1,600 matches
-
Publicate alături de glumele deocheate făcute de Simona Catrina & comp. și de știrile de un senzaționalism ieftin, de genul celor din Evenimentul zilei al lui Ion Cristoiu, ele se remarcau prin ținuta intelectuală și păreau... nelalocul lor. Era ca și cum într-o crâșmă plină de inși dezmățați și de fum de țigară ar fi intrat un domn cu costum și cravată. Citindu-le acum pe toate, cu atenție, constatăm însă că nu erau chiar nelalocul lor. Dincolo de stilul prețios și de selecta bibliografie
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
pictatorul, subsemnatul). Unele jocuri (de cuvinte, de versuri, de poeme) sînt însă excesive, ieșind din decorul poetic. Alcătuiesc "eclipsele" spontane ale conștiinței autocritice a autorului: "adică: triumvirat ('nalt la stat, mare/ la sfat). nevasta epitafului încă se mai/ veselea prin crîșmele orașului./ din/ castitatea ei nu mai rămăsese decît/ o blenoragie blondă - o blenoragie îndelung/ studiată, din sîngele ei încă își mai bălteau/ capetele cîteva sticle de bere. cu deosebită/ plăcere îi închinam noi ode pe soclurile/ rînjetelor noastre. cu deosebită
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
se telegrafia cu febrilitate: A plouat în Bărăgan ! semn de belșug pentru noi cei de aici și de prăpăd pentru concurență. Prin 1925, '26, înainte de marea criză mondială, cum intrai în Urziceni, venind de la București, dădeai imediat, pe dreapta, de crâșma La Tomescu (înainte de a deveni, prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu). Interesant că nimeni nu spunea nici de crâșmă, nici de cinema La nea Tomescu: nu mergea, probabil, cu înfățișarea acelui domn grav, mic, negricios, cu mustăcioară drăcească și ciupit de
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
prăpăd pentru concurență. Prin 1925, '26, înainte de marea criză mondială, cum intrai în Urziceni, venind de la București, dădeai imediat, pe dreapta, de crâșma La Tomescu (înainte de a deveni, prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu). Interesant că nimeni nu spunea nici de crâșmă, nici de cinema La nea Tomescu: nu mergea, probabil, cu înfățișarea acelui domn grav, mic, negricios, cu mustăcioară drăcească și ciupit de vărsat. Pe geamul pătrat al crâșmei, de odinioară, a lui Tomescu, scria cu litere de mână cu vopsea
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu). Interesant că nimeni nu spunea nici de crâșmă, nici de cinema La nea Tomescu: nu mergea, probabil, cu înfățișarea acelui domn grav, mic, negricios, cu mustăcioară drăcească și ciupit de vărsat. Pe geamul pătrat al crâșmei, de odinioară, a lui Tomescu, scria cu litere de mână cu vopsea albă: DOI LEI BURTA DE VIN... Cât s-a întâmplat să călătoresc pe glob, nicăieri nu am întâlnit o asemenea măsură, pantagruelică. Eram prea mic, pe vremea aceea
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
zbucium și chin), după cum depărtarea de îndeletnicirile îndătinate și angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
În Europa sud-estică și centrală, știe autorul nostru, "rolul de stereotip profesional al evreului nu l-a jucat atît cămătarul, cît negustorul și, mai ales, cîrciumarul. Locul cămătarului în imaginarul colectiv l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de numai 2,57% din totalul cîrciumarilor, s-a creat o întreagă literatură folclorică și cultă
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
chivernisit-o cît îi îngăduiau predispozițiile sale de petrecăreț. Tot în 1888, pe vremea cînd primar era nou-numitul Take Protopopescu, a fost dărîmat, pentru nevoi edilitare, Turnul Colței. În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator, la care mergea și Caragiale, pentru a mînca ficat de bivol) și dînd sugestive liste de prețuri la principalele produse alimentare și chiar liste cu salarii în diverse slujbe. Cartea se citește cu savoare. Și nu
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
lui nea Gheorghe din parlament și revenirea la coada vacii și la furat din grădina IAS" (listă de discuții, 25.07.2000); "Primarul țăranului oltean este acela care șade seara cu orișicine la un rachiu mic pe prispă, ori la crîșmă, care mănîncă fasole din aceeași strachină cu nea Gheorghe de pe uliță " (Adevărul, 5.06. 2000). Personajul e "omul de pe stradă" ("încerc să mi-l imaginez pe nea Gheorghe cu sacoșa bălăngănindu-se pe lîngă coapsa dreaptă, mergînd pe trotuar în timp ce
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
că răsfoiește presa culturală!), nu cunoaște altă carte decât cea de poker, iar la televizor îl interesează doar dac-a ieșit sau nu miliardul și filmele deocheate de după miezul nopții. E un ins plin de aplomb, pentru care filozofia de crâșmă și rapiditatea orientării în peisajul infracțional al străzii sunt supremele valori sociale și morale. Baza personalității lui a fost pusă, ce e drept, sub Ceaușescu, atunci când lui, sau părinților lui, li s-au spălat complet creierele. însă evoluția spectaculoasă întru
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie". La fel procedează Constantin Călin referitor la alte noțiuni la care a apelat Bacovia precum tîrgul, orașul, mahalaua, cafeneaua, crîșma, pustiul, melancolia, plictiseala, nevroza, visul etc. Nu avem a face cu o investigație fastidioasă și nici cu una care iese din rama subiectului de bază, cum s-ar putea închipui, ci cu o ofensivă informativă în virtutea convingerii că "mai multă
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
ea l-a iubit nebunește pentru asta/ apoi i-a născut o zi corectă/ suficientă pentru a-i asigura echilibrul de a patrula/ prin oameni”. E un demiurg bahic și luxurios, rasputinian, căruia îi e foame de viol și de crîșme, care iubește fumatul în locurile interzise, sexul în grup, dansul din buric pe care l-a îndrăgit după cel dintîi pahar de votcă. Să fie o revoltă împotriva Tatălui castrator sau (și) o revoltă a eului față de sine însuși? Întrucît
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
-le că protestează față de o lege (noul Cod al Muncii) care îi apără. "Îl apară pe cel care muncește și îi spune celui care a lenevit că s-a terminat. Nu mai stai de la 10.00 până la 13.00 în crâșmă și la 14.00 ești obosit și ai 25 de ani. Te duci la muncă! Și vine cel care muncește și îl susține pe cel care stă și bea în crâșmă. Eu nu înțeleg lucrurile acestea", a spus Ioan Botiș
Botiş: Din buzunarul celor care muncesc se duc bani către cei care nu muncesc prin 202 canale () [Corola-journal/Journalistic/26970_a_28295]
-
mai stai de la 10.00 până la 13.00 în crâșmă și la 14.00 ești obosit și ai 25 de ani. Te duci la muncă! Și vine cel care muncește și îl susține pe cel care stă și bea în crâșmă. Eu nu înțeleg lucrurile acestea", a spus Ioan Botiș. În opinia acestuia, dacă nu ar fi încurajată munca România s-ar întoarce în comuna primitivă. Ministrul le-a atras atenția oamenilor de afaceri cu care s-a întâlnit asupra competiției
Botiş: Din buzunarul celor care muncesc se duc bani către cei care nu muncesc prin 202 canale () [Corola-journal/Journalistic/26970_a_28295]
-
modernizare. Tonul este cu totul diferit de, bunăoară, Bucureștii ce se duc, și Bacalbașa are și de ce să fie un susținător al transformărilor. Găsise, ca tânăr licean la Sf. Sava, un oraș nerânduit, fără marile hoteluri, fără magazine, cu niște crâșme insalubre în loc de restaurante, fără locuri de promenadă, fără piețe. Vede, sub ochii lui, cum toate se fac și toate se schimbă. Mai puțin sărbătorile și firea oamenilor. Însă tipurile bucureștene care odinioară colorau o lume mult mai mică, cvasi-rurală, redusă
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
se oglindește pe lacul ochilor de jad ai împlinirii. 1198. Singurătatea este o filă ruptă adeseori din noi pe care am pierdut-o la jocul nostru cu nume de Târziu. 1199. Uimirea este natura în stare de beție inocentă la crâșma infantilă a speranței din noi. 1200. Reproșul este o sabie poleită cu sentimente ruginite. 1201. Intriga este natura vieții. 1202. Asuprirea este fardul pus unor suflete spre a fi purtat obligatoriu de acestea. 1203. Învingătorul va rămâne doar cel ce
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
este și un splendid poem din volumul Porcec (1996), în care tragicul ia parcă pe nesimțite locul comicului grotesc. Iată numai strofele de început și de final, cu regretul de a nu-l putea cita in integrum: „peste drum de crîșma unde stau și beau/ e biserica. eu și părintele ne pîndim de mulți ani./ aș vrea să-l slujesc și eu pe dumnezeu dar mi-e teamă./ ar vrea și el să bea cu mine dar n-are curajul.// atunci
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (2013) Căci, ori vinzi indulgente false, Ori măsluiești cu alti coțcari; Ori calpuzan ești, ce se arse Ca opăriții de pleșcari (Sperjuri, nelegiuțiți, tîlhari); Ori hoț, pîndind pe după tufe: Cui duci purcoiul de biștari? Tot pe la crîșme și la fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș ghiduș, fă tumbe, sări; Zar, cărți, popici - să lași pungi stoarse; Și prin orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș ghiduș, fă tumbe, sări; Zar, cărți, popici - să lași pungi stoarse; Și prin orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i că rodul muncii-ți cari Tot pe la crîșme și la fufe? * Subtitlurile în original îi aparțin lui Clément Marot, îngrijitorul primei ediții critice a poeziei lui Villon, în 1533, pe care le-au preluat toți editorii moderni ai poetului.
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
mare inventator, rămas din păcate necunoscut. Cum a ajuns muzicianul să conceapă sisteme de propulsie pentru avioane? „Liciar cînta la un restaurant frecventat de germani. Așa a intrat în legătură cu delegațiile de ingineri ai aviației germane veniți la IAR Brașov. În crîșmă, oamenii își dau drumul la vorbe, germanii discutau vrute și nevrute sub efectul alcoolului. Au crezut că lăutarul e un nimeni. Dar nu era. Liciar a pus cap la cap informațiile auzite și a scos o idee nouă. Eu bănuiesc că a
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
sportivi ajung să se „prostitueze” prin apariții în cadrul unor reclame televizate la te miri ce produse alimentare, cosmetice etc. Chipurile lor apar (uneori în mