234 matches
-
totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopii de spice reprezintă terenurile agricole și ocupația de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Covata și lingurile evocă măiestria locuitorilor în privința meșteșugurilor, activitate practicată încă din Evul Mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Ciochina, județul Ialomița Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
mobil, îndoit sau cu pălețe, care asigură frământarea aluatului. Unele tipuri, care funcționează la viteză mare, conțin o cuva răcita prin mantă de apă pentru a evita încălzirea pastei. 2) Mașinile pentru împărțirea aluatului, în care aluatul, ieșit dintr-o covata, este debitat prin răsucire în bucăți de dimensiuni egale. Adesea aceste mașini conțin și dispozitive de cântărit și rulat. 3) Mașinile de format coca sub diferite forme, pentru fabricarea anumitor pâini. 4) Mașinile pentru felierea pâinilor, biscuiților, prăjiturilor etc. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
cu ce-l hrănise Buna! Admirând șirurile de cârnați, se simți mândru de rezultatul muncii sale și mai strecură pe gât o limbă de „medicament”. Lângă umărul lui, Jean arunca plăcile de slănină bine sărate, una peste alta, într-o covată albă. Vărul Cosmin, fluiera încetișor în timp ce tăia cuburi uniforme pentru jumări: - Auzi, Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418262977.html [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
în diferite locuri, cum ar fi dulapuri, vitrine, mese, port-telefon, birouri, birouri de scris, biblioteci, etajere. Urmează articolele de mobilier în mod special concepute: 1) Pentru apartamente, hoteluri etc., cum ar fi cufere, cutii de lenjerie, lădițe de pâine sau coveți, șifoniere, coloane, mese de toaletă, mobile pentru toaletă, garderobe, dulapuri de lenjerie, portmantouri, umbrele, bufete, dulăpioare pentru veselă sau pentru argintărie, servante, noptiere, pături (inclusiv paturi rabatabile, pături de campanie, pături pliante, leagăne) (arcuri pentru copii, mese cu rotile (pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166822_a_168151]
-
europeană. Originea numelui nu este certă. În traducere literară, cuvântul tătar “qazan” înseamnă cazan sau boiler. Se poate sa fi derivate din cuvântul “qazğan” care înseamnă dig. “Qazan” este, la origine, numele unui instrument special de gătit (un fel de covată). Se crede că orașul Kazan este numit după acest obiect datorită amplasării sale geografice, similar cu el; orașul este amplasat în forma literei U (într-o depresiune). O altă legendă, mai romantică, vorbește despre povestea unei prințese tătare pe nume
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit din lemn
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Consignațiunii lui Enzenberg, s-au stabilit la Bârnova șapte emigranți bistrițeni. În paralel, în perioada 1761-1778 s-au stabilit la Buninți 19 emigranți din Ardeal. Emigranții stabiliți aici s-au îndeletnicit cu agricultura, cu creșterea vitelor și oilor și confecționarea coveților. În timp, satele Buninți și Mihoveni au ajuns să se apropie prin extinderea satelor și mutarea vetrelor acestora. În 1890, satul Mihoveni avea o populație de 1.049 locuitori. Conform recensământului din 28 februarie 1919, satul Mihoveni avea 303 case
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
permanent această datorie mezinului Alexandru, mai doritor să aleagă bucuriile vieții: "„Alexandre, războinicii călăresc pe caii furtunii. Câteodată greșesc. Greșala asta putea să fie greșala dinaintea morții. Am ieșit din ea teferi. Să nu mai greșim. Să cerșim broaștei cu covată încetineala, șarpelui înțelepciunea, de la crugul stelelor ceasul potrivit. Când ne vom ridica iar, răzbunarea să se împlinească fără greș ca o ananké a zeilor, cum o socoteau grecii vechi. Dar o pot săvârși câteodată și oamenii, dacă nu ocolesc pe la
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
și fiul ei. În ciuda sărăciei, ea puse înainte de toate datorate ospitalității și îndată ce Proorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina și uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalității sale : la cuvântul Proorocului, covata sa cu faină și urciorul cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la această văduvă, când fiul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu că
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
