164 matches
-
de guvernul francez (Ministerul Culturii / DGLF). Este folosită în semnele de circulație în Corsica. Cu toate acestea, aceasta nu este o limbă “oficială” în Franța, doar francezii dobândind acest statut în 1992. Ca și în alte limbi regionale franceze, limba corsicană este în prezent amenințată cu dispariția, asa cum este definită în clasificarea stabilită de UNESCO. ()[ref. necesară]
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
(n. 25 iulie 1915, Vezzani, Corsica - d. 28 iulie 1943, în luptă) a fost un militar francez din Forțele Franceze Libere, pilot și presupusul părinte biologic al liderului libian Muammar Gaddafi. Preziosi s-a născut în orașul corsican Vezzani. El s-a înrolat în Forțele Franceze Libere ca pilot, luptând mai întâi alături de generalul Leclerc în Africa de Nord, unde a fost doborât de inamic. A supraviețuit, fiind găzduit de o familie libiană, la care a locuit pentru o lună
Albert Preziosi () [Corola-website/Science/319992_a_321321]
-
au pierdut treptat controlul asupra guvernării municipale, care a revenit conților. Începând de prin 770, conții de Lucca primiseră sarcina de a apăra coastele Toscanei și Corsicii. În februarie 825, la Marengo, Lothar I a emis o "Capitula de expeditione corsicana", în vederea apărării insulei. În 828, Bonifaciu a primit titlurile de "prefectus" și "tutela" asupra insulei Corsica de la Lothar, ca și legația papală din partea episcopului de Luni. În iulie și august 828, el a condus o mică flotă, cu misiunea de
Bonifaciu al II-lea de Toscana () [Corola-website/Science/324849_a_326178]
-
din de lapte. Zerul este încălzit la 35°C și sărat, apoi se adaugă 15% de lapte integral. Amestecul este încălzit la 90°C pentru floculare. Flacoanele albe se recoltează și se varsă în site ("fattoghje" sau "casgiaghje" în limba corsicană). Acest brânză poate fi comercializată fie imediat, când este încă proaspătă, fie după 21 zile de maturare ("brocciu passu"). Din anul 1983 brânza face obiectul unei denumiri de origine controlată (AOC) în Franța, apoi din 2003 al unei denumiri de
Brocciu () [Corola-website/Science/335001_a_336330]
-
Republica Genova. El s-a numit inițial "Napoleone di Buonaparte", prenumele provenind de la un unchi care fusese omorât în timp ce lupta împotriva francezilor, însă mai târziu a adoptat numele de "Napoléon Bonaparte", cu o rezonanță mai accentuată în limba franceză. Familia corsicană Buonaparte își avea originile în mica nobilime italiană care emigrase în Corsica în secolul al XVI-lea. Tatăl său, "Nobile" Carlo Buonaparte, un avocat, a fost numit reprezentantul Corsicii la curtea lui Ludovic al XVI-lea în 1777. Influența dominantă
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
corsican tipic din acea vreme. În ianuarie 1779, Napoleon a fost înscris la o școală teologică din Autun, în Franța continentală, pentru a învăța franceza, iar în mai a fost admis la academia militară de la Brienne-le-Château. Vorbea cu un accent corsican pronunțat și nu a învățat niciodată să scrie corect. Napoleon era tachinat de către ceilalți studenți din cauza accentului său, prin urmare s-a concentrat și mai mult pe studiu. Un examinator a observat că Napoleon „s-a distins întotdeauna prin talentul
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
pe malurile noastre, înecând tronul libertății în valuri de sânge. Astfel arăta priveliștea odioasă care a fost prima ce m-a impresionat.” A petrecut primii ani ai Revoluției în Corsica, luptând într-o bătălie complexă între regaliști, revoluționari și naționaliștii corsicani. El a sprijinit facțiunea revoluționară iacobină, a câștigat gradul de locotenent-colonel și comanda unui batalion de voluntari. După ce depășise termenul permisiei și a condus o revoltă împotriva unei armate franceze din Corsica, a reușit totuși să convingă autoritățile militare din
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
italiană termenul "lingua-tetto" „limbă acoperiș”, și afirmă că o asemenea limbă este totdeauna o limbă "ausbau", dând ca exemple italiana și franceza. Italiana este limbă acoperiș pentru dialectele din Italia, de exemplu cel din Piemont, dar nu și pentru idiomul corsican, iar franceza are această funcție pentru limba creolă pe baza francezei din Martinica, dar nu și pentru creola tot pe baza francezei din Mauritius. O limbă poate fi acoperiș și pentru altă limbă "abstand" înrudită, cum este italiana pentru limba
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
Georges Rouault au demonstrat posibilitățile acuarelei, exploatate și de Vasili Kandinski, Egon Schiele, Emil Nolde, August Macke sau Paul Klee. Paul Signac a pictat foarte bune peisaje și marine în stil pointilist, ca "Vechiul port din Marsilia" (1931) și "Peisaj corsican (Ajaccio)" (1935). Începând cu anul 1960, acuarela a primit un nou impuls prin lucrările lui Raoul Dufy, Jean Bazaine, Maurice Estève, Zao Wou-Ki). Tehnica laviului, inițiată de Turner ajunge la acuareliștii contemporani la paroxism. În America principalii exponenți sunt Charles
