225 matches
-
bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NOAPTE GREA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
valuri curg de liniște vie. Aceasta ar putea fi schița unui tablou după natură. Natură moartă cu zvonuri de liniște vie. În acest anotimp pârjolit de început de Gustar, țin în mâini un manuscris încă crud. Și parcă frământat în covată, aluatul de suflet al autoarei - o dunăreancă și ea, înnamorată până dincolo de cuvinte de fluviu și culoare. Amintiri, evocări, portrete, mărturisiri de suflet, rugăciuni, frânturi de omilii. Rezonanțe acustice-n gând și în inimă. Odă închinată lui Dumnezeu, împătimită de
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
nr. 990 din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 15/16 Septembrie 2013 Mamei... Vai de mânuțele mele, Nu mai pot lucra cu ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor! Mâini ce-au frământat odată Sfânta pâine din covată, Mâinile mele de- atunci Legănând cu viață prunci Și așa mi-e dor de voi Să mai țesem în război Tindeie și păretare! Mâini ca razele de soare, Crăpate de ploi și vânt, Mâini de-argint, nu de pământ, Mâini
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
unda nopțiiîn liniștiri osoasedoar stelele reci adastăîn nemurirea lor.Le-am împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, ... Citește mai mult noapte greaFrâng între degeteazima dospită-n covata uitatăa sufletului greu bântuit de furtuniși,de pe fruntea sfârtecată a nopțilorși viselor mele,smulg doruri lascive,nimfele grele ale pierzăriica să le-arunc în hăul umplutde ochii nebuni.Jivine ciudate,năluce pestrițese-aruncă-nspre mine hulpav și viclean,monahii odăii, cu coate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
păhărel mă dreg; Flaorica mă crede-un bleg? Mămăliga am făcut; Vai ed mine, s-a răcit!... Bătui lapte-n putinei, Dar să vină dumneaei.... Ți-ai găsit, ce-o fi cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în birt. (Intră în crâșmă și o vede pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
păhărel mă dreg; Flaorica mă crede-un bleg? Mămăliga am făcut; Vai ed mine, s-a răcit!... Bătui lapte-n putinei, Dar să vină dumneaei.... Ți-ai găsit, ce-o fi cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în birt. (Intră în crâșmă și o vede pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
cu feți-frumoși, elene-cosânzene, zmei și harapi-albi. mă întristez și mi-e teamă că majoritatea copiilor de astăzi, într-o zi, vor muri asfixiați de realitatea crudă în care se scaldă și mă întreb: cine este oare de vină? Legendă: - copaie*= covată, albie - bostană = pepenărie Referință Bibliografică: o poveste nemuritoare / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 566, Anul II, 19 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]
-
școală, mama venea înfuriată la mine când plângeam, pentru că mă împotmoleam la vreo propoziție greu de scris sau la desen. Suflecată până la coate, avea mâinile pline de spuma din albia în care spăla rufe ori de aluat și făină din covata în care frământa aluatul pentru pâine sau cozonaci. Este adevărat că s-a întâmplat câteodată să-i simt palmele pline de săpun sau de aluat pe ceafă. Mă durea sau nu, eu începeam să plâng mai tare, să o impresionez
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
pârâiau, șuierau, pocneau, topindu-se într-un cântec de leagăn ce-mi amorțea pleoapele îndată, făcându-le să cadă lin ca niște plăpumici peste ochii obosiți. O văd îmbujorată, cu același zâmbet cald, lovind cu sârg un aluat gros de covata de lemn, ca mai apoi să-l mângâie și să-l umple cu tot felul de bunătăți. Se pare că-i plăceau și lui mâinile mamei, căci se înfoia mai, mai să alunece din culcușul în care îl pusese, iar
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
mai vin sau nu mai vin . Porțile curților sunt căzute pe alocuri, sunt sărite din țâțâni. Unele au lacăte iar satul, ca să fiu sincer, se pare că se macină și încet, încet dispare. Satul meu, Țuscani, este situat într-o covată. Pe acolo eu nu am văzut tren până la vârsta de 14 ani, mașini nu veneau, exista doar o caravană care venea și dădea film la o lună, parcă. Toate astea le-am cuprins și-n cartea mea de proză, secvențele
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
său a fost unul simplu: „așe a fost și la taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
se nuntise floarea pe pământ- De-atunci, când scriu, în umbra ei fierbinte Mi-adăpostesc neliniștile-n vânt... BRUTAR FERICIT (Între pâinea cuvântului și Dumnezeu) Așa e sufletul meu câteodată, În zi de Duminică, mai ales, Precum aluatul dospit în covată, Oriunde mi-e gândul zbucnește un vers... Nu te mira de ce sunt căprui Ochii din Vis când se uită-n lumină, Umbra din flacăra mea să rămâi Și după stingerea când o să vină... Am dat tuturora puținul în dar, Din
