8,430 matches
-
se pricep la cățărat... Și, bineînțeles, lume ca în cartierul brașovean Răcădău dintr-un reportaj teve... Până se află că e vorba despre un motănel... ZICERI TV ALE UNOR DEMNITARI -Mona Muscă la Realitatea Tv (11.07): Mă doare-n cot de orice funcție... (v.și Dumitru Dragomir, tot parlamentar român: "Mă doare-n pălărie..."); -Mircea Geoană, de ziua domniei sale: "-Dimineață fac ceva la partid..." Haralampy, bine abțiguit cu ambrozie de Bistrița: -Schiuză-mă: n-am perceput: face ceva la partid sau
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți mă îneacă, îmi intră pe gură, pe nas, prin urechi, cubii aceștia, cubușoarele, eu nu mai sunt eu, eu sunt altul, aaaaa! și privirea îi rămâne ațintită la ochii sticlind pe fața neagră de lângă fereastră - pe
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
funcție. Ca primă consecință, tinerii își pierd orice interes pentru studiu, din moment ce diploma de trei ani nu valorează absolut nimic. Pentru a ajunge la eventualele avantaje oferite de vechea diplomă de patru ani, ei sunt obligați să-și mai frece coatele patru semestre de așa-zis "masterat" - de regulă, o însăilare de cursuri fără cap și coadă, unde profesorii își defulează obsesiile, aventurându-se pe teritorii care de care mai fanteziste, când nu de-a dreptul năuce. Când scapă și de
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
șefi peste catedre, facultăți și universități. Ca unul care n-am avut vreodată ambiția de a ocupa funcții în sistemul administrativ universitar, nu mă pot opri să nu admir nerușinarea, tupeul și nesimțirea multora dintre cei care-au dat din coate până au amorțit să ajungă în funcții, iar apoi au început să explice, doct, de ce s-a împotmolit mașinăria. Umflându-se în salarii precum broasca din poveste, îți propovăduie beneficiile normelor supradimensionate și ale salariilor mici: în timp ce ei nu au
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
în continuare", autori ce configurează o nouă constelație a spiritualității autohtone împărtășită de factorii religiei. Să recunoaștem, un fapt rareori întîlnit: "După douăzeci de ani de la moartea Părintelui Nicolae experiez o altă ucenicie. Ucenicie la cîțiva tineri. Mi-am rupt coatele, cum se spune, pe cărțile și eseurile lor. H.-R. Patapievici, Cristian Bădiliță, Ion I. Ică jr., Robert Lazu, Mihail Neamțu, Teodor Baconsky, Al. Baumgarten, Mircea Platon, Aurelian Crăiuțu, Marius Lăzurcă. Și nu-mi pare rău. Nu-i o ucenicie
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
nu a ciupercii Romexpo, tîrgul s-a putut întinde pe orizontală în beneficiul editurilor, care nu s-au mai văzut obligate să expună în spații chițimioase. Dar și cititorii s-au putut mișca în voie, fără să mai dea din coate, pe culoarele dintre standuri. Pentru prima oară la un tîrg de carte autohton, la Bookfest au existat pînă și locuri de joacă pentru copii, ca să nu mai vorbesc despre restaurantele și despre punctele de informare dotate cu hărți ale pavilioanelor
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
treptat le coborârăm umplând peretele oblic cu un graffiti de noi semne și inscripții revelatoare smulse din bănuțul unui ou ancestral îngropat în măruntaiele unui biet elev corigent la mate Praful de cretă mânjind unicul costum ponosit și ros în coate al profesorului praful albastru în scânteierea ferestrelor învăluindu-ne pe toți într-un giulgiu ca la fizică ciudatul fenomen Tindall care devoalează din beznă firul microscopic de praf Dă-i înainte nu te opri mâine aduc un zugrav eu plătesc
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
salonul de la possenhofen. copiii și câinii s-au tolănit pe covoare. în dreptul ferestrei arcate mama care mișcă ușor din buze de parcă ar fi greșit o numărătoare ciudată și trebuie s-o ia mereu de la capăt. néné și gackel rezemați în coate îl ascultă pe profesorul de istorie - peste un an se va sinucide în apele lacului starnberg - dar el își ține lecția doar „pour les beaux yeux de sisi”. așa cred toți. chiar și tatăl care stă pe sofa cu piciorele
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
indicibile melancolii o boabă de lacrimă a căzut pe dale xxx bucură-te suflete bucură-te îngerul a ațipit în fața ochilor tăi îi poți săruta ridurile de pe frunte și palmele de femeie bătrână i le poți săruta îi poți mângâia coatele îndoite și genunchii îndoiți îi poți mângâia vorbește cântă dansează poate așa numai așa uita-vei spaima de moarte xxx bucură-te suflete bucură-te îngerul se trezește în fața ochilor tăi sărută-i zâmbetul care-i dezvelește gingiile rozalii și
