentism, însă diferit față de venerabila Acțiune a Congreselor, pe care o doreau transformată fiindcă o considerau inadaptată. Murri și prietenii lui se situau pe o poziție distanțată de apărarea drepturilor Bisericii, întorceau spatele corporatismului, acceptau greva ca mijloc de acțiune și creaseră Ligile Muncii sau Birourile Muncii, aducîndu-și contribuția la acțiunile sindicaliștilor, mai ales în industria textilă de la începutul secolului. Ei își dezvoltau ideile în publicații ca Il popolo italiano, fondat în 1897 de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din sindicate, din case de credit și de ajutor reciproc, din Volksverein fur das Katholische Deutschland Asociația Populară pentru Germania Catolică, fondată în 1890 la München-Gladbach, reprezentanta, prin preoții Franz Hitze și August Pieper, a unui catolicism social, separat de corporatism, care propunea o reformă socială bazată pe solidaritate și pe participarea muncitorilor la gestionarea întreprinderilor. Ea se putea sprijini și pe o presă pletorică: 446 cotidiane în 1912, citite de 2 600 000 de cetățeni. Centrul mai era catolic și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]