121 matches
-
clipă să o dorească deși vremea trecuse. Sentimentul era la fel de viu și incitant ca la prima întâlnire. O conduse în grădina plină cu flori din spatele castelului, ținând-o strâns lângă el. Un trandafir roșu catifelat își făcu simțită prezența în corsajul rochiei ... sărutul lui pasional îi topea simțurile... Nimic nu era mai presus ca dragostea lor! El se lăsă în genunchi, la picioarele ei. Emoționată, i-se alătură. Dacă era posibil, ca barierele realității să fie depășite, atunci cu siguranță asta
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
expresivă. Avea Elisa un ten trandafiriu, încât atrăgea atenția și admirația tuturor cunoștințelor. „Așa m-a făcut mama mea„ , spunea ea de fiecare dată, cu mândrie. Singură își lucrase rochia, dintr-un material ieftin, dar de efect. Cu platcă și corsaj în joc de linii, la fel și partea de jos, amplă , în șase clini, cu mâneci peste cot și încrețite pe umăr, tinerească. În dungi bej - maron, culoarea ochilor. Și pantofii cei noi, aduși de la oraș de fratele mai mare
PRIMUL BAL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376788_a_378117]
-
val m-a dus la fund, unde am stat ceva vreme, din moment ce am cunoscut o lume miniaturală în care o recunoscusem doar pe madame Sojé, profesoara mea de franceză, printre multe doamne, toate în crinoline înfoiate, cu volănașe colorate pe corsaje adânci. Ele valsau sub unde săltărețe, conduse de domni înalți și subțiri , cu floare la butonieră și pantaloni strâmți , mulați până la pantofii de lac , strălucitori în razele soarelui ce tăiau undele râului, într-un spectru multicolor, un triumf al luminii
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
primă mînă, atmosferă elevată. Dar... dar... și sosirea, în trombă, a unui comando vag deghizat: demnitari bahluieni la vîrf, proaspăt ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta mea. Corsaj blindat, făcînd cu greu față expansiunii bustului gabarit depășit, pomeții, doi trandafiri arzînd. Printre vorbitori, și viceprimarul Bucureștilor, aducînd omagiul metropolitan artei ieșene și regretînd absența primarului de Iași (om al Convenției, nu?). Universitara cu bord expansiv sare arsă: este
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conving că totul e zadarnic". De la mizantropia Marthei Bibescu a trecut mai bine de jumătate de secol. Mai am încă răbdare. Dacă tot te afli în Muzeul de Artă, oprește-te, cîteva minute, în fața Dansatoarei culcate, pînza lui Iser. Carminul corsajului, de o senzualitate dubitativă, te va face să te îndrepți spre partenera ta, diseară, cu impulsuri nebănuite încă. 25 ianuarie Dacă individul obișnuit deviază de la psihismul normal, avem a face cu un bolnav. Dacă același lucru i se întîmplă unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doctul pișicher și ironist. Dublul rol. Nemeritatul. În sfîrșit. La un moment dat, în liniștea de stup zumzăitor a sălii, un răcnet ca de moarte... Hiperdelicatul pictor septuagenar Catul Bogdan, împărțind politețuri interbelice în jur, nimerise, cu țigara aprinsă, în corsajul unei... colege realist-socialiste. Vă dați seama... Noapte, Grădina Copou, o singură pată de zăpadă. Îmi întrerup rondul și mă ascund (nerușinat) după un copac negru. Doar ei doi. Ea păr imens. El fes. Și cîinele. O fiară suplă care, sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e istoria mare. Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea mică și să ne oprim la momentul concertului de An Nou de la Viena. Sclipitor. Și urmărit de lumea întreagă. E parfumul subțire adus din vechimea imperială și dat pe corsajele și reverele doamnelor și domnilor de azi. În fond, ce putea fi mai firesc, în briantul concert, decît invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar de cînd știm că Viena ultimului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mari, nodale, și atunci când le evoci pot antrena idei mult mai profunde decât cele adăpostite În marile opusuri. Cea mai frumoasă carte se scrie când nu-ți propui s-o scrii, când se scrie singură, de la sine, fără obligații sau corsaje, când gândurile vin după ce alte gânduri s-au „astâmpărat” ori s-au „ascuns” În adâncimi, și peste ele s-a așternut „pacea” sufletului. Gândul este mult mai curat atunci când survine din plăcerea scrisului și libertatea ce ți-o Îngădui, când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îmi dau seama de neajunsurile sau precaritățile unor principii, ale unor reguli didactice pe care le abordăm cu o prea mare lejeritate sau smintită fandoseală cărturărească. Avansăm, În cele ce urmează, o serie de puncte de vedere mai „libere” de corsajul teoretic și de normele Învățate (și, vai!, predate chiar de subsemnatul). Vin În fața dumneavoastră cu o serie de puncte de vedere născute „dincolo” de teorie, chiar „Împotriva” ei, testate În Împrejurări paideice mai naturale, dinafara spațiului formal de Învățare - de la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-i așa?”). Educatul este condus pas cu pas spre o idee la care profesorul ține morțiș. Cel ce caută ceva nu face decât să consimtă că lucrurile stau așa cum sunt zugrăvite de cel ce știe. Conversația devine un fel de corsaj, o expunere camuflată, magistrul construind argumente În favoarea punctului său de vedere. Discipolul nu face decât să aprobe neputincios o ideatică țeapănă și inflexibilă. Pildele și parabolele lui Isus, dimpotrivă, Îl mențin liber pe discipol, Înțelesurile fiind o descoperire și o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intonat imnul rusesc... Iar seara, marele spectacol de gală de la Operă a fost o apoteoză. Precedată de doi purtători de torțe, perechea imperială a urcat scara. Parcă înainta printr-o cascadă vie: rotunjimile albe ale umerilor femeilor, florile deschise de pe corsaje, strălucirea parfumată a coafurilor, scânteierea bijuteriilor de pe decolteuri, toate acestea pe fundalul uniformelor și al fracurilor. Puternicul strigăt „Trăiască Împăratul!” înălța prin ecourile lui tavanul majestuos, contopindu-l cu cerul... Când, la sfârșitul spectacolului, orchestra a atacat La Marseillaise, Țarul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nouă susceptibilități... N-ar mai trebui, ca o încoronare a acestui "bizar incident, decât ca vreun Făt-frumos de contrabandă să-și închipuiască că am vorbit de el când am menționat pe Adonis sau că vreo doamnă care din păcate obicinuiește corsaje de cauciuc să susție că de însa am înțeles să întreținem pe cititorii noștri! Tribunalul din Sena a condamnat pe Emile Zola să suprime numele de Duverdy dintr-un roman al său, pentru că întîmplarea făcuse să existe în Paris un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
printre pomii mutilați în labirint pe // dunga râului intoxicat unde leșurile vânzătorilor de / mațe învie și mațele care se umflă încep să / duhnească dezmorțindu-se alene // în alcoolul adierea și țărâna/peste piciorul și talpa / lângă pieptul unei vulpi în corsaj de muselină / tu singur știi cum se recheamă calmul în preajma / în fața plăpândei contemplații”. S-a afirmat că P. ar fi practicat „un suprarealism fără metodă” (Ion Buzera), observație totuși contestabilă, deoarece suprarealiste ar fi, la rigoare, doar elementele de stranietate
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
cuvine-se reginei, pentru ca aceasta să poată avea balene pentru corsetele ei“. Aceste cuvinte au fost scrise într-o perioadă în care oasele suple și negre ale balenei din Groenlanda sau ale balenei normale erau larg folosite ca armatură pentru corsajele doamnelor. Numai că oasele cu pricina nu se află în coada balenei, ci în capul ei, ceea ce constituie o tristă eroare din partea unui avocat inteligent ca Prynne. Este însă oare regina o sirenă, ca să i se ofere o coadă? Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
felul ei tâmp. — Așadar, am zis eu, Richard e cooordonatorul tău la doctorat, nu? A dat din cap că da. — Înțeleg. Și despre ce e teza? A zâmbit. — Romanul modern de dragoste. Cărțile lui Mills și Boon și spintecătorii de corsaje și lucruri de felul ăsta. E despre cum să citim într-un fel subversiv texte reacționare. S-a lăsat o tăcere și apoi Sheba a izbucnit în râs. Eu și Megan am tresărit. Înainte ca cineva să apuce să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
era nimic de spus. Și iată-mă rămas cu geanta-n mână, stând buimac în lumina orbitoare și ploaia care cade pe insulă. Apa murdară adunată lângă rigolă mă privește cu un ochi tulbure, iar în spatele meu se ivește lugubru corsajul industrial de pe Roosevelt Drive... Ar cam trebui să bată de opt, dar răsuflarea aburită a zilei atârnă ca un văl de ceață peste geana de lumină pierită, jalnică, întunecată. De cealaltă parte a străzii murdare, în ușa unui magazin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un spectacol încântător. Apoi o mașină mare și neagră a oprit lângă hotel. Era făcută din crom și aur. Geamul a coborât și s-a ivit o mână cu douăsprezece inele care îmi făcea semn. — Cum erai îmbrăcată? Purta un corsaj negru încheiat între picioare, ciorapi argintii și pantofi aurii. — Purtam o rochiță albă pe care o am din copilărie. Îmi ajunge până aici. Încă nu-mi pusesem chiloții, pentru că tocmai mă îmbrăcam după baie. — Și ce ai făcut? A traversat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
