1,198 matches
-
multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în mai multe segmente, la nivelul cărora se realizează diversele aspecte ale fenomenelor de reabsorbție. Diferențele funcționale ale diverselor segmente tubulare sunt asociate cu variații ale structurii celulelor epiteliului tubular, identificabile microscopic. 24.5.1. Tubul contort proximal Tubii proximali corticali reabsorb cea mai mare parte a elementelor minerale și a altor nutrienți din fluidul tubular și le trec în sângele din capilarele peritubulare. Este căptușit cu un epiteliu cilindric unistratificat, cu diferențe între polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintr-un epiteliu pavimentos unistratificat, în vreme ce partea groasă a brațului ascendent este alcătuită dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, similar din punct de vedere histologic cu tubul contort distal. 24.5.3. Tubul contort distal Tubul distal este continuarea în zona corticală a brațului ascendent al ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și solviților la nivelul ansei Henle Ansa Henle este alcătuită din trei segmente cu funcționalitate distinctă: segmentul descendent subțire, segmentul ascendent subțire și segmentul ascendent gros. Funcția acestora este de a crea un gradient osmotic de a lungul ansei, dinspre corticală spre medulară. Segmentele subțiri prezintă membrane epiteliale subțiri cu țesut pavimentos unistratificat, fără margine în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
103). Pentru ca fenomenul de multiplicare să fie eficient, cea mai mare parte a electroliților extrași din urină trebuie să rămână la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele descendente au un endoteliu continuu, cu proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele sunt mai lungi (la animalele de deșert coboară de la corticală până la limita inferioară a medularei, cu un gradient cortico-medular foarte mare), în timp ce la animalele acvatice practic nu există sau sunt foarte mici. 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal Tubul distal este un segment mai mic decât cel proximal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nivelul membranei luminale a celulei, ceea ce va duce la creșterea permeabilității acesteia pentru apă. Pe de altă parte, PKA activează și transcripția genică a aquaporinelor, ceea ce va stimula sinteza de astfel de proteine și va prelungi efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte mici cantități apar în urină. Pe de altă parte, tubii colectori corticali secretă potasiu, și cea mai mare parte din potasiul eliminat urinar este produs pe această cale. Secreția de potasiu se face prin canale de potasiu de la nivelul membranei apicale a tubilor corticali și depinde în totalitate de balanța potasică corporală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în urină. Pe de altă parte, tubii colectori corticali secretă potasiu, și cea mai mare parte din potasiul eliminat urinar este produs pe această cale. Secreția de potasiu se face prin canale de potasiu de la nivelul membranei apicale a tubilor corticali și depinde în totalitate de balanța potasică corporală (fig. 112). Cel de-al doilea factor de importanță majoră este hormonul aldosteron. Acesta stimulează reabsorbția de sodiu și eliminările tubulare de potasiu. Mecanismul de control prin care balanța potasică controlează producerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă ca urmare a unor procese mai complicate. Nu există o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
să-și organizeze cât mai bine timpul zilnic de lucru, acordând atenție ritmurilor individuale de muncă intelectuală și necesității de a alterna activitățile abstracte cu cele recreative, pentru a crea astfel condițiile necesare realizării unor fenomene compensatorii la nivelul activității corticale. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt aspectele obiective și care sunt cele subiective ale eșecului școlar? 2. Ce deficiențe în munca profesorului pot favoriza eșecul unor elevi? 3. Demersuri educative pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor eșecuri școlare. 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
61, pp. 175-184. Kogan, N., Pankove, E. (1974), „Long-term predictive validity of divergent-thinking tests: Some negative evidence”, Journal of Educational Psychology, 66, pp. 802-810. Larson, G.E., Haier, R.J., Hazen, K. (1995), „Evaluation of a «mental effort» hypothesis for correlations between cortical metabolism and intelligence”, Intelligence, 21, pp. 267-278. Lehman, H.C. (1953), Age and achievement, Princeton University Press, Princeton, NJ. Linn, R.L., Burton, E. (1994), „Performance-based assessment: Implications of task specificity”, Educational Measurement: Issues and Practices, 13 (1), pp. 5-8, 15. Linn
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de gândire creativă și stimularea senzorială. Cercetările ulterioare care au întrebuințat factori auditivi perturbatori au oferit rezultate mai puțin consistente (Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului creativ al studenților utilizați drept subiecți experimentali și efectuarea ulterioară a electroencefalogramei (EEG) în scopul înregistrării activității corticale. În prima probă standard de EEG, s-au înregistrat undele alfa. Examinatorii au informat subiecții că tonalitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului creativ al studenților utilizați drept subiecți experimentali și efectuarea ulterioară a electroencefalogramei (EEG) în scopul înregistrării activității corticale. În prima probă standard de EEG, s-au înregistrat undele alfa. Examinatorii au informat subiecții că tonalitatea sunetului pe care îl vor auzi este indus de o anumită stare psihică. Următoarea probă experimentală, la producerea sunetului, a fost considerată proba
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grupuri corespunzătoare performanțelor scăzute sau crescute la testul utilizărilor alternative și la RAT. Jumătate din subiecți au fost instruiți să dea dovadă de cât mai multă originalitate, pe când cealaltă jumătate nu a primit acest instructaj. În urma înregistrării EEG a activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
R., Gruber, H.E. (în curs de apariție), „Creativity as purposeful work: The evolving systems approach”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Elbert, T., Pantev, C., Wienbruch, C., Rockstroh, B., Taud, E. (1995), „Increased cortical representation of the fingers of the left hand in string players”, Science, 270, 13 octombrie, pp. 305-307. Epstein, R. (în curs de apariție), „Generativity theory and creativity”, în M.A. Runco și R.S. Aibert (eds.), Theories of creativity, Hampton, Cresskill
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pp. 114-127), Pergamon, Oxford (ediția originală: 1960). Martindale, C., Anderson, K., Moore, K., West, A.N. (1996), „Creativity, oversensitivity, and rate of habituation”, Personality and Individual Differences, 20, pp. 423-427. Martindale, C., Armstrong, J. (1974), „The relationship of creativity to cortical activation and its operant control”, Journal of Genetic Psychology, 124, pp. 311-320. Martindale, C., Greenough, J. (1973), „The differential effect of increased arousal on creative and intellectual performance”, Journal of Genetic Psychology, 123, pp. 329-335. Martindale, C., Hasenfus, N. (1978
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se știe, unul prin celălalt. Mai mult chiar, nu există nici un lucru care să nu fie puțin și din altul: ex. „viața” presupune „moartea” și chiar o cuprinde (se știe astfel că zilnic mor În corpul nostru celule, inclusiv celule corticale); de asemeni, nu există moarte În sine: ea presupune viața și chiar o pregătește (este bine cunoscut exemplul bobului de grîu). De aceea se afirmă adesea - și nu fără temei - despre cunoașterea umană că se desfășoară, de fapt, Între cele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Obiectivul studiului nostru a constat în evaluarea parametrilor (latențe și intervale) unor unde ale potențialelor evocate somestezice la sportivi aparținând mai multor discipline sportive: volei, handbal, scrima și compararea datelor obținute, cu scopul de a sublinia modificările plastice specifice funcționale corticale induse de antrenament și a contura un profil neurofiziologic specific fiecărei discipline sportive în parte. Material și metodă Lotul a cuprins un numar de 18 sportivi de performanță, de sex masculin, cu vârste variind între 16 și 24 ani, cu
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
din literatura acestei arii de interes, evidențiază inexistentă unor diferențe semnificative între parametrii PEȘ, determinați la sportivi de înaltă performanță (gimnaști, atleți), față de subiecții cu activitate sedentara [2][4][7][8][19]. Ipoteza Antrenamentul fizic de performanță, induce modificări plastice corticale caracteristice fiecărui sportiv, prin caracterul repetitiv al mișcărilor specifice disciplinei sportive pe care acesta o practică [1][9][14] , așa cum a fost demonstrat și în cazul exercițiilor fizice experimentale pe termen lung [18]. Obiectiv Obiectivul studiului nostru a constat în
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
Obiectivul studiului nostru a constat în evaluarea parametrilor (latențe și intervale) unor unde ale potențialelor evocate somestezice la sportivi aparținând mai multor discipline sportive: volei, handbal, scrima și compararea datelor obținute, cu scopul de a sublinia modificările plastice specifice funcționale corticale induse de antrenament și a contura un profil neurofiziologic specific fiecărei discipline sportive în parte. Material și metodă Lotul studiat a cuprins un numar de 18 sportivi de performanță, de sex masculin, cu vârste variind între 16 și 24 ani
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
la grupele de handbal-volei, volei-scrimă, față de una pozitivă a acelorași latențe la handbal-scrimă. Aspectele anterioare sunt valabile atât pentru latentele obținute prin stimularea mâinii ștăngi, cât și a celei drepte, se remarcă corelații și pentru latentele undelor generate de aria corticala specifică, fără un pattern caracteristic, așa cum se observă în Tabel 10. Din analiza corelărilor interdisciplinare sportive, se evidențiază legături pozitive între handbal-volei, volei-scrimă pentru intevalul de conducere între trunchi cerebral și cortex (P14-N20), în urma stimulării mâinii ștăngi, pentru mâna dreaptă
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]