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUM CURAT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Drumul mântuirii pornește ca un izbuc în inima sării adunată în covata vieții. Peste trecerile cuvintelor, nimicul plonjează în apa sărată. Dușul sensurilor curăță de tainele - lesturi, floarea de cuarț, apoi gândul se regenerează în apele cristalinelor anotimpuri. Omul sub piatră, omul prin sarea privirii lui cântă. Ecoul primește acoperișul de azur
DRUM CURAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354064_a_355393]
-
mii de ani Pâinea noastră frântă pe altare. Mi-e dor de ea, ca de o biruință Când soarele răsare-n dimineață, Mereu de pâinea cea întru ființă, De cea de fiecare zi din viață! Parcă o văd acolo în covată Cu mirosul sfânt de sub ștergare, Din gândul meu nicicând nu se mai gată-, Pâinea de acum, e-aceeași oare? Referință Bibliografică: Pâinea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
PÂINEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359811_a_361140]
-
lasă în plata domnului, căci domnul este bogat și se ține de cuvânt (la început a fost Cuvântul, nu?)...Între marginea satului și vârful dealului cu ciuperci, plină de rouă și troscot și holeră, stă o vale (un fel de covată mioritică, cum zice prozatorul Ion Avram), un fel de alfabet al copilăriei (cum zice...am uitat cine zice). Valea se cheamă...Valea Zimbrului. Și e așa de frumoasă, încât îți vine sa-o strigi, și s-o iei acasă, și
Aici, toate casele sunt la marginea satului () [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
în antreprenoriat un pericol uriaș pentru existența sultanatului. O clasă de mijloc care e în stare să-și producă bunăstarea și care își cunoaște drepturile este o amenințare de moarte pentru acest tip de stat care acționează discreționar, îți ia covata de sub copil ca să cârpească bugetul, dar, în schimb, închide ochii la marile tunuri, dă scutiri și indulgențe marilor penali. Cei de la Antene constată acum cu surprindere că Fiscul acționează cam brutal. Că la descinderi te tratează ca pe un infractor
Războiul celei mai urâte televiziuni cu cea mai urâtă instituție. Și victima Cioloș () [Corola-blog/BlogPost/338168_a_339497]
-
piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și multe, multe altele. Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă, zidită din cioburi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pâine făcută pe vatră Buna care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduită sub covată Și copilul gângurind În mânuță cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu boltă mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covată frământată Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatră
PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373464_a_374793]
-
binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduită sub covată Și copilul gângurind În mânuță cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu boltă mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covată frământată Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatră. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Pâine făcută pe vatră / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean
PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373464_a_374793]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ZBOR DE ZĂPEZI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului Prin grâul pâinii nu trecuse, vai, atâta iarnă cu miros de vatră nici harul mamei, mâna din covată, nu se făcuse somn în flori de mai. Ne tot creșteau tuleii hărți pe suflet, și-n podul palmei ne făcusem cruci să nu te pierd prin lungi tăceri de cuci, când ierbii tale i-aș fi fost, doar umblet
ZBOR DE ZĂPEZI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371456_a_372785]
-
nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului cineva crede că trăiesc fără teamă altcineva afirmă că am înnebunit ba chiar mi-a construit dosar la psihiatrie după ce a murdărit o grămadă de cârpe și le-a spălat în covata publică e caraghioasă lumea și eu odată cu ea mă cern prin toate aceste nimicuri când știu că moartea nu iartă nimic oricât rânjește în luciul perfect al coasei atacă frământă cosește iarba amară a omenirii nu știu dacă are un
CARAGHIOASĂ LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372373_a_373702]
-
soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i îi dădeau zahăr și-l aruncau în sus, spre marea lui satisfacție. Rușii se purtau frumos, chiar când făcea pozne păguboase. Avea vreo trei-patru ani când, desculț fiind, își oprise fuga exact în covata în care ei își plămădiseră aluat pentru pâine. Pedeapsa a fost simbolică, unul dintre ei îl ridicase și-l lovise cu latul săbiei la fund, în glumă. Se-ntreba dacă mai erau copacii din livadă. Da, se zăreau pe deasupra casei
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai regăsesc, au
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]