umor. Știți voi cine sunteți! Prima nevastă e pentru toată viața, nu doar pentru Crăciuntc " Prima nevastă e pentru toată viața, nu doar pentru Crăciun" Scoțând un oftat drăgălaș, dar nu destul de puternic ca să-i evidențieze pieptul bine strâns în corsajul rochiei, Alison se uita de-a lungul mesei centrale. Privirea i s-a oprit asupra aranjamentului superb de crini, provenit de la una dintre cele mai renumite florării din Londra. Faptul că sute, dacă nu mii de crini identici se găseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ne ținu o cuvântare sârguincios pregătită. Începu prin a face elogiul curajului meu, Își reafirmă bucuria de a mă fi primit. Apoi, după ce păstră câteva momente de tăcere, se apucă, dintr-odată, sub ochii mei uluiți, să-și descheie copcile corsajului. Am roșit, mi-am Întors privirea, dar mă trase spre ea. Umerii Îi erau dezgoliți, ca și sânii. Prin cuvânt și prin gest, mă invita să sug. Cele două fiice pufneau pe ascuns, dar chipul mamei exprima gravitatea sacrificiilor rituale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se feri la început de ele, cu un gest încurcat, dar până la urmă le primi. Toate ne simțeam datoare s-o privim disprețuitor, chiar și în ciudata ei ipostază de regină. Zoreaua și-o puse în piept, vîrîndu-i codița în corsajul bluzei, iar iadeșul îl învîrti de câteva ori între degetele grăsuțe, până ce se nimeri să-l apuce de părțile lățite de la capătul furcii, cu câte o mână pe fiecare dintre cele două coarne. Parcă ar fi ținut o manșă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
înfundați în orbite și încercănați, iar mâinile mici, pătate de nicotină. Purta una dintre rochiile ei negre care îi plăceau lui George, o rochie de cocktail demodată, pe care o cumpărase de ocazie; avea un decolteu în formă de V, corsajul era brodat cu mărgeluțe negre, lucioase, iar poalele se terminau cu niște franjuri lungi, de mătase, prin care i se vedeau cizmele negre de lac, cu tocuri foarte înalte și vârfuri ascuțite. Picioarele, ca și mâinile, îi erau foarte mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încă boneta și rochia de bumbac lungă până la glezne, de colonistă. Voia să se ducă la baie și să se schimbe în hainele obișnuite când Mark o opri. —Hei, de ce nu rămâi așa? Îmi place cum arăți așa. Arătă spre corsajul ei de pânză imprimată. Nimeni nu mai face chestii de-astea. Mi-e dor de toate căcaturile alea. Ea rămase pe loc, o dioramă rânjită de muzeu. —Cum adică ți-e dor? — Știi tu - vremurile de demult. Americana. E sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
convingere că trebuie s-o primească astfel, fiindcă n aștepta pe nimeni, nu se simte tocmai bine - un guturai. Doamna arăta foarte bine, era aranjată, pudrată exact cât trebuie și îmbrăcată cu gust, într-o rochie elegantă, cu broderie pe corsaj și mâneci largi, strânse bine la încheieturi. Îl privea pe Costache cu o îngrijorare bună, așa cum numai unele femei știu să-i privească pe bărbați, cunoscându-le firea și felul, și dorind să-i ajute. Costache avea nevoie de o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Am să mă Însor cu o slăbănoagă! Se arătase apoi preocupat de lecturile mele. După trup, spiritul! Pe cît de ușor mă putuse destabiliza cu poza lui cu femeia goală pe care o flutura ca pe o muletă În fața taurului - corsajul decoltat al Yvonnei de Carlo pe afișul de la Vulturul deșertului mă găsise deja lipsit de apărare -, pe atît de repede avea să Înțeleagă, dacă ne apucam să vorbim de cărți, că În acest domeniu nu eram chiar un neavenit. Grăsanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
una din cafenelele pe care le frecventau studenții de la Saint-Louis, care, la fel ca mine, ieșeau să ia o gură de aer Între două cursuri. Cele două studente mi-au zîmbit larg. Purtau rochii fără mîneci, cu fusta amplă și corsajul ajustat pe talie, niște rochii frumoase, imprimate cu flori, care le făceau tare grațioase. Una din ele m-a strigat: „Nu vii să stai cu mine?“. N-o mai văzusem pînă atunci. Era probabil studentă În anul II. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]