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
copaci; vedeai camionagii, ceferiști, brutari sosiți cu transporturi de pâine din Moldova, Oltenia, Transilvania, Banat, din toate provinciile și regiunile; veniseră de la mari depărtări Salvări cu doctori și infirmiere de primă urgență, cu butelii de oxigen, cu perfuzii, cu medicamente. Cot la cot cu oamenii de omenie apăruseră însă și interlopi, hoți, bandiți scormonind prin munții de dărâmături sau dându-le târcoale, încercând să fure bijuterii, tablouri, covoare, să smulgă inelele de aur de pe degetele chircite ieșind din moloz, chiar cu
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
camionagii, ceferiști, brutari sosiți cu transporturi de pâine din Moldova, Oltenia, Transilvania, Banat, din toate provinciile și regiunile; veniseră de la mari depărtări Salvări cu doctori și infirmiere de primă urgență, cu butelii de oxigen, cu perfuzii, cu medicamente. Cot la cot cu oamenii de omenie apăruseră însă și interlopi, hoți, bandiți scormonind prin munții de dărâmături sau dându-le târcoale, încercând să fure bijuterii, tablouri, covoare, să smulgă inelele de aur de pe degetele chircite ieșind din moloz, chiar cu prețul tăierii
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
folos călătoriei mele din urmă, care-mi va umfla pânza, sau cămașa albă de naufragiat, sau de condamnat, ori de bolnav, mai tare? Deci care dintre cele patru plus patru puncte intermediare, va veni ajutorul pe mare? Cum stăm cu coatele lipite de parapet, cu fața spre larg, privind în golul, în golful Genovei, chiar mai mult, ne adâncim treptat într-un golf mai mic, numit al Paradisului; o bucurie nu vine niciodată de una singură, zic, dar nici necazul, adaugă
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
Spre-o profă de română ideală, Care predă "adverbu'"-n pielea goală? Chipiul cefere, frageda haltă Răsfrîntă-n zori în cea mai pură baltă De pe-un peron cu semafor, cișmeaua, Mama-n capot, ascunsă de perdeaua De la etaj, pîndind, în coate, trenul, Fără chiloții roz, fără sutienul Ce-mi fascinau copilăria dulce În dup-amiezele eterne și năuce? Ce-mi va aduce Moș Crăciun, ce-mi va aduce???
Ce-o să-mi aducă oare Moș Crăciun? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7754_a_9079]
-
sta mai bine pe-o nebunariță decât în oglinda care ți-a băut din palmă - de aici se pleacă numai în pijama fără buletin privirile ca mercurul intră-n sânge țipătul roșu de nou născut lățindu-se la răsărit și cotul tău stâng suferind de ieri când ai sprijinit toate zidurile să nu se prăbușească orașul cu mine la braț: "dă-o-ncolo - ciupercă otrăvitoare" claci cu toată talpa - uite-așa mi se mărunțesc diminețile n tęte-ŕ-tęte distanța e o realitate
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
simțise inima bătându-i cu putere în stomac, iar urechile începuseră să-i țiuie ascuțit, ca un radio stricat. Nu trebuia să se sperie, era doar o stare trecătoare, așa că încercase să se liniștească sprijinindu-și palmele de genunchi, cu coatele în afară, poziția lui preferată, aplecându-și capul în față, ca să-i vină mai mult sânge înspre tâmple. Din când în când, o căruță trecea prin fața casei, iar praful de pe drum se ridica până spre coroanele copacilor de pe margine, împreună cu
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
bărbați, magistrați eponimi, Salmoxioi, Părinți și fii ai Codexului Salmoxeanus Moiseus Ctitori ai Codicelui Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia, Și-n Codexul Segetusian al Cronoșilor de la Sarmisegetuza Și-n Codex Catensis al celor de la Cotul Munților către Nord Și-n Codicele Geților Hațegani din cele zece Comune Pastorale Cimeriene Cu sanctuarul în Cogaionul Munte-Hațeg întru care numele lor de Salmoxioi fost-au date moșinelor, apelor și pășunilor. I-ai invocat pe toți strigând numele locurilor
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
morți. Ați adus cu voi noi lămpi? Am adus noi suișuri duhovnicești, noi dulcețuri ale păcatelor, noi nevoințe peste fire. Să aduceți și noi ghitare... Alungați până aici, unde spațiul împădurit, transformat în femeie iubită, s-a înălțat de un cot de la pământ, "deasupra patimilor", încărcat de la sursă, "de la univers". Ca la nebuni vin cu un picior târâș să ceară de băut la "centrul nostru de achiziții de melci vii" din sat și să scoată coarne bourești, conform cântecului. Vin și
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
neîndoielnice, de imbatabile ca și apriorica teză pe care sunt chemate s-o valideze: nenea Anghelache a delapidat! Care este rostul (literar, se-nțelege) insistenței cu care Caragiale vrea să convingă lectorul că Anghelache a vârât mâna în gestiune până la cot („Îi lipsește mult!...” decretează fără nici o dovadă, însă și fără umbră de dubitație unul dintre prieteni)? În primul rând, obținerea unui efect cât mai șocant la final, când se dovedește că din casă nu lipsește nimic. În al doilea și
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
lui Eugen Barbu. "19 august 1983. Telefon de la Săraru (de la Slătioara). Suferă că nu e trecut în bilanțul de la România literară de ieri, la proza celor de 40 sau 38 de ani. Eu ce să mai zic? Mă doare-n cot! Lipsește și Lăncrănjan și câți nu lipsesc! Nu e pomenit Stancu al lor! Doar Preda! |sta le-a dat bani și pe gură și pe c... l-a săturat. Să le fie de bine!"... Probabil, enervat, Barbu a cerut apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
câinilor: -Nie, mă, la ogradă. ...La bunici erau pregătirile în toi, adică ei și încă vreo doi nepoți cu nevestele erau prin curte, pe la grajd... De undeva venea, totuși, un miros vag de cozonac, iar bunicul, care a stat la Cotul Donului trei zile acoperit de pământ sovietic, ne-a întrebat: -A, cu voi ce-i, mă ? V-au dat afară de la servici ? I-am explicat apoi scopul vizitei noastre, dar nu prea auzea bine, n-a înțeles nimic, așa că am
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
vin, câteva mere și niște nuci, după care ne-a îndemnat ardelenește: -Noa, hai să petrecem o țâră și-apoi vi-ți duce pe la casele voastre, că noi nu prea avem unde să vă culcăm... Bunica i-a dat un cot televizorului care prindea doar TVR1, singurul canal pe care se putea vedea câte ceva. Bunicul l-a dat la maximum, iar Haralampy, după zece minute, mi-a urlat la ureche: -Bade, mi-e dor de Andreea Esca, Mihai Tatulici, Silviu Brucan
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
un pamfletar temut. Jocul rațional ca și scrupulele morale erau date la o parte: "Cît despre tehnica sau Ťmetodať" sa în rapot cu adversarii literari, aceasta era cît se poate de simplă: pamfletarul este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe drum. Dacă acesta, în loc să-și astupe urechile și să treacă netulburat mai departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi, care atît aștepta. Și lui
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
și discreditare a unor persoane, devenite într-o vreme cartea de vizită a revistei pe care o conducea. Despre "metoda" lui Barbu în bătăliile cu adversarii literari, Dan Ciachir scrie cu umor: " pamfletarul este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe drum. Dacă acesta, în loc să-și astupe urechile și să treacă netulburat mai departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi care atît aștepta. Și lui
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
început vrei să vezi despre ce a scris. Străbați textul iute-iute. Pe urmă, simți iuțeala cuvintelor pe vîrful limbii și o iei de la început. Savurezi cuvîntul-imagine pe îndelete, cu limba pișcată, dar și ea viguroasă și dornică să pecetluiască sentințe cot la cot cu Perjo. Perjo cel talentat, cel răzvrătit, cel neliniștit, cel grafician, cel trist, cel limbut, cel cu Lia, cel cu atelierul de lîngă Bitzan, cel mut, cel scriitor, cel observator, cel cu întrebări, cel cu insomnii, cel în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
să vezi despre ce a scris. Străbați textul iute-iute. Pe urmă, simți iuțeala cuvintelor pe vîrful limbii și o iei de la început. Savurezi cuvîntul-imagine pe îndelete, cu limba pișcată, dar și ea viguroasă și dornică să pecetluiască sentințe cot la cot cu Perjo. Perjo cel talentat, cel răzvrătit, cel neliniștit, cel grafician, cel trist, cel limbut, cel cu Lia, cel cu atelierul de lîngă Bitzan, cel mut, cel scriitor, cel observator, cel cu întrebări, cel cu insomnii, cel în alb și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]