979 matches
-
Ion Drăgănoiu I. Acestea sunt într-o ladă verde, mai mică, în care am găsit un frîu aurit pentru cal, făcut din argint turcesc pe curea albă fără zăbală și hăț: blide de cositor 19 la număr, iarăși, blide mai mici 2 la număr, farfurii 9 la număr, patru sfeșnice de aramă două la fel două de altă formă, cu picioare, un ciucure turcesc uzat, cu noduri, un orologiu rău de perete, cu cadran
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
altă formă, cu picioare, un ciucure turcesc uzat, cu noduri, un orologiu rău de perete, cu cadran, iarăși un ciucure rău purtat din granat verde. II. Acestea sunt într-o cutie neagră de pivniță avînd în ea 6 butelii de cositor de mărime mijlocie: o mulțime de litere românești care sunt așezate în patru table, două monezi aurite, de argint, taler bătut pe numele și emblema regelui Ioan al doilea unu la număr, doi bani răi de formă veche și 9
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
îngrijitoarele ne puneau să dormim, după ce înghițeam ceai cu bromură. Atunci râul călătorea pe spinarea mea ca un trenuleț de jucărie. * Scene lichide: pieptul nostru fericit de înotători și perucile hidratate în mașinile salvării. Pe Someș se găseau foile de cositor în care ne înveleam cerebelul, înainte de execuția somnului de după-amiază. Paznicii râului aveau în buzunare sticle de bere, petele de pe mâinile lor alcătuiau o hartă a destrămării. Animale de casă se zbăteau în cuști cu răsuflători. Și atunci am știut
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și pereții și fruntea oamenilor ghiciți În stranele foarte Înguste. Călugăritele, colo niște umbre fantomatice Între care ea, Mărțina Sâmbure, se simte Înregimentata. Este derutata. Plânge și Își Înghite lacrimile care ar putea să i se scurgă
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
b) Direcțiile teritoriale de statistică la INS - sediul central: 20.05.2024 (realizat). 3. MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați: Numărul pozițiilor înscrise în registrul agricol, numărul tractoarelor - total, al principalelor mașini și utilaje agricole (motocositoare, cositori cu tracțiune mecanică, pluguri pentru tractor, semănători cu trațiune mecanică pentru păioase, prășitoare, mașini pentru plantat cartofi, răsaduri, mașini pentru împrăștiat îngrășăminte chimice și organice, mașini de stropit și prăfuit, mașini pentru erbicidat, combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase, porumb
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
chimice și amendamente, mașini pentru împrăștiat îngrășăminte organice, mașini de stropit și prăfuit cu tracțiune mecanică, mașini de erbicidat, combine autopropulsate pentru recoltat cereale, furaje, ricin, sfeclă de zahăr, dislocator pentru sfeclă de zahăr, combine și mașini de recoltat cartofi, cositori mecanice, vindrovere, prese pentru balotat paie și fân, remorci de tractor, încărcătoare hidraulice și alte utilaje. Cadrul legal național: Legea organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările și completările ulterioare. Sursa datelor: Surse administrative - persoane juridice
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CLIMENE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1289 din 12 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Zgomotul lingurii de cositor, lovindu-se de cana de lut, se auzea tot mai puternic în crâșmă. Celeno învârtea de zor în ceaiul ei. Talestri o privi cu subînțeles de câteva ori, fără niciun rezultat. - Termini odată? se auzi vocea răgușită a amazoanei-soldat, Melestri
CLIMENE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349231_a_350560]
-
