644 matches
-
1515 din 23 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” sau BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE prin ÎNTOARCEREA INOROGULUI Pe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc. Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor. Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424723573.html [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
unei frustrări identitare, al unei răzvrătiri față de modul cum suntem tratați, de lumea europeană, ca Țară și ca Neam? NNN: Sunt ipostazieri, treziri, renașteri spirituale ale unor curente genuine de gândire, generate de substanța timpului activ, care țin de orizontul cosmogonic; sunt acte cuprinzătoare, ascendente, cu adânci rezonanțe paterne, manifestate în fața existenței. “ Studiul originilor noastre sacrale “ poartă icoana sufletului dacic esențializat. “Frustrări identitare?“ “Răzvrătiri?“ Nu au motivări temeinice. Suntem unica seminție terestră de zalmoxieni, neatinși de criză identitară ! 4-AB: Vă rog
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
în altă gândire decât cea românească (Rigveda). Nici lui Constantin Noica (considerat mai pătrunzător în ale metafizicii!) nu i se trece cu vederea că ideea de neființă e pusă pe seama influențelor cunoscute din gândirea indiană, opinând că, la fel de bine, episodul cosmogonic din Scrisoarea I trimite și către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute nu-începuse a se desface,/ Și în sine împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la Început este intuiția Stării d’întîi.”(p. 32.) În concluzie: versurile care deschid Scrisoarea I reprezintă o Precuvântare la discursul cosmogonic, iar în jocul lor literar, realizat cu concepte din arsenalul filosofiei „...apare clar efortul de depășire a limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice comparație „se oprește
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice comparație „se oprește aici”! „Gândirea liturgică a brahmanilor nu este gândirea ecstatică a poetului român. Din prima va ieși mitul cosmogonic, din a doua starea pe loc.” Privitor la starea pe loc, Amăriuței consideră că gândirea filosofică a profitat, într-un anume fel, de pluralitatea semnificațiilor cuprinse într-un cuvânt, fapt care „a permis înțelegerea nu numai a obiectului vizat și
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Iubire(cunoașterea lumii este posibilă numai prin iubire).Iubirea determină condiția omului în Univers,este valoarea supremă ce conferă sensuri profunde existenței umane având puteri demiurgice.Sensul existenței este dat de Lumină. “Facerea" înseamnă iluminare, ordonarea haosului prin vibrație. Operațiunea cosmogonică este o despărțire a întunericului de lumină, la origine amestecate. Lumina și întunericul sunt de aceeași natură. Lumea în care trăim este o operă imensă de lumină. Ne mișcăm în lumină, cunoaștem prin intermediul luminii și fiecare dintre vietățile existente în
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1495135105.html [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
pământului, Ullr invocat în dueluri. Se închinau aștrilor, munților, pădurilor, arborii sacri fiind stejarul, frasinul, ulmul. Mitologia scandinavă mai cuprindea uriași, pitici subpământeni care extrăgeau metalele, elfi, ființe misterioase ce influențau vegetația, undine, zâne ale apelor etc. Interesantă este concepția cosmogonică a triburilor germane deosebită de a altor seminții. Odin și ceilalți zei au ucis pe uriașul Ymir, punând bazale universului: trupul lui a devenit pământ, oasele munți, sângele ape, țeasta bolta cerească. După ce au creat ziua și noaptea, aștrii, au
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
nu mi-am dat seama de asta! Eu merg spre asta. „Energii creatoare” - Ai vrea să ne vorbești despre tablourile tale, să le menționezi pe cele care îți sunt cel mai aproape de suflet? - Da, aș vrea să vorbesc despre cele cosmogonice, pentru că pornesc de la Geneză. Aș vrea să vorbesc despre un tablou, „Energii creatoare”. La această idee m-am gandit câțiva ani de zile. Cum aș putea să fac o pictură în care, pornind de la geneză să arăt că universul acesta
ATUNCI CAND ARTA SE TRANSFORMA IN ZBOR. DE VORBA CU POETA SI PROZATOAREA VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_arta_se_transforma_in_zbor_de_vorba_cu_poeta_si_prozatoarea_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/344264_a_345593]
-
era de a contura [...] o geografie lirică a spațiului carpato-dunărean, de nu chiar consacrarea mitologiei dacice în registru liric; fiecare carte adaugă ceva universului astfel gândit, de unde unitatea de viziune și coerența de lanț a tuturor. De la instaurarea unui climat cosmogonic într-o abundență vegetală, în special florală, evocatoare, analogic, de mari prefaceri în ordinea naturală a lumii, la propunerea de concepte personale, „zoria“ bunăoară, cu derivatul verbal „a înzoria“ și la ordonarea materialului mitologizant într-o viziune integratoare [...] (în „România
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
formele populare și arhaice, fonetismele și construcțiile populare moldovenești. Adevărul e că despre Eminescu nu se mai poate spune nimic esențial decât din perspectiva totalității. Este ceva ce a făcut Ioana Em. Petrescu, raportând universul operei la cele două modele cosmogonice, platonicean și kantian, lucru ce trebuie făcut și pentru Macedonski, deoarece, cele două "fețe de Ianus"ale acestuia, au fost greșit interpretate, tendențios spunându-se, împotriva lui Eminescu, dar ele, în fapt sunt îndreptate "către trecut"și, respectiv "către viitor
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
decât vremea, cuvânt cu iz arhaic, încărcat cu valențe poetice mult mai accentuate și care figurează derularea temporală în concretitudinea ei, plasticizând-o astfel și modelând-o în registru liric cu mai multă vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul că poetul a trăit într-o perioadă în care teoria Kant-Laplace era notorie. Astfel, intuind epoca "marii găuri negre"și a Bing-Bang-ului", Eminescu spunea în Rugăciunea unui dac: Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,/ Nici
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
mândrie națională, imperială. Cum puteau să lase egiptenii, care se considerau stăpânii lumii de aici și de dincolo, ca dumnezeul lor, faraonul, să sfârșească în condiția umilitoare de muritor, să fie înmormantat în iadul subpământean așa cum din lipsă de imaginație cosmogonică erau lăsați regii mesopotamieni, rivalii faraonilor în zadărnicia de după moarte? Ultimul faraon fericit Ra a trebuit totuși să fie detronat de Osiris el însuși salvat de la uitarea și amnezia eternă de sora sa, Isis, taină, mister și perplexitate a Sfinxului
DESPRE VOALUL LUI ISIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1489934088.html [Corola-blog/BlogPost/354219_a_355548]
-
ești de la Originii transcedentalul meu amant Născută Casiopeii din Iubire și Neant Eu îți sunt Andromeda, pulverizată-n astre... Tu m-ai iubit odată cu Universul Visului Labirint astral secret, casă dorurilor mele, Mă căutai cu dor nebun, rătăcitor prin stele, Cosmogonic prin portaluri, cu viteza gândului... Pe Demiurg să nu-l întrebi de mă gândesc la tine E-o Galaxie de Miracol, dezvăluită-n Noi Doar privește peste umăr, cât e cerul dinapoi Cu-n infinit de constelații, ai colidat cu
ANDROMEDA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1487673281.html [Corola-blog/BlogPost/382811_a_384140]
-
Acasa > Strofe > Atasament > IUBIRE COSMOGONICĂ Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Luna am pornit de-a dura S-o aduc la tine-n cale, Și-nvelită în petale Ți-o voi dărui de-acuma. Salbă ți-am
IUBIRE COSMOGONICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1438577218.html [Corola-blog/BlogPost/374042_a_375371]
-
zborul lor, Să-ți vorbească despre dor Și de dragostea mea toată. Iar în plus de-aceste daruri Ce cu drag le-am pregătit, Mă voi face-un satelit, Pentru steaua ta cu haruri. Sursă foto: Internet Referință Bibliografică: Iubire cosmogonică / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1676, Anul V, 03 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Manolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IUBIRE COSMOGONICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1438577218.html [Corola-blog/BlogPost/374042_a_375371]
-
cu grijă precum o mantie spirituală despre care pe bună dreptate se poate crede că e greu de purtat, dar fiind exact ceea ce năzuiește, atunci e de înțeles pricina pentru care devine veștmântul permanent, acela bine definit ca obligatoriu. Îmbinarea cosmogonică îi reușește poetei în mod excepțional și se poate spune că o reprezintă categoric. Mai mult decât atât, se ajunge la un moment dat până la voită dematerializare, lăsând în puritatea sa expresia sufletului să se manifeste larg, fără opreliști: „Ne-
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1471332959.html [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
poate că s-au născut încă din timpul omului preistoric, devenind apoi o bucurie înmulțită în timpul sărbătorilor, la antici, iar mai târziu în creștinism. Maria Mocanu le-a cules cu dragoste și grijă și le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul și fata-iubiți și pețitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare și moralizatoare”, Biblice și apocrife”. Capitolul „Biblice și apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura Minerva, București, 1980/1981. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I.L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt. Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Minerva, București, 1980 - 1981. ● Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I. L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt., Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
care Goete sau Dante le-au lăsat moștenire în lucrările lor pentru marea masă cu speranța că inițiații vor duce mai departe secretele operelor lor. Arta e pomul fructifer din care a mușcat Adam și Eva iar cultivatorii acestor semințe cosmogonice sunt așa cum îi numesc eu, Sfinții Antichității” (artiști prinși în chinurile dintre Rău și Bine pentru veșnicie). Cunoașterea e o gnoză nesfârșită pe care cărțile și dialogul ni le împrumută. Îmi vine-n minte Idea de eros a cărei bun
COGITO de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cogito_alexandru_craciun_1383391390.html [Corola-blog/BlogPost/342035_a_343364]
-
să ascult zgomotul motorului și să zăresc respirația ușoară și regulată a piticului meu. De zece mii de ani vânătorii trăiesc prin vânătul lor, își construiesc armele și pornesc dis- de-dimineață, folosindu-și puterea și inteligența nativă, să recreeze mitul cosmogonic al apei primordiale din care s-au născut toate. „La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. Pămîntul era pustiu și gol; peste față adâncului era întunerec, si Duhul lui Dumnezeu se mișcă pe deasupra apelor.” Cu siguranta, vecinul meu se
CĂLĂTORIA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0.html [Corola-blog/BlogPost/349137_a_350466]
-
N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura Minerva, București, 1980/1981. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I.L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt. Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Minerva, București, 1980 - 1981. ● Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I. L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt., Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
albului îi corespunde nordul, primul arbore, primul om, făgăduința și speranța, negrului îi corespunde vestul, centrul ascuns și invizibil, noaptea, nenorocirea, roșului - estul, mierea, pofta de averi și putere, iar galbenului - sudul, porumbul, glia care hrănește. Percepții diferite dintre elementele cosmogonice și culori se întâlnesc și la indienii pueblo pentru care galben=nord, albastru=vest, roșu=sud, alb=est sau la indienii din preerie pentru care roșu=vest, albastru =nord, verde=est, galben=sud. La populațiile alakaluf din Țara de Foc
Simbolistica culorilor () [Corola-website/Science/302774_a_304103]