8,366 matches
-
Sârboaică! Da, sârboaică! E periculos să te încurci cu sârboaicele. Mai dure femei decât ele nu găsești în partea noastră de lume. Păi știi ce-au pățit nemții cu ele în Al Doilea Război, vai de mine, că luptau nebunele cot la cot cu bărbații? Odată, cică ar fi găsit nemții într-un oraș oarecare pe una în durerile facerii, s-au îndurat să-i acorde asistență la naștere, când colo, după ce a născut, ea a scos un pistol de la căpătâiul
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
sârboaică! E periculos să te încurci cu sârboaicele. Mai dure femei decât ele nu găsești în partea noastră de lume. Păi știi ce-au pățit nemții cu ele în Al Doilea Război, vai de mine, că luptau nebunele cot la cot cu bărbații? Odată, cică ar fi găsit nemții într-un oraș oarecare pe una în durerile facerii, s-au îndurat să-i acorde asistență la naștere, când colo, după ce a născut, ea a scos un pistol de la căpătâiul patului și
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
spun doamnei. S-o întreb. Poate că mă înșel... Sper să nu întârzii prea mult”. Când a pășit în birou, doamna avocat Ramona Vlădescu era adâncită atât de profund în gânduri, încât nici nu a auzit-o intrând. Rezemată cu cotul de fața lucioasă a biroului, își fricționa ușor fruntea cu degetele lungi și frumoase ale aceleiași mâini. Avea ochii închiși și căuta încăpățânată răspunsuri la întrebările ce și le pusese într-o anumită ordine. „Nu, în mod sigur fata nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe lac. La un kilometru de comuna noastră exista un lac, însă acesta nu a avut
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pe cap. Nu pare să fie cine știe ce grozăvie, nu? Într-adevăr, nu e o grozăvie. (...) Dar acolo în celula care rezona ca un instrument muzical la cel mai ușor sunet, cum stam eu cu capul sprijinit în palme și cu coatele pe genunchi, cugetând la beleaua în care intrasem, scărpinatul conului Jorj, când era râcâit de unghiile groase, lungi și tari ca niște plectre rânduite unul lângă altul, avea ciudata însușire de a răsuna nu ca un violoncel, nu ca un
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a cam tocit și se hotărăște să meargă devale, în spatele grădinii noastre, la căpița de fân, să ia un braț zdravăn, să-i schimbe culcușul. Pe-acolo curge Glavaciocul făcând un cot mare, ce cuprinde o zonă mai joasă, inundabilă, plină de sălcii și zarzări crescuți în voia lor. Negrici îl însoțește vesel, parcă ar pleca la vânătoare, ca pe vremuri, când bunicul era mai tânăr. Ar vrea el să mai tragă
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
atâtea întrebări... Ce caută șoriceii pe sub zăpadă ? Cum poate să-i prindă în acest mod ? Însă bunicul știe să citească natura: — Vedeți voi că Glavaciocul a crescut și apa a înaintat pe sub zăpadă, ieșind din vad ? Pe sub zăpadă, în acest cot al pârâului, se află destule ierburi uscate. Probabil că pe acolo își făcuseră șoarecii cuiburi din aceste ierburi uscate și tocate mărunt. Crescând apa, i-a împins către deal, iar Nix al nostru i-a simțit umblând pe sub zăpadă. Schimbându
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați Ne succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Autorului O vreme tâmpită de babe-mpletită se-ndeasă în mine cu flori și suspine boboci de uitare -n talazul de mare pornesc a lor viață spargând nori de gheață și frica mă roade în amintiri cu iscoade din primăveri supte cu coatele rupte agăț alb cu roșu și-adun doar cu coșu’ plăpânde inele făcute mărgele e martie bun și-n dorul nebun îl rog să mă-nvețe ale gândului fețe Referință Bibliografică: O vreme tâmpită / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O VREME TÂMPITĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1457117078.html [Corola-blog/BlogPost/377651_a_378980]
