69 matches
-
foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi, sunt cu mult mai grijulii, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi, sunt cu mult mai grijulii, dar cu Încă mai puțini urmași, cum ar fi cele câteva nuci ale unui cocotier. Mămica nu le dă decât o tristuță și aceea mică, dar fermecată. Acel mic cotiledon știe, nu atât să păstreze hrană, cât s’o pregătească cu ajutorul enzimelor după ce o ia din cămară, adică din endospermul seminței; adică ceea ce “vânăm” noi, oamenii, de la bobul de grâu, amidonul. Mai există un element care permite monocotiledonatelor să se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în definitiv, să-ți imaginezi orice. Nu costă nimic. După excursia revelatoare prin zona veche, privim cu alți ochi - mai îmblânziți, mai receptivi - și restul orașului. Piața Charles de Gaulle și Piața Operei, din centru, alcătuiesc, în paralelismul lor complice, cotiledoanele unei placente urbane, palpitând de o viață intensă, nucleul de unde țâșnesc mai multe străzi în toate direcțiile. De acum încolo și stilul minimalist, „industrial” al unor clădiri din rue de Paris - strada hotelului nostru - nu-mi pare lipsit de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
plastic; ridicați cu regularitate acest capac pentru a evita excesul de umiditate, după care înlăturați-l definitiv în momentul în care semințele au germinat. • Răriți plantele atunci când au două frunze bine formate. Atenție însă! Primele două frunze care cresc sunt cotiledoane și nu sunt considerate frunze adevărare. Trebuie să așteptați creșterea următoarelor două înainte de a le rări. • Pentru următoarele operațiuni privitoare la semințe consultați rubricile următoare: „Rărirea”, „Aclimatizarea” și „Transplantarea răsadurilor”. Repicarea (răsaduriloră Repicarea este operațiunea care constă în a răsădi
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele alese. Introduceți planta, apoi acoperiți-o până la primele frunze, tasând ușor pământul din jurul rădăcinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în perioada iernii; se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
creierul și sexul vor fi una, și noi vom fi asemenea îngerilor. Că sîntem larve ale unei ființe astrale ne-o arată trunchiul nostru cerebro-spinal. Cu măduva spinării ca rădăcină și cu cele două emisfere cerebrale din țeastă ca două cotiledoane cărnoase, el seamănă perfect cu o plăntuță în primele stadii de după-ncolțire. Carnea e pământul în care a fost sădită și pe care-l va epuiza de resurse, creierul va fi și el consumat și se va zbârci ca miezul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
10) Lotul de semințe sau sâmburi, pentru a fi certificat, trebuie să nu prezinte mucegăi, vătămări mecanice, infestări cu insecte, miros de fermentație alcoolică, proprietățile organoleptice ale sâmburilor și semințelor referitoare la aspectul exterior, mirosul, gustul, culoarea tegumentului și a cotiledoanelor trebuie să fie caracteristice speciei, soiului sau tipului. ... Secțiunea a IX-a Documentele oficiale și eliberarea acestora Articolul 22 (1) În urmă inspecției în câmp, după ultimul control, ITCSMS sau LCCSMS eliberează "Documentul de inspecție în câmp", iar după recoltare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de progesteronă în săptămânile anterioare parturiției are o influență negativă asupra maturării placentoamelor. Orice stres exercitat asupra femelelor în perioada antepartum poate determina un dezechilibru hormonal cu afectarea proceselor de desprindere a placentei. Un factor inhibitor al chemotaxiei leucocitare în cotiledoane la bovine ar putea fi cauza unui proces de desprindere insuficientă. Acest factor, neidentificat încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]