2,406 matches
-
Florența; își datorează redescoperirea modernă lui Marco Chiarini, care a identificat desene similare celui de la București și în colecția Muzeului de la Lille, (prezentată la Pitti în 1991 într-o expoziție similară acesteia). Operele școlii florentine reprezintă însă cel mai unitar corpus din expoziție: Florența a fost orașul unde desenul a fost întotdeauna baza oricărui demers artistic (prima Academie de Arte a fost înființată la Florența în 1563 și a purtat numele Accademia del Disegno). în ciuda lipsei cîtorva maeștri de necontestat, precum
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
Expoziția de la Palatul Pitti are astfel o dublă semnificație: pentru publicul larg este o revelație estetică datorată calității desenelor expuse; pentru specialiști ea are meritul de a scoate la iveală opere care își găsesc locul în istoria artei italiene, îmbogățind corpusul de desene cunoscute, permițînd atribuții mai precise și documentînd etapele creației artistice. Deși limitat de posibilități financiare reduse, Oprescu a reușit, grație unei intuiții artistice deosebite, să constituie o colecție ce surprinde orice cunoscător ce vizitează Palatul Pitti în această
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
traumei și, implicit, de impulsul scriptural, în aceste poezii carnalul și sexualul nu mai sunt afirmate cu aceeași violență repulsivă ca în Cocoșul s-a ascuns în tăietură (Cartea Românească, 1996), ci au fost acceptate firesc și definitiv într-un corpus obsesional identitar. Poezia Angelei Marinescu este, în acest prim ciclu, dezamăgit-autoreflexivă, cu un caracter vădit retrospectiv, cîci poezia, mărturisește poeta, nu o mai poate satisface. Mulți poeți tineri apar ca personaje în versuri, altora li se dedică poeme întregi. Angela
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
ani, cu posibilitatea reînnoirii de contract, finanțate direct de un minister sau altul. Mai e nevoie de edițiile critice? Problema se poate pune și așa, cu maximum de scepticism. Dar răspunsul rațional nu poate fi decât unul singur: definitivarea unui corpus național de texte clasice este un imperativ cultural major, esențial. În alte culturi există două sau trei ediții critice pentru același autor. Modul de gestionare a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
ce sunt Proverbele... lui Zanne ca și pentru cei care știu că titlul cu subtitlul său mai cuprinzător decât o tablă de materii („proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri, cu un glosar român-francez”) numește cel mai extins corpus de texte folclorice românești realizat deocamdată, o aritmetică elementară poate oferi informații copleșitoare: zece tomuri impresionante, publicate între 1895 și 1903; sau circa 8.000 de pagini de text tipărit; ori, în litera lui Ovidiu Bîrlea, pe a cărui exactitate
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
de tipuri și 4.135 tipuri de asemănări din aceeași colecție, întregită cu asemănări (comparații) populare extrase din cântecele și descântecele populare (995 tipuri) și cu 1.400 credințe populare” (Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 325); un corpus obținut prin excerptarea de exemple din 294 de surse scrise (la finalul întreprinderii) și prin corespondența cu 340 de raportori benevoli, cei mai mulți dintre aceștia învățători cu care autorul a fost pus în relație grație medierilor discrete ale lui Fr. Damé
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
exerciții de admirație mută înaintea reușitei grandioase a lui Iuliu Zanne, dar sper că măcar o parte din praful indiferenței să fie risipit. În aceste contexte, nu pot decât să salut cu efuziune reluarea, într-o nouă ediție, a vechiului corpus sapiențial românesc. În ultimii zece ani, aproape toate cărțile fundamentale ale folcloristicii și etnografiei noastre de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, acele cărți făcute cu abnegație de o serie de foarte harnici intelectuali
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
atunci al României prin girul lui Take Ionescu, a fost... privatizat, iar ediția cea nouă se numește „GCP” pe copertă, adică, după cum se vede pe pagina de titlu, „George Constantin Păunescu”. No comment! Ori „aferim, boierule”!? Cum, însă, relansarea unui corpus național nu presupune doar bani, ci și competență, Mugur Vasiliu — managerul ideii, să-i spun așa, cu un termen care mi se pare mai propriu decât acela de „îngrijitor al ediției” — trebuie să se fi aflat înaintea unei mari probleme
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții latine din Dacia, publicat în 2005, la care se adaugă Cronica epigrafică a României, redactată în revista
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes orientales en la Dacia romana, p. 698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași consistență. Apariția editorială s-a vrut una exhaustivă, un punct de plecare în realizarea unui „Corpus” în ceea ce privește zona geografică, cu o analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu doar o expunere a materialului publicat. Din motive obiective, piesele numismatice nu au fost abordate de autor în acest catalog. Se constată o precauție
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face trimitere autorul în acest capitol sunt, de asemenea, însoțite de trimiteri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
concluziile sunt lipsite de consistență în ceea ce privește abordarea subiectului, autorul lăsând loc liber discuțiilor. În concluzie, lucrarea lui Costin Croitoru, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este importantă datorită materialului publicat și întocmirii unui „Corpus” al produselor romane din teritoriul ocupat de „dacii liberi”. Pe viitor, odată cu publicarea celorlalte piese arheologice din muzee, se poate întocmi un catalog mai detaliat în ceea ce privește analiza pieselor, cu o abordare interdisciplinară. Atunci ne vom forma o imagine mult mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de secol. Din punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
În societatea lor. Cu puțin Înainte să plec din țară lam găzduit pe H. B. Haas, ”tatăl nitroalcanilor”, savant de renume mondial care mi-a prefațat cartea În ediția engleză. Acesta m-a recomandat să dau consultații firmei Celanese În Corpus Christi, Texas (vezi mai sus). Prin el l-am cunoscut Îndeaproape pe Donald Othmer, profesor de inginerie chimică, faimos ca inventator, multimilionar și filantrop care a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
beată, somnul treaz și rana sufletului la Sfântul Grigorie al Nyssei Se poate spune că înțelesul și utilizarea pe care le conferă Sfântul Macarie cuvântului „beție” este o indicație suplimentară a folosinței aparte a limbajului care este o caracteristică a Corpusului macarian<footnote A se vedea Columba Stewart, Working the Earth of the Earth, Oxford, 1991, Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication ..., p. 323. footnote>. Conotația nesacramentală, după cum poate fi ea regăsită la Sfântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) Irina Nițu Axion - această piesă a declanșat conștientizarea utilizării de către compozitor a unui anume citat muzical. Pornind de la ea și analizând întreg corpusul de creații destinate saxofonului, am putut constata atașamentul lui Ștefan Ștefan Niculescu față de o linie melodică monteverdiană și includerea ei în toate opusurile sale pentru saxofon. Deși nu este un lucru total inedit în istoria muzicii (dar posibil să fie
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la un loc a diferitelor piese vocale și instrumentale ce au în comun un anume mod, dar și a poemelor cu structuri similare. S-a obținut astfel un corpus bine închegat de piese de tip suită, diferențiate și grupate conform similitudinilor de ordin muzical sau poetic. Această grupare a repertoriului a permis conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
micro intervale. Toate modurile suitelor nouba din Maroc sunt diatonice. Acest fapt este confirmat cu ocazia unui congres de muzică ce a avut loc în localitatea Fes, în anul 1969. Au fost fixate cu această ocazie scările modurilor constitutive ale corpus-ului marocan de suite nouba, în care nu există nici un micro-interval. Situația nu este identică în Algeria, unde există suite nouba ce se bazează pe moduri ce conțin micro-intervale. Totuși, majoritatea modurilor existente în muzica araboandaluză algeriană sunt diatonice, micro
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]