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
din provincia Champagne, organizate în secolul al XII-lea, la care se întâlneau negustori din multe regiuni. Majoritatea limbilor vorbite pe teritoriul Franței sunt galoromanice (limbi "oïl", limba occitană, limba francoprovensală), dar sunt și alte limbi romanice (limba catalană, limba corsicană), precum și limbi neromanice: limba alsaciană, limba neerlandeză, limba bască, limba bretonă. Din aceste limbi au pătruns în limba franceză cuvinte precum "canevas" „canava” (din limba picardă, una din limbile "oïl"), "brioche" „cozonac” (din limba normandă, altă limbă "oïl"), "oie" „gâscă
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
familii, o dragoste interzisă, căsătoria imposibilă, diminuându-i valoarea. Însă Balzac merge mai departe, prezentând realitatea, urcușurile și coborâșurile unei căsnicii tolerate, mizeria și disperarea, tinzând spre distrugere. Realmente o dramă de familie puternic marcată de orgoliile impuse de spiritul corsican), în februarie La Femme vertueuse (mai târziu intitulată Une Double famille) și Les Dangers de l’inconduite (redenumită Gobseck). În două volume intitulate Scene de la vie privee, titlul reflectând pentru întâia oară ideea grupării operelor sale în “Scene”, publică aproape
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
biciuind: La 13 aprilie 1816, participă la îndepărtarea elevilor "școlii politehnice", autori aiîn realitate majoritar bonapartiști, după cea de-a doua Restaurație. Aliații, care ocupă încă Franța, se neliniștesc de disensiunile survenite în sânul guvernului francez. Ambasadorul rus la Paris, corsicanul Pozzo di Borgo, merge până acolo încât îl pune în cauză pe Vaublanc : Rivalitățile personale dintre ministrul de interne "Vaublanc" și cuplul "Richelieu-Ducazes", legăturile foarte strânse dintre primul (Vaublanc) și viitorul rege Carol al X-lea, adăugate izbucnirii din 10
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
această relație doi copii, Anouschka și Alain-Fabien. Relația s-a încheiat în octombrie 2002. În 1968 unul dintre bodyguarzii lui Delon, iugoslavul Stevan Markovic, a fost găsit împușcat în cap într-un tomberon de lângă casa actorului. Prietenul lui Delon, gangsterul Corsican François Marcantoni, a fost acuzat de tentativă de omor. A fost anchetat și Delon, deși crima a avut loc în Paris, iar Delon se afla în momentul faptei la Saint-Tropez, la filmări. Soția de atunci a lui Delon, Nathalie, a
Alain Delon () [Corola-website/Science/304529_a_305858]
-
scăpa atenției Mafiei, iar atunci cînd Lucky Luciano a fost trimis în Sicilia pentru e pregăti invazia americană, el a lucrat în paralel și la dezvoltarea fabricilor de heroină din Sicilia, iar de aici și pînă la legăturile cu Mafia Corsicană nu a mai fost decit un pas.Datorită extinderii legăturilor cu Mafia Corsicană, Lucky Luciano a pus bazele dezvoltării mai întîi în Vietnam (provincie franceză), iar de aici în întreaga Asie de Sud Est.Anii 1960 -1970 aduc declinul Turciei
Heroină () [Corola-website/Science/302339_a_303668]
-
pentru e pregăti invazia americană, el a lucrat în paralel și la dezvoltarea fabricilor de heroină din Sicilia, iar de aici și pînă la legăturile cu Mafia Corsicană nu a mai fost decit un pas.Datorită extinderii legăturilor cu Mafia Corsicană, Lucky Luciano a pus bazele dezvoltării mai întîi în Vietnam (provincie franceză), iar de aici în întreaga Asie de Sud Est.Anii 1960 -1970 aduc declinul Turciei și a Iranului în materie de producție de opiu, în timp ce Triunghiul de Aur
Heroină () [Corola-website/Science/302339_a_303668]
-
original, spune el, îi inspira „o mândrie ce mi se putea ușor ierta”. Aceeași mândrie îl împiedică să poarte ochelari. Doamna Lalande recunoaște ca ea i-a dat astfel o lecție. Numele de „Napoleon Bonaparte” face referire evidentă la generalul corsican Napoleon. Povestirea conține, de asemenea, foarte puternice tonuri oedipiene. Publicista Carmen Trammell Skaggs a afirmat că povestirea, deși este intenționată a fi umoristică, a arătat totuși cunoașterea operei de către Poe. El face o referire la soprana Maria Malibran și la
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
francez al perioadei revoluționare și imperiale. Provenit dintr-o familie nobilă, Jean-Joseph d'Hautpoul s-a născut pe domeniile familiei sale, la castelul Salettes și și-a început de timpuriu cariera militară, angajându-se la doar 15 ani în Legiunea corsicană. Este apoi cadet-gentilom în regimentul Languedoc (1777-1792). La declanșarea războaielor Revoluției, în 1792, d'Hautpoul era deja colonel și, în ciuda faptului că era nobil, loialitatea soldaților săi îi permite să rămână la comanda trupelor sale. Luptă cu distincție la Fleurus
Jean-Joseph Ange d'Hautpoul () [Corola-website/Science/311453_a_312782]
-
pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În 1926 scoate revista „Răzeșul”, unică în felul ei, care după un an de existență a trebuit să-și înceteze apariția, cauzând mari pierderi materiale directorului ei. Acum scoate o revistă de specialitate istorică
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
de toate constrângerile (McCoy 1991: 36). 5. Agenția Centrală de Informații a fost fondată de președintele Truman în 1947. Într-una din primele operațiuni secrete exemplificând perspectiva că orice inamic al comunismului era prieten al Statelor Unite, Agenția se alăturase gangsterilor corsicani pentru a ataca docherii în grevă din portul Marsilia, important din punct de vedere strategic și instabil din punct de vedere politic. Scopul fusese prevenirea dominației comuniste în Marsilia într-o vreme când numărul de simpatizanți atât din Franța, cât
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
a întâmpinat o opoziție puternică din partea comuniștilor, dar avea și o importanță simbolică pentru Partidul Comunist Francez, fiind atât calea de acces a Franței către Indochina, cât și căminul multor comuniști indochinezi, algerieni și francezi. După retragerea CIA, patronajul criminalilor corsicani a fost continuat de SDECE, serviciul francez de informații, unii din ofițerii seniori ai acestuia beneficiind ei înșiși de pe urma comerțului. Alături de un guvern corupt al orașului, SDECE a permis ca fabricarea heroinei să continue netulburată timp de zece ani sub
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
pactului republican”, pare, În ochii unora, să interzică luarea În considerare a tuturor diferențelor culturale și deci a ceea ce americanii numesc affirmative actions. Referințele la „suveranitate” În cadrul construcției europene, la „unitatea intangibilă a Republicii” care interzice recunoașterea existenței unui popor corsican sau la monopolul limbii franceze În sistemul educativ sunt tot atâtea semne de dificultate, dacă nu chiar de imposibilitate de a ieși din monologismul care, după Gérard Timsit (Timsit, 1997), este o moștenire iudeo-creștină legată de monoteism. În astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sociale nu vom afla nimic despre frontierele geografice sau culturale ale etniilor, nici despre criteriile de auto-valorizare. Știm totuși În ce măsură sunt obligate societățile moderne să țină cont de etnicitate În relațiile interculturale (vezi cazul fostei Iugoslavii, revendicările bascilor și ale corsicanilor). Când vine vorba Însă despre tensiuni etnice, jurnaliștii moderni preferă să folosească pentru Europa termenii nepeiorativi (deși la fel de inadecvați) de popor și națiune, iar populațiile dominante aflate În situații dificile acuză uneori discursurile etniciste Îndreptate Împotriva lor. C. R. & AMSELLE Jean-Louis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
bretonă, catalană și occitană. În schimb, ea ignora cu totul alsaciana, flamanda, diversele limbi creole și limbilevorbite În departamentele și teritoriile de peste mări. Este de la sine Înțeles că nu se făcea nici o referire la așa-numitele parlers d’oïl1. În ceea ce privește corsicana, aceasta nu va fi recunoscută până În 1974 ( legea Toubon). Abia mult mai târziu vom asista la instituirea mai multor certificate de aptitudine În Învățământul secundar pentru unele dintre aceste limbi, precum și la difuzarea unor circulare ministeriale către rectoratele universităților În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care ar fi încercat să o tragă la răspundere sau că profesoara de pian o implora să înceteze. Cert e că familia Carson n-o invitase pe Friedl la o zi de naștere și dobândise un dușman de o rigoare corsicană și o încrâncenare pură. Iar acum că Howard fugise de acasă, toți dușmanii ei păreau cumva implicați ca agenți și adjuncți ai iadului și zăcea în pat, plângând și împroșcându-i cu blesteme: „O, Doamne, stăpâne al universului, fie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
sconcșilor...! Abia atunci își luă și Dănuț lăboiul cu care îl apăsase permanent, pe greabăn, pentru a-l opri pe Boss să răbufnească prematur, dintr-un motiv concret și teribil de întemeiat: La beție, Nae Contrabandă, zis și Dilimache, zis Corsicanul, zis Trei șprițuri rapide, zis Te tai! devenea complet, complet imprevizibil. În bine, dar, mai ales, în rău! Părăsit iar, tradus pe față, regresat sub condiția unui paria, cu privirea umedă, Vieme se ghemuiește și se-nchircește iar, la marginea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]