-
primul loc.(Domnului Vasile Dâncu ,cunoscut politician și sociolog) sau evidențierea unor realități negative cu adevărat:În dicționarul ce l-ați pritocit/destule nulități loc și-au găsit!/Autenticile valori”uitate”/ N-au mișcat din urechi,n-au dat din coate?(Doamnelor Doina Cetea și Doina Popa,coautoare ale unui pseudodicționar al scriitorilor clujeni). În Înțepături ne letale germinează sâmburele amiciției,în miezul lui s-a recristalizat,ca o conștiință de sine, poezia.Tensiunea cărții din miezul versurilor pornește, însă, din
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale_0.html [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
dreptate, iar tu ești dementul. Iubirea ca pasăre a furtunii, la primul fulger se-nrudește genunii, spre-a reapare pe un cer strălucind precum neonul într-un vas de argint. Corăbiile s-a risipit toate, cârmaciul își doarme somnul pe coate, cârma s-a sfărâmat ca de cretă, moartea iubirii, atât de discretă. Un cuirasat de război - alte vremi, Nu te mai teme , iubito, te temi? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: .Fogg / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1177, Anul
.FOGG de BORIS MEHR în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1395482613.html [Corola-blog/BlogPost/354985_a_356314]
-
un „plotoner” ce se prăpădise pe front la Oituz. Nea Gheorghe, zic și eu cum îi zicea toata lumea, era o huidumă de om cu un bârdăhan de pe care îi luneca mereu brăcinarul, din care motiv își sălta mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umbla cu o bundă de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu ca un cuțit în șale. În picioare
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cu „neamțu”. Neamțu’ șmecher, a luat numele fetei ca să nu se mai știe că a fost neamț, din Olaru a făcut Olărescu și fiindcă avea avere, vota la „Colegiul Întâi”. Atunci se vota după avere, nu tot mârlanu’ era la cot cu boierul de viță. Sultana i-a făcut lui Vasile 8 copii, Aneta, cea mai mare, căreia „îi fila o lampă” umbla și vara și iarna înfășurată în niște perne și se spăla numai cu gaz și niciodată cu apă
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
de toamne, Dar s-a sfârșit, ajunge, nu mai pot. Ți-am învățat, minciuna, pe de rost, Oricât ai încerca... nu se mai poate, M-ai sărăcit, dar azi nu mai sunt prost Să intru iar... în jocul tău de coate. Când, după vot, te crezi un mare mahăr, Iar soarta țării nu-ți mai pare gravă, Am înțeles... că punga ta de zahăr E dulce-o zi... și patru ani, otravă ! Referință Bibliografică: E vremea de votare... / Marin Bunget : Confluențe
E VREMEA DE VOTARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Marin_bunget_1400481419.html [Corola-blog/BlogPost/349861_a_351190]
-
o valijoară, ducându-le și aducându-le pentru zece lei pe zi, cu care puteai să cumperi atunci cinci pâini negre. Mai angajase pe cineva, pe Marin al lui Vlazgă, pe care-l trimitea acolo unde pășunea făcea câte un cot, acesta trebuia să țină nemișcată o ștachetă cu semne și cifre roșii, până când reușea el să-și noteze cotele, unghiurile, după care îi făcea semn să meargă la curba următoatre. Din timp în timp îmi da voie și mie să
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
de umărul lui, într-o poziție mai intimă decât s-ar fi așteptat la o primă întâlnire. Sforăitul se intensifică cu o lipsă de grație ieșită din comun, iar Alexandru se simți invadat de o rușine mistuitoare. O împinse cu cotul, dar fata mormăi ceva și porni să sforăie mai cu sârg, alunecând cu totul pe partea lui. Aruncându-și privirea în diagonală, se abținu cu greu să nu-i tragă o palmă, văzând cum Denisa era pe cale să izbucnească în
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