le purtau, de o croială excelentă, tacâmurile Însele depuneau mărturie pentru condiția lor superioară: le fusese Întinsă o față de masă largă, din pânză curată, iar limbile de foc din vasul de jeratic se oglindeau În farfuriile și În paharele din cositor, rânduite cum se cuvine. Nu se zărea nici urmă de blide grosolane din lemn, abia scobite cu dăltița, În care li se serveau bucatele celorlalți clienți, după cum nici urmă de băncuțe, Înlocuite, pentru ei, cu niște jilțulețe meșteșugite, cu spătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nobilarul sânge albastru al tatălui asalta mereu întunecatele globule roșii ale mamei, localizate în partea superioară a corpului și din a căror ancestrală alcătuire tânărul nobil moștenise pasiunea, secretă, firește, de a face inele, cercei, mici ciubere și căldări din cositor. Era pan Bijinski, temutul intendent al hatmanului Potoțki, omul despre care se spunea - și faptul era perfect adevărat - că... dar să nu anticipăm. Episodul 109 MAI BINE S-O LĂSĂM BALTĂ Se povestea despre pan Bijinski faptul că, nici mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor. Sedentarii nu mai au nevoie de călători decât pentru a-și comercializa produsele și pentru a-i apăra, în avangardă, de nomazi. în mai multe locuri simultan, sedentarii descoperă cuprul și fac din el săgeți, apoi, amestecându-l cu cositor, obțin bronzul. O lecție pentru viitor: din confruntarea nomazilor cu sedentarii, omenirea dobândește forță și libertate. Aproximativ prin anul 5000 î.e.n., în China se organizează spații din ce în ce mai vaste, sub conducerea unui șef unic. Fără îndoială că aici se inventează, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
gestionează aceste teritorii exclusiv în beneficiul său, instalează contoare comerciale permanente la Madras, Bombay și Calcutta. Armatele engleze procedează la fel și în America de Nord. Astfel, Anglia importă din colonii, la prețuri foarte mici, toate produsele posibile îlână, bumbac, mătase, piei, cositor, tutun, orez și indigo), pe care le exportă apoi, la prețuri mari, sub formă de îmbrăcăminte și obiecte prețioase. în 1689, la Londra, viața politică primește o lovitură puternică: principii regali, May și Wilhem de Orania îurcați pe tron după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Își dădu drumul greoi și căzu la loc În pat. - Dă-mi apă, murmură, arătând către o ulcică de pe masă. Era ud de sudoare, iar pomeții Îi ardeau de febră. Dar, Înainte ca Dante să Îi poată umple paharul de cositor, omul i-l smulse din mână, bând cu nesaț. Îl puse jos abia după ce Îl golise. Fremăta, scuturat de un tremur violent. Apoi, În sfârșit, păru să Îl observe pe poet. Parcă Își mai recăpătase puterile. Ceremonios, Îl invită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prea Îngrijorați. Și-a imaginat Încăperile În care trăiau toți oamenii ăștia, unde modelul de pe tapetul de pe peretele coșcovit de ani Îl constituiau aceleași flori ale soarelui repetate greoi pe fundaluri galbene sau verzi, unde erau căzi de baie din cositor și coridoare Întunecoase, precum și spații indescriptibile, lipsite de verdeață, În dosul clădirilor,; unde până și iubirea se deghiza În seducție; o crimă sordidă după colț, o naștere clandestină În apartamentul de deasupra. Și mereu aerul sufocant din interiorul clădirilor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe însurătoare, căci serviciul militar era condiția preliminară în aspirația spre împlinire personală și socială. Acum însă, în condiții de razboi, era în firea omului să nu-și dorească să cocheteze cu moartea în tranșee, acolo unde “doamna” cu unealta cositorului e pe teritoriul ei suveran. Și totuși, în inimile acestor flăcăi, bărbăței cu fețele înăsprite de soare și de vântul câmpului pe care-l lucrau cu îndemânarea țăranilor ce timpuriu deveniseră, prinse deja boboc de floare datoria de neam, dragul
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ORAȘ DE COSITOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oraș de cositor cu străzi pe care Nu mai iese nimeni la plimbare Cu oameni ce-și pun grijile-n rastel Și visează toți câte-un castel Văzduhul pune pe amurg surdină Psalmodiază greierii-n grădină Cu tabieturi de oraș medieval Și pești
ORAŞ DE COSITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364591_a_365920]
-
lași și ultima chenzină Cu stelele topite-ntr-un pahar În care plâng lambriuri de stejar Armonici vechi de parcă le cunosc Romanțe cu parfum de mosc În care fiecare drum După ce-a ars devine scrum Referință Bibliografică: Oraș de cositor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ORAŞ DE COSITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364591_a_365920]
-
