164 matches
-
amurg, la miezul nopții și în zori, semnele destinului pe cer. Când spaniolii au debarcat pe coastă, el a fost convins, poate cel dintâi, că se împlinea o profeție a legendei. Un scrib i-a trimis un portret al lui Cortes și împăratul aztec n-a mai avut atunci nici o îndoială; misteriosul străin cu fața palidă, cu barba scurtă și neagră, cu mâinile și picioarele vopsite în negru (încălțămintea și mănușile armurii!), cu pălăria asemănătoare acelui huaxtec purtat odinioară de Quetzalcoatl
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mâinile și picioarele vopsite în negru (încălțămintea și mănușile armurii!), cu pălăria asemănătoare acelui huaxtec purtat odinioară de Quetzalcoatl, nu putea fi altul decât zeul plecat pe mare, care devenise luceafărul de dimineață, dar care făgăduise că se va reîntoarce. Cortes purta pe piept o cochilie albă montată în aur, asemănătoare bijuteriei vântului, iar întîmplarea a vrut ca spaniolii să debarce în Mexic exact la data când, după calculele aztecilor, zeul exilat trebuia să se reîntoarcă. Obsedat de legendă, Moctezuma a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sfinții din Panteonul creștin, luna. Prin arborii din parcul Alameda zboară încă pasărea quetzal, în vreme ce vântul sună prin tubul măștii de scafandru pe care o poartă mereu în statui zeul vântului... Cineva mi-a povestit că interpreta și iubita lui Cortes, prințesa aztecă Malinalli, i-a salvat de multe ori pe spanioli. Între altele, a descoperit stratagema unui cortegiu strălucitor în care era un fals Moctezuma. Falsul împărat a răspuns direct unei întrebări, iar Malinalli știa că regulile aztece cereau ca
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ajutat să vadă că viața și moartea se condiționează reciproc, cum se condiționează suferința și speranța. Am plecat de la teatru cu gândul că, pentru a cunoaște Mexicul, trebuie să te adresezi mitologiei înaintea istoriei. Numai așa vei descoperi legătura dintre Cortes și Quetzalcoatl. Cortes și-a ars navele de întoarcere și, din punct de vedere strategic, ideea lui a fost utilă; ea le-a arătat spaniolilor că singura lor șansă era să cucerească Tenochtitlanul. Dar Quetzalcoatl, ajuns stea, nu se mai
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că viața și moartea se condiționează reciproc, cum se condiționează suferința și speranța. Am plecat de la teatru cu gândul că, pentru a cunoaște Mexicul, trebuie să te adresezi mitologiei înaintea istoriei. Numai așa vei descoperi legătura dintre Cortes și Quetzalcoatl. Cortes și-a ars navele de întoarcere și, din punct de vedere strategic, ideea lui a fost utilă; ea le-a arătat spaniolilor că singura lor șansă era să cucerească Tenochtitlanul. Dar Quetzalcoatl, ajuns stea, nu se mai gândește decât la
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
o frescă imensă pictată de Diego Rivera, cu care Luvrul s-ar mândri. Și, culmea, ignorată de clientela hotelului care, scutită de complexele de la Luvru, își vede liniștită de treburi. E povestită în această frescă întreaga istorie a Mexicului, de la Cortes, care se vede în partea stângă a peretelui, până la furtunoșii guerrilleros din 1910. Juarez își prezintă reforma deasupra unei proclamații pe care scrie vizibil Dios no existe (Dumnezeu nu există). Ceea ce, se zice, a provocat o vie reacție din partea arhiepiscopului
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
picioare, gheare de acvilă. Văzînd-o, oricât de conchistadori vor fi fost spaniolii, zeița le va fi dat insomnii. Piatra era afumată cu esență de nopal în templul din Tenochtitlan și stropită cu sânge. Nu le-am putea reproșa oamenilor lui Cortes că n-au reușit ceea ce noi nu reușim după atâtea secole: s-o privim fără să ne cutremurăm. Statuia a fost dusă la Universitatea din Ciudad de Mexico și așezată alături de copiile unor statui grecești. Lângă Afroditele obișnuite numai cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
frumusețea nu-i interesa pe acei zei. Lucru greu de înțeles și poate și mai greu de acceptat, dar pe care trebuie să ni-l aducem aminte dacă vrem să cântărim corect o artă de care până și soldații lui Cortes, ce nu erau deloc slabi de înger, s-au cutremurat, iar noi, care n-am incendiat Tenochtitlanul, avem și mai multe motive să ne îngrozim. Poate totul trebuie privit așa cum Mexicul își privește vulcanii. Știind că sub coroana de zăpadă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
stingherit că nu pot intra în atmosferă. Fără îndoială, sunt un rău spectator. Și abia urmează probele cele mai "tari" care vor solicita nervii publicului. Îmi amintesc că inventarul armelor care au asigurat superioritatea celor șapte sute de oameni ai lui Cortes asupra unor armate de treizeci de mii și cincizeci de mii de luptători azteci nu uită niciodată să adauge celor zece piese de artilerie grea și celor patru culvrine, 16 cai. 16 cai care au atârnat greu în istoria Mexicului
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
un moment dat, aztecii au capturat un cal, l-au tăiat în bucăți și au trimis aceste bucăți în toate orașele imperiului, dar spaima lor în fața acestor animale necunoscute n-a scăzut... Aici sunt mai mulți cai decât a avut Cortes, iar în vacarmul entuziast din tribună disting destui indieni. Au trecut patru secole și jumătate între teama superstițioasă a aztecilor și acest joc duminical care sună foarte spaniol. Aici, singura rațiune a existenței cailor pe lume pare să fie aceea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
d'Ors le-aș putea încadra, dar un lucru mi se pare evident. Aici, barocul a avut nu misiunea de a fi stilul Contrareformei, ca în Europa, ci stilul conchistei. El a desăvârșit, probabil, în estetică ceea ce începuse sabia lui Cortes. A dorit să impresioneze, să supună, nu prin evlavie, ci prin orgoliu și fast. Așa cum, dacă ne gândim la povestea prințesei Matinalii, trebuie să recunoaștem că Mexicul a fost cucerit nu numai prin sabie, ci și prin iubire. barocul și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
elibereze, îmi biciuie nervii; aud cum se rostogolește ploaia afară, în vreme ce în capul meu se rostogolesc impresii și imagini disparate din această primă zi de călătorie în sud... autobuzul, peisajele muntoase care îmi aminteau de copilăria mea, veșnicele legende cu Cortes la tot pasul, orășelele prin care am trecut Iară să le vedem, ca Puebla, și cărora spaniolii le-au dat, în afară de stilul colonial, aceeași piață centrală, cu un chioșc în parc unde duminica vine fanfara și cântă, cu catedrala și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ghem de șerpi, plouă peste restaurantul unde după miezul nopții, când am sosit, am mâncat printre scaune întoarse, singuri în toată sala, plouă peste oceanul pe care îl bănui fără să-l văd. Aici, în apropiere de Veracruz, a debarcat Cortes și tot aici s-a prăbușit ultima rezistență a dominației spaniole. Dar întîmplarea vrea ca Veracruzul să însemne pentru mine altceva, o noapte copleșită de o ploaie tropicală. Ascult ploaia cum se lovește de ziduri și umple noaptea. Obișnuit cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
surzi la toate rugămințile care li se adresează, sunt azvârliți într-un colț al bisericii. A mai urcat o treaptă și, făcîndu-și vânt cu pălăria, ne-a comunicat că multă vreme nu s-a știut nimic despre ruinele de la Palenque. Cortes a trecut la câțiva kilometri de aici, însă, nici el, nici cei care îl însoțeau n-au bănuit că undeva în pământ se afla un oraș mort. De fapt, nici azi nu se cunoaște numele acelui oraș. Palenque este numele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
într-o sală de sport... Guadalajara și Monterrey, următoarele în ierarhia orașelor mexicane după numărul de locuitori, nu sunt pe ruta noastră. În schimb, pe ruta noastră, în afară de Oaxaca și Tula, sunt cele mai strălucite centre ale civilizației dinaintea lui Cortes. Și cele mai greu accesibile. Dacă la Cairo e de ajuns să iei tramvaiul ca să întîlnești la marginea orașului cele trei celebre piramide, în Mexic ruine fascinante se găsesc la sute și mii de kilometri depărtare de capitală, în plină
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
să plecăm. Privesc pentru ultima oară arena goală, în timp ce aerul dogoritor miroase puternic a copal. A vedea? A recunoaște? Ce anume? despre tradiție În autobuz, dr. Huerta a ținut să ne explice diferența dintre tlascaltecii care l-au ajutat pe Cortes să cucerească Tenochtitlanul și neîngenuncheatul Cuauhtemoc, al cărui nume, printr-o stranie coincidență, însemna "vulturul care cade". Vroia să ne sugereze ― mi-am dat seama -să nu judecăm vechiul Mexic doar după pietrele de sacrificii sau după finalul crud din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mai riscăm și că o admirație de circumstanță nu costă, nici nu te expune primejdiei de a te face de râs. * La 27 august 1520, un om scria însă în jurnalul său despre lucrurile aduse din Mexic de emisarii lui Cortes: Niciodată în viața mea n-am văzut ceva care să mă tulbure atât ca aceste admirabile obiecte de artă". Autorul acestei mărturisiri se numea Albrecht Durer. Dincolo de acoperișul sub care stăm, lumina e ca un cuțit alb de ghilotină. Paharul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
născut din apă. Și mă mai întorc o dată spre grota din apropiere, în apa verzuie a căreia ne-am uitat înainte de a veni la masă. o plantă "ciudată" Mirarea mea că n-am văzut porumb în Yucatan nu era întîmplătoare. Cortes a trimis și el în Spania, ca și Columb, boabe din această plantă ciudată. Dar nu li s-a dat mare atenție. Abia douăzeci de ani mai târziu, când orașul Valladolid a oferit orașului cu acest nume din Spania un
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și vicerector (1921). Angajare politică, din 1923 adversar virulent al dictaturii lui Primo de Rivera. Deportat în insula Fuerteventura (20 II 1924), apoi, din iulie, autoexil în Franța (Paris și Hendaye), până în 1930. Reîntoarcere apoteotică, rector (1930), deputat în Parlament (Cortes). În același an moare soția sa. Rector pe viață (1934). Nu colaborează cu republicanii, dar nici cu Franco, deși îi privise cu simpatie revolta. Arestat la domiciliu de naționaliști după un discurs radical în Amfiteatru Mare al Universității din Salamanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
spaniol îndârjit să nu moară în carne: Cum se face un roman. Se va întoarce în țară în 1930. I se va face o primire triumfală, va fi reales rector al Universității din Salamanca, deputat de Salamanca în Parlamentul Constituant (Cortes constituyentes), consilier municipal. După izbucnirea războiului civil, deși, la instituirea Republicii, ca mai toți intelectualii spanioli de seamă, se pronunțase în favoarea noului regim, fraudele - inclusiv electorale -, abuzurile, ororile, debandada și masacrele declanșate de la bun început și perpetrate mai apoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de-a lungul spinării o dungă argintie. Pemán, José María. Scriitor spaniol (1898-1981) de orientare tradiționalistă și monarhică, membru al Academiei Regale Spaniole din 1936. Scrie, cu talent și umor, o serie de comedii de moravuri, printre care Cuando las Cortes de Cádiz (Când cu Cortesurile din Cádiz, 1934), Julieta y Romeo (Julieta și Romeo, 1935), La santa virreina (Sfânta viceregină, 1939), Metternich (1942). Peperina. Plantă medicinală (Minthostachys verticillata), cu multe ramuri, puține frunze, frumos mirositoare, de culoare verde-cenușie, și flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dungă argintie. Pemán, José María. Scriitor spaniol (1898-1981) de orientare tradiționalistă și monarhică, membru al Academiei Regale Spaniole din 1936. Scrie, cu talent și umor, o serie de comedii de moravuri, printre care Cuando las Cortes de Cádiz (Când cu Cortesurile din Cádiz, 1934), Julieta y Romeo (Julieta și Romeo, 1935), La santa virreina (Sfânta viceregină, 1939), Metternich (1942). Peperina. Plantă medicinală (Minthostachys verticillata), cu multe ramuri, puține frunze, frumos mirositoare, de culoare verde-cenușie, și flori albe, ce poate atinge 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a crescut barbă și părinții n-o lasă s-o radă sau nu se-nțelege ce, și-i un bocet continuu pînă-n episodul 1492, anul nenorocit al descoperirii Americii latine și mai ales 1512, cînd și-a Încheiat campania Hernn Cortes fără de care aztecii n-ar fi făcut În vecii vecilor asemenea filme, apare la fel de continuu și-un individ rușinea metisajului cu mustață care-nfige un cuțit În cineva, sînge, iarăși chirăieli spaniole, publicitate, ecranul se retrage acoperit În Întregime de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mișcare, între fâșii de lumină și zone de penumbră. Ceea ce domina desenul de ansamblu al corpului era mișcarea mâinilor, alternând între sugerarea unor petale bătute de vânt și crisparea unor gheare. A doua piesă, Morpho Z, pe muzică de Luis Cortes, a avut ca motor al declanșării mișcărilor tot jocul brațelor, de astă dată goale, numai unul dintre ele având atașată o mânecă liberă, ca o enormă aripă de fluture. Dar mișcarea lor s-a transmis în mai mare măsură și
Răzvan Mazilu și invitații săi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8662_a_9987]
-
devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților", cuvânt înregistrat în DOOM2 sub formele variante cortes/cortesuri), *pampers, *snacks, *sticks și, mai nou, în terminologia modei și a încălțămintei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]