care doarme se visează ca fiind urmarită sau atacată de cineva. 119. Știați că ... sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntări pentru apariția unui rid permanent deasupra sprâncenelor ? 120. Știați că ... atunci când ne lovim într-un anume loc din zona cotului resimțim o durere acută ? Aceasta din cauza faptului că pe aici trece nervul cubital, poziționat de-a lungul osului humerus. Se consideră că aceasta ar fi o scurtă formă de paralizie. Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC prezintă: ȘTIAȚI CĂ...? / Sergiu Găbureac : Confluențe
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_prezinta_stiati_ca_sergiu_gabureac_1354922730.html [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
stai să vezi> se descheie la un buzunar și scoase un teanc de scrisori , învelite într-o hartă mare pe care scria URSS. Această hartă e harta de operațiuni militare, îmi explică el și o întinse pe iarbă. Aici e Cotul Donului, puse el mâna pe un firișor de apă desenat pe acea hartă, iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
micuță...> Moșneagul începu să plângă. Își scoase tabacherea din sân, își frecă o țigare din ziar, o aprinse și începu să pufăie. -Și acum să-ți citesc o scrisoare de la un camarad al lui care a scăpat din încleștarea de la Cotul Donului: < Dragă domnuleAndrei, eu am trăit ultimele clipe ale vieții lângă feciorul dumneavoastră. Era în ajun de Crăciun, l-am întâlnit cu niște bobine la spinare, întindea firele telefonice să facă legătura cu Comandamentul. Am stat cu el o noapte
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
răsucit scâncind un geamăt nemulțumit pentru că toate lucrurile astea naturale au prostul obicei de-a intra cu timpul la apă și parcă văd cum în curând nici zilele n-o să mă mai încapă n-o să-mi ajungă nici pâna la cot și-abia atunci pe unde scot cămașa am să văd. De dedesubt salteaua-n ripsul ei rărit că m-a-nțeles dă semn să crape grăbindu-se-n tăcerea câlților să mă îngroape. Dar dincolo de geamuri șerpii apei râd cu
PLOUĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470500859.html [Corola-blog/BlogPost/370478_a_371807]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CU CURU ZEALĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului sătul de mascarada ce-i la noi, mi-am zis și eu: mă doare-n cot și m-am trezit, hai-hui, prin păpușoi, c-un ditamai știulete-n... bot! acuma stau și mă amuz; de-atâția regi cât sunt în țară eu însumi vreau să mă acuz: de ce nu ies, încă, afară?! mai stau o zi
CU CURU ZEALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Cu_curu_zeala_george_safir_1377850277.html [Corola-blog/BlogPost/359997_a_361326]
-
mânia! Ce e atât de mare , că nu există cota Din trenurile țării dispar mii de vagoane Le-ați dat la fiare vechi și v-ați făcut palate În timp ce bătrâneii cerșesc printre peroane Au palmele zbârcite și sunt zgâriați pe coate V-am dat petrol, finanțe, acum lațul de strânge ... Citește mai mult SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA! Ne-ați dat pământul țării și ne-ați vândut avereaIar inimile noastre ni le-ați amanetat Bandiții ne-au luat totul
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
consideri egalul celorlalți. Un egoist aplică o pondere de un milion propriei persoane și, dacă avantajul lui e foarte mic, comparativ cu suma dezavantajelor celorlalți, alege soluția care îi aduce lui acel mic avantaj. Cum ar veni, îl doare în cot de răul făcut celorlalți. În contrast cu asta, altruismul nu presupune neapărat o pondere subunitară acordată propriei persoane, nici măcar egală cu 1. Repet, nu vorbesc de sfinți, e posibil ca ei să-și autoatribuie o pondere mică-mititică. Oamenii obișnuiți, neegoiști, au ponderea
DESPRE BINE ŞI RĂU de DAN NOREA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404034696.html [Corola-blog/BlogPost/343043_a_344372]