Să te urmez .." (Lalehet shevi aharaih) au devenit șlagăre , în interpretarea unor cântărețe ca Ilanit, Ofra Fuchs, Rivka Zohar. Pe texte de Yoram Tehar-Lev ea a compus alte hit-uri ca „"”„Un inger de pe scara lui Iacob” , " În livadă, la covată" (Bapardes al yad hashoket), "Tu îmi ești țară" ( Atá li eretz), " Mâinile tale curentează' (Hashmal bekapot yadaih) etc. Nurit Hirsh a ajuns sa aibă succese și pe scena internațională atunci când cântece ale ei au participat la Concursul Eurovision. În 1973
Nurit Hirsh () [Corola-website/Science/313447_a_314776]
-
din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au scăpat din lagăr dar nu s-au mai stabilit în sat. Mulți bătrâni ai satului își aduc aminte de zilele în care evreii au fost deportați. „Și-au lăsat aluatul în covată, mâncarea pe cuptor și i-au obiligat să plece, iar apoi unii săteni au intrat în casele lor și le-au jefuit.” Azi în sat există un mare cimitir al evreilor. Astăzi se păstrează mai multe gospodării originare din Berbești
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
că trebuie să se pună: Moașa, după ce - conform tradiției - scoate banii, se duce și pune apa de la baia copilului la rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul frumos și sănătos ca pomul respectiv. Apoi moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul frumos și sănătos ca pomul respectiv. Apoi moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-aveți și câte-un fecior"<br> La sfârșit ea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-aveți și câte-un fecior"<br> La sfârșit ea duce copilul și-l dă nașilor, care-i pun bani pe piept, după care îl dă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
sau Tăul lui Alac de la Zagra, jud. Bistrița-Năsăud. Lac cu numeroase exemplare de țestoasă europeană de apă dulce, țestoasă cu coadă lungă, sau broasca cu covată ("Emys orbicularis"), care merită ocrotire și ca rezervație hidrologică. Lacul cu țestoase se află la cca. 500 m est de localitatea Zagra, pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Se poate ajunge aici plecând din Beclean sau Bistrița spre
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și termenul "karavlasi" (singular "karavlah
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Lăsați orezul să se ardă! Ia dă-te la o parte, mă! răspunse un rândaș, fără o vorbă de mulțumire. După ce aruncară apă peste flăcările din cuptoare, unul dintre bucătari se urcă pe o scară și mută orezul într-o covată. Toți cei ce nu erau ocupați cu altceva începură să frământe zeci și zeci de perișoare de orez. Hiyoshi lucra cot la cot cu ei, frământând orezul. Luă și el câteva guri, dar nimeni nu păru să se supere. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Opriți-vă, toți! Apoi, întrebă cu glas sonor: — Hainele astea sunt cum se cuvine? Ito intră și răspunse: — Domnia Sa vă amintește să faceți baie și să vă aranjați frumos părul. Paznicii îl conduseră pe Shojumaru la baie, îl băgară în covată și-l spălară pe cap. Dar, când începură să-l îmbrace pentru drum, văzură că atât rufăria de corp, cât și kimonoul pregătit pentru el erau din cea mai pură mătase albă - veșmintele morții. Valeții lui Shojumaru se gândiră imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
plecase din apartamemntul său de culcare și veniră în fugă, seniorul terminase deja cu spălatul gurii și al mâinilor. Mergând spre ulciorul enorm în care curgea apă dintr-o țeavă de bambus, luă o găletușă și o cufundă într-o covată lăcuită. Stropind peste tot cu apă, ca o rață, își spălă grăbit fața. — ăă, vi se udă mâneca, stăpâne. — Lăsați-mă să vă schimb apa. Pajii erau îngroziți. Unul din ei ridică temător mâneca albă a lui Nobunaga, de la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de paulownia. Apoi, se dezbrăcă repede și ceru să i se pregătească o baie. Gândindu-se că stăpânul său era prost dispus, pajul turnă prudent o găleată de apă peste spatele lui Hideyoshi. Acesta, însă, căscă pe când se cufunda în covată. Apoi, întinzându-și brațele și picioarele, scoase un mormăit. — Mă relaxez puțin, comentă el, după care bombăni în legătură cu anchilozarea din ultimele două zile. Plasa de țânțari a fost ridicată? — Am și pus-o, stăpâne, răspunseră pajii, care-l așteptau ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
podoabe... podoabe sărace, făcute din nuci poleite, din mere, din bomboane... ici și colo lucea câte un glob... Era mult mai sărac decât bradul ei, dar strălucea... iar jos, sub ramurile lui, pe niște lemne și paie care închipuiau o covată sau o iesle, niște copii așezaseră o păpușă (nu m-aș juca în viața mea cu așa ceva își spuse ea; era făcută din petece și pănuși de porumb), dar cu cât se uita mai mult cu atât simțea urcând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]