140 matches
-
tinerețe am fost o mare canalie și un mare laș. Diavolul fusese cel care-l luase pe Julián de lîngă dînsul, a adăugat el. — Dumnezeu ne dă viața, Însă administratorul lumii e diavolul... Ne-am petrecut seara Între teologie și covrigei rîncezi. Odată, i-am spus lui Julián că, dacă voia să-și vadă tatăl În viață, ar fi fost mai bine să se grăbească. S-a dovedit că Julián continuase să-și viziteze și el tatăl, fără știrea mea. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui Michael, când câțiva prieteni de-ai lui de la UBS și de la facultate se adunaseră În apartamentul său de la etajul patru. Pe masa de bucătărie se aflau sticle de băutură ieftină și sucuri pentru amestec, câteva boluri cu porumb dulce, covrigei și sos picant. Un tip costumat În femeie anunțase că pizza era pe drum către grupul asortat de petrecăreți, care stăteau și vorbeau despre facultate, despre cine se logodise și cine fusese avansat și despre cât de rău o dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
trasă de un cal, folosită in India, Pakistan și Bangladesh. Haină pentru bărbați, lungă până la genunchi, strânsă pe corp și închisă cu nasturi în față de sus până jos. Portar. Dulciuri din India și Pakistan. Sunt prăjite, însiropate, arată ca niște covrigei și se vând pe stradă, de obicei. Cămașă lungă, despicată pe părți, rotunjită la baza gâtului și largă ca o rochie, deseori folosită și pe post de pijama. Un semn roșu pe frunte, atât la barbat cât și la femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
curcan, să-mi torni băutura pe gâtlej... ), fără mâncare - bănuiesc că de-aici vine ceața subțire prin care continui s-o privesc pe Zina, afundată în lectură. Douăzeci de ore, deci, de când n-am pus în gură decât niște Brezeli, covrigeii care au făcut să-i stea inima lui Bush... Băusem exact la masa vecină cu un pom viguros, pentru care constructorii trebuiseră să lase un spațiu în acoperișul de tablă, spațiul prin care apa pica greu pe masa noastră. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
oameni din mulțime, rareori evidențiați prin ceva remarcabil, aflați cel mai adesea sub forța discreționară a destinului. Ei poartă nume ciudate, contorsionate, comice, grotești, expresive ca sonoritate și tâlc: Cocorânză, Rastel, Cap Alb, Stârliciu, Tache Costache, Ioviște Calapod, Mitrea Logofete, Covrigel, Stejara, Cercel Dumistrăcel, Jenică Teleleu, Canibal, Bubulea, Țiganca Naftalina, Fănel Gologănel ș.a. Un personaj se numește Emil Boc, iar un altul Emil Râșcanu, acesta din urmă având afinități cu directorul casei de cultură din Vaslui, iar cel dintâi însuflețind o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
totuși, printre celelalte familii, strecurându se prin viață cam ca un firicel de iarbă, ivindu se la lumină, printr-o mare grămadă de spini și de gunoaie. Din cele zece progenituri, ale lui Mitrea, se detașa, prin timp,una. Băiețelul Covrigel. În acte scria altfel. Nu mai ține, însă, minte, nimeni, dintre ai lui, cum scrie acolo, fiecare zicândui Covrigel. Iată și din care cauză. Neavând bani, cu ce să-și cumpere de ale gurii, Mitrea Logofete se obișnuise a face
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o mare grămadă de spini și de gunoaie. Din cele zece progenituri, ale lui Mitrea, se detașa, prin timp,una. Băiețelul Covrigel. În acte scria altfel. Nu mai ține, însă, minte, nimeni, dintre ai lui, cum scrie acolo, fiecare zicândui Covrigel. Iată și din care cauză. Neavând bani, cu ce să-și cumpere de ale gurii, Mitrea Logofete se obișnuise a face pâine de casă, neagră, la cuptor, dar, cel mai adesea, la rolă. Ăsta, Covrigel, plângea de mama focului, dacă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cum scrie acolo, fiecare zicândui Covrigel. Iată și din care cauză. Neavând bani, cu ce să-și cumpere de ale gurii, Mitrea Logofete se obișnuise a face pâine de casă, neagră, la cuptor, dar, cel mai adesea, la rolă. Ăsta, Covrigel, plângea de mama focului, dacă măsa nu-i făcea, dintr-un boț de aluat, un covrigel. Asta era, asta a fost, marea lui fericire, până la plecarea prin străini, pentru a-și dezvolta, cum o da cel de sus, viața. Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-și cumpere de ale gurii, Mitrea Logofete se obișnuise a face pâine de casă, neagră, la cuptor, dar, cel mai adesea, la rolă. Ăsta, Covrigel, plângea de mama focului, dacă măsa nu-i făcea, dintr-un boț de aluat, un covrigel. Asta era, asta a fost, marea lui fericire, până la plecarea prin străini, pentru a-și dezvolta, cum o da cel de sus, viața. Și, după cum se va vedea, n-a dat chiar rău. Adică, nu mai rău decât pentru mulți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aprovizionare cu cărbuni, a gurii de foc a locomotivei cu aburi, existentă, la acea dată,în traficul feroviar al țării. Cu timpul,însă, mai toate au evoluat,în felul lor. Locomotivele cu aburi au fostînlocuite cu locomotive electrice. Meseria lui Covrigel s-a schimbat și ea. De ciobănaș. Adică, de la ajutor de cioban, la păscut oile moșierului din zonă. Ăsta își purta oile prin alte regiuni ale țării. Așa a ajuns, Covrigel, să cunoască meleaguri străine, de pe care nu s-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu aburi au fostînlocuite cu locomotive electrice. Meseria lui Covrigel s-a schimbat și ea. De ciobănaș. Adică, de la ajutor de cioban, la păscut oile moșierului din zonă. Ăsta își purta oile prin alte regiuni ale țării. Așa a ajuns, Covrigel, să cunoască meleaguri străine, de pe care nu s-a mai întors, decât, după însurătoare, odată cu nevastă-sa, Stejara, fata unuia de prin Breaza, de sub munții de pe Valea Prahovei. Om de nădejde, a ieșit, ulterior, din covrigel! Om de mare nădejde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
țării. Așa a ajuns, Covrigel, să cunoască meleaguri străine, de pe care nu s-a mai întors, decât, după însurătoare, odată cu nevastă-sa, Stejara, fata unuia de prin Breaza, de sub munții de pe Valea Prahovei. Om de nădejde, a ieșit, ulterior, din covrigel! Om de mare nădejde. În primul rând, pentru sine, pentru familia sa. Anii de liceu, la seral, făcuți împreună cu Stejara, i-au descrețit și mintea. După evenimentele din ’89 a dat-o pe-a comerțului. Din mai nimic, dintr-o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu frumos venit, pe locurile natale. Comerțul său era mai mult un fel de speculă, care trecea neobservată, totul constândîn a cumpăra, diferite mărfuri, de ici, și în a le vinde, clienților,în localurile sale, de dincolo. Așa a putut, Covrigel, și cu Stejara lui, să-și modernizeze casa bătrânească,în care nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
trei nivele, marele restaurant, cu dublă terasă, și în față, la asfalt, și-n spate, la coama pietroasă și ornată cu brazi, a muntelui măreț. Gard mare, modern, solid, din piatră de râu și fier forjat, înmprejmuia întreg domeniul lui Covrigel. Alee asfaltată, de la șoseaua principală, BucureștiBrașov; stâlpișori cu becuri fluorescente în cap, îi conduceau, pe clienți, cu tot cu autoturisme, direct în spatele domeniului, la parcarea minunată. S-a întâmplat să vină ziua de naștere a lui covrigel. Careva, dintre angajați,într o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
forjat, înmprejmuia întreg domeniul lui Covrigel. Alee asfaltată, de la șoseaua principală, BucureștiBrașov; stâlpișori cu becuri fluorescente în cap, îi conduceau, pe clienți, cu tot cu autoturisme, direct în spatele domeniului, la parcarea minunată. S-a întâmplat să vină ziua de naștere a lui covrigel. Careva, dintre angajați,într o seară, a rostit, la plesneală: ce-ar fi, patroane, ca, de ziua matale, să închizi, pentru un uichend, totul, aici, și să ne duci, pe toți, cu un autocar,într-o istorică excursie, la Poiana
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
asfaltate, care ducea în spatele domeniului, spre parcarea de serviciu, a turiștilor. Acolo, stând în genunchi, l-au găsit pe bătrânul paznic, plângând,în hohote. Și pe cățel, scheunând jelit, și pe pisoi, mieunând, stins, ca un glas de dincolo de lume. Covrigel a coborât primul, și s-a plecat, asupra bătrânului. Ce-i, de ce plângi? Nu vezi? Uite! Și-i arată, cu palma, ce mai rămăsese, din tot ce fusese, aici. Văd. Azi, cam pe la ziuă, s-a petrecut catastrofa. Bucata întreagă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Ardeam de nerăbdarea de a vă revedea, apărând, de după colț. Bine că n-am fost înlăuntru! Că ne-am fi băgat sub surparea de teren, sub alunecarea nenorocită, care s-a abătut, asupra locului! Lasă, nu plânge, l-a netezit, Covrigel, prin păr. Liniștește-te. Că, punem punct, și o luăm de la capăt. Vom lua de la capăt, și vom reface tot ce am avut și am pierdut. Totul, auzi, mata, totul. Da. Totul, e să nu pierdem speranța. Că bani mai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
bani mai sunt, că mâini și cap încă avem, că loc, unde să ne mutăm, vom găsi, poate, mai ferit și mai departe de catastrofice coclauri, ca acestea. Poate, a îngăimat bătrânul. Poate. Dar, nu tot pe aici, a precizat Covrigel. Dar pe unde? Vom vedea. Poate, mai încolo, către malul mării. Da. Poate. Cine știe. Vom vedea. OCEANUL FĂRĂ FUND ȘI MARGINI Lui Cercel Dumistrăcel îi mergea tot mai bine. Țara, lumea se aflau în criză.În criză economică și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de patroni dezorientați, falimente, totale și parțiale, creste de cocoși, cuculele și cuculeți, ananghii, portițe noi pentru viței netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor, succesuri desperecheate, șpăgi date pe sprânceană, gagici cu lipsă de poftă, sprijin politic, trambuline pentru sărit pârleazul, sărituri de cal demodate, averi ciordilite, plânsete după doruri de altă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
groază să dau vestea grupului meu, chiar așteptam cu nerăbdare să o fac. A doua zi dimineață, i-am strâns pe cei din departamentul meu Într-o sală mare de conferințe. Când au intrat, Îi așteptau tot felul de prăjituri, covrigei, fructe, sucuri, cafele și alte surprize. Am Început ședința urându-le bun-venit la ceea ce am numit „micul dejun al campionilor”. „Am primit comanda?”, a Întrebat nerăbdător unul dintre coordonatorii de servicii. „Nu”, i-am răspuns. „Și-au ales alt furnizor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zac sub vatra Dăneștilor” și pe care îi evoca cu atâta farmec și duioșie de parcă ar fi trăit între dânșii. Doritorilor, le arăta cum să-și facă oale și ghivece pentru flori fără roata olarului , ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele umede și apoi băgați în cuptor. Pentru aceste lecții avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a Podișului, aproape de Boușori, unde l-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sută de grame.> B: ((cîntărește)) C: este B: să lăsăm de zece mii? C: da↑ <R trebuia să le fi lăsat pe toate↓ nu vă mai> B: ((cîntărește)) paișpe mii. C: așa↓ B: și cu cinșpe doujnouă. C: și biscu−┴ nu! covrigeii aceia sunt de dulce sau de post? ↑ B: sunt de post. C: î:mi dați cam două sute de grame B: ((cîntărește)) să las de unsprezece [mii aicea? C: [da. da. da. B: facem patruzeci de mii cu totu. C: EXAct
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
slăbiciune. Țin minte că în primele luni de training răbdam de foame zile întregi și deseori cădeam în păcat. Mă ambiționasem să nu mai mănânc la restaurant, dar la ședințe dădeam iama ca disperata prin platourile cu fursecuri, alune și covrigei, iar în hipermarket - mă apucă și râsul când îmi amintesc - devenisem spaima promoterilor de produse food: îi pândeam când veneau cu mostrele și le înfulecam toată oferta până nu apăreau și alți clienți. Forța interioară a fost însă cea care
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și elevi care au apreciat atmosfera relaxată, colectivul, ideile și provocările (Ioana Hălmăgean, Oana Pîrtan, Oana Botaș). "Act venețian" sau drama iubirii Cât despre nemulțumiri, acestea fie nu au existat, fie au pornit de la nevoi personale (lipsa unor gustări, gen covrigei, a apei sau a pauzei Patricia Imbăruș, Ioana Hălmăgean, Alexandra Chirițoiu, Cristina Bîcleșanu), fie de la nelămuririle unor elevi (care nu au fost prezenți la cursul de deschidere și cărora ar fi trebuit să le ofer explicația, așa cum făcusem cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]