Lăsa-ți-l că-i beteag... - completă vocea răgușită, pe care o auzise și la tarabă. - Beteag pe mama dracului - mârâi alt hăndrălău, cel cu un picior de lemn, de undeva, din spatele lui Solomon, scuipând des printre dinți lunecoși, de cositor - Când se dădea mare scriitor nu îl durea nimic... - Auzi cu cine să se pune el? - reluă pițigăiatul firul - Să-l învațe el pe Șefu ce-i aia scriitor... - Tu auzi, băi ciumete? - hârâi vocea răgușitului - Cu tine vorbim! - Cu
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
nu-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. “ În scrisoarea “Iisus cel bătut în cuie de cositor”, poposim în casa bunicilor scriitoarei. “Iisus era între noi, la locul lui, pentru a ne privi cum păcătuim în neștire și a ne ierta mai apoi cu o înțelegere aproape lumească, neieșindu-și niciodată din fire. Uneori, credeam că trăgea
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb de bunuri de valoare între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învățat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai ușoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul și fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior, puteai să folosești părți din metal pentru a-ți plăti dările. Era o posibilitate de schimb, de măsură a valorii. Primele monede, convenabile
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și bucățica de cositor. După ce isca izvor de căldură, își petrecea poalele pe sub picioarele îndoite și lua poziția nomazilor de mereu, rânduiți în jurul focului. Își mai scotea te-miri-ce scule cu care să pregătească dinăuntrul vaselor înainte să le-ncălzească și să le înnobileze cu
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
isca izvor de căldură, își petrecea poalele pe sub picioarele îndoite și lua poziția nomazilor de mereu, rânduiți în jurul focului. Își mai scotea te-miri-ce scule cu care să pregătească dinăuntrul vaselor înainte să le-ncălzească și să le înnobileze cu alb-argintiul cositorului. Și făcea totul cu atâta râvnă, de-ai fi zis că executa porunca Domnului pentru iertarea păcatelor și prelungirea vieții. Nedezlipită de locul preschimbării înfățișării vaselor, visam cu ochii deschiși, trecând-o și pe Lina în miturile despre zei. * Don
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
mare de oameni în fiecare dimineață. Fie ei sclavi, negustori, sau gură cască cum eram noi. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru de Liban, ori balsamuri, tămâie și țesături orientale, cositor și fier, bronz și aur, sclavi și animale de tot felul. Îmi cer din nou iertare Audanius pentru nefericita alăturare. -De ce? Omul e un animal social după cum spune Aristotel, adăugă Iocentus. Audanius făcu un gest din mână de sus
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
a lu Ganci, vecina noastră, Mirinda parcă îi spun, or căpărât-o ăia a lu Dudașu, de locuiesc ei în casa lor cât o căsarmă din capu satului de către Zolt? Ariel nu pricepuse întrebarea unchiului său și rămăsese cu lingura de cositor în aer. Căci mătușa tocmai le servise o mămăligă cu lapte proaspăt fiert. Cum adică? întrebase el nedumerit. Păi așa, ca pe la noi. Or arvunit-o, cum s-ar zice. Aha, începuse să priceapă Ariel. Și cine zici că e
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
JE M"EN FICHE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau cerșetori la colț de stradă Orașu-a ruginit în ochii lor Varsă noaptea păsări mari de pradă Cu ciocul ascuțit de cositor Zorile pătrund cu greu în burg Pășește dimineața printre gropi Din care izuri și miasme curg Otrăvind aleile cu plopi Oamenii se văd întâia oară Fără masca lor de curtoazie Lucizii, câți mai sunt, se înfioară Ceilalți se petrec fără
JE M EN FICHE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355534_a_356863]
-
Senzația este cea de evadare din regn, de entropie, de curgere în altă dimensiune. Și întâmplarea, cu rol de criză morală, nu avea să rămână fără urmări, așa cum avea să mărturisească într-o nouă epistolă : Isus bătut în cuie de cositor : “continui să merg ca ologul între două cârje: ficțiunea și realitatea; prima mă trage în stânga, a doua în dreapta; între noi, limes rămâne doar șanțul”. Dintr-o firidă a sufletului, în podul bisericii interioare, Iisus așteaptă mereu pe cineva să-l
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]