197 matches
-
de vedere al modului de interacțiune a grupurilor, iar în al doilea rând, din perspectiva gradului de agregare organizațională. Pluralismul este dezagregat atât orizontal, cât și vertical și se caracterizează printr-un larg număr de organizații autonome cu suprapuneri jurisdicționale. Corporatismul este, de asemenea, agregat vertical și orizontal dar, în acest caz, un număr limitat de grupuri de interese centralizate și ierarhice impun monopolul jurisdicțional asupra anumitor probleme sau a unui anumit public (Anderson, 1992). Precum corporatismul, rețelele de politici implică
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
autonome cu suprapuneri jurisdicționale. Corporatismul este, de asemenea, agregat vertical și orizontal dar, în acest caz, un număr limitat de grupuri de interese centralizate și ierarhice impun monopolul jurisdicțional asupra anumitor probleme sau a unui anumit public (Anderson, 1992). Precum corporatismul, rețelele de politici implică o cooperare a guvernanței bazată pe schimburile pe termen lung, care este diferită de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le implică pluralismul. Și în cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le implică pluralismul. Și în cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a organizațiilor cu suprapuneri jurisdicționale. Conceptul de rețea de politici este construit pe aceste distincții între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și sociale, mai degrabă decât impersonale și discrete. Afirmațiile anterioare rămân valabile și în cazul asociațiilor societale sau agențiilor publice
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
granițelor dintre organizații, dintre public și privat. În consecință, rețelele de politici sunt structuri de guvernanță în care atât statul, cât și organizațiile societale sunt dezagregate vertical și orizontal (ca în pluralism), dar legate între ele prin cooperare (ca în corporatism). Structurile organizaționale care compun rețelele de politici sunt organizații organice mai degrabă decât mecaniciste, ceea ce presupune că atât cunoștințele, cât și inițiativele sunt descentralizate și larg distribuite în cadrul rețelei. Relațiile orizontale în cadrul organizațiilor și dincolo de granițele acestora sunt, cel puțin
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
poluare, se poate implica, prin intermediul unui p. cu instituțiile publice din domeniul protecției mediului și cu alți actori ai comunității în care-și desfășoară activitatea, într-un proiect de responsabilitate socială (vezi responsabilitatea socială a corporațiilor). P. local poate limita corporatismul în creștere al unor organizații mari, care tind să-și dezvolte și să-și protejeze propriile interese, determinându-le să stabilească relații solide și convenții sau acorduri care pot avea efecte pozitive pe plan local. Autoritățile locale au cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
arătat și cu altă ocazie (2007, 5), "dreapta moderată și cea extremistă s-au întâlnit în următoarele coordonate ideologice: anticapitalism, tradiționalism, centralism, naționalism și etnicism (în diferite nuanțe). Le-au despărțit: democratismul, gradualismul și individualismul celei dintâi și totalitarismul, radicalismul, corporatismul, trăirismul, xenofobia, fundamentalismul ortodox, mesianismul și elitismul celei de-a doua. Toate aceste coordonate au gravitat în jurul unei teme fundamentale: instituirea și apărarea identității naționale...". După căderea regimului comunist, cele două direcții, protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA GHEORGHE BICHICEAN Europa monarhiei stărilor INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE / 7 I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
astăzi. Mult mai târziu, Andrei Oțetea sublinia din aceeași perspectivă că doar țările creștine ale Europei, țări care au urmărit unificarea politică și centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține școlii istorice germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. E. Lousse distinge particularitățile celor două orientări, subliniind că parlamentarismul pune la baza adunărilor preistoria și istoria instituției parlamentare, pe când corporatismul induce importanța structurării pe stări, într-un sens amplu. El este mai apropiat celei de-a doua orientări. De altfel și Gh. I. Brătianu, cel dintâi istoric român profund preocupat de istoria instituției Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate pe plan
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în vedere "sfatul și ajutorul" (consilium et auxilium) cu care vasalii erau datori seniorilor, în temeiul dreptului feudal 10 și care se exprima în cadrul acestor adunări. Participarea la astfel de adunări devine expresia unor corpuri privilegiate, de unde și însemnătatea termenilor "corporatism" sau "regim corporatist". În acest sens se vorbește despre prestații de război și prestații fiscale, măsura în care ele sunt necesare seniorului și care trebuie înțelese și acceptate liber (necesitatea legitimează pretențiile seniorului, îngrădind de fapt libertatea). Totodată se are
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, în care suveranul nu poate interveni. De aceasta depinde și înțelegerea distincției ce se impune, de o parte între poziția constituțională a stărilor teritoriale-imperiale și interpretarea lor în sens parlamentarist și, de altă parte, ideea "stărilor sociale" și a corporatismului căruia îi aparțin. Istorici de prestigiu în domeniul istoriei instituției, între care E. Lousse, O. Hintze, O. Brunner, Gheorghe I. Brătianu, Andrei Oțetea, au afirmat cu argumente complexe, că Adunările de stări, în esență statul corporativ, nu au existat în afara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ci aceste stări privilegiate își construiesc trepătat instituția reprezentativă, pe temei corporativ. Lousse avertiza, de altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe, chiar, au apărut ulterior unor preocupări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe, chiar, au apărut ulterior unor preocupări clar manifestate. Termenii au însă o mai mică importanță: ei se opun de facto ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ulterior unor preocupări clar manifestate. Termenii au însă o mai mică importanță: ei se opun de facto ca două forme istorice ale structurii sociale, iar în doctrină ca două concepții filosofice distincte, privind natura societății. Definind bazele de plecare ale corporatismului medieval, George de Lagarde enumera în primul rând instituțiile, într-o mișcare vitală, într-o permanentă dezvoltare. În planul al doilea situa interpretarea mișcării instituțiilor de către juriști, cea care pregătește "festinul filosofilor", permițându-le să observe spiritul instituțiilor născute și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înseamnă, în esență, reducerea unei mulțimi la unitate și, pentru perioada menționată, se poate afirma că este distinctă de persoanele care o constituie, că ea însăși trebuie tratată ca o persoană. Cel de-al treilea moment în geneza doctrinală a corporatismului medieval îl constituie renașterea aristotelică: șocul provocat de brusca revelație în Occident a operelor politice și morale ale lui Aristotel 15. Majoritatea operelor lui Aristotel au devenit accesibile în limba latină puțin înainte de anul 1200. La începutul secolului al XIII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În esență, este vorba de redescoperirea gândirii sale morale și politice: o concepție morală despre ordinea politică, despre supunerea părții întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cel al "unității" vieții sociale. Distincția operată asupra celor doi termeni, asupra aspectului "mulțime" și aspectului "unitate" ale societății, este fundamentală pentru înțelegerea sociologiei tomiste. Unitate, stratificare, diferențiere a vieții sociale, acestea sunt caracteristicile esențiale a ceea ce am putea numi "corporatismul Sfântului Toma". Ordinea socială este o reprezentare mai perfectă, mai completă, mai bogată în binele public decât ordinea individuală. Individul se inserează într-o ierarhie pe care o acceptă, prin intermediul căreia își poate satisface interesele, în fond interesele corporative ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu ele, în împrejurările ce le dau prilejul să-și manifeste voința și să-și afirme cu mai multă continuitate rostul în vieața de stat. De aceea, făcând toate distincțiunile pe care stadiul actual al cercetării internaționale le impune, între corporatism și parlamentarism, între Adunările de Stări ale vechiului regim și adunările legislative în statul modern, trebue totuși să constatăm că aceste organe politice atât de deosebite prin originea și dezvoltarea lor, răspund uneori unor nevoi asemănătoare ale vieții publice". Acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
et l'incorporation dans l'histoire des institutions politiques de l'Europe, în VIe Congrés International des Sciences Historiques, Oslo, 1928, pp. 230-231 (Résumé). Laboulaye, E., Limitele statului și alte scrieri politice, Edit. Nemira, 2001. Lagarde, G. de, Individualisme et corporatisme au moyen âge, "Etudes" II, Université de Louvain. Recueil de Travaux publiés par les Membres des Conférences d'Histoire et de Philologie, 2e série, 44e fasc. Louvain, 1937, pp. 1-60. Idem, La structure politique et sociale de l'Europe au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Louvain, 1939, pp. 91-118. Lendvai, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrângeri, Humanitas, București, 2007. Locke, John, Du gouvernement civil, Paris, MDCCLXXXIII. Idem, Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, Edit. Nemira, 1999. Lousse, Emille, Parlementarisme ou corporatisme ? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit française et étranger, 4e série, t. XIV, 1935, pp. 683-706. Idem, La formation des ordres dans la société médievale, "Etudes" II, Université de Louvain. Recueil de Travaux publiés par
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
siècle, "Etudes" III, Université de Louvain, 2e série, 50me fasc., Louvain, 1939, pp. 93-94. 3 A se vedea în acest sens: Gh. Bichicean, Privire comparativă asupra originii Adunărilor de stări în Europa medievală (Concepții cu privire la originea adunărilor de stări. Parlamentarismul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 9/I, 2005, Alba Iulia, pp. 9-18. 4 E. Lousse, Parlementarisme ou corporatisme? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit français et étranger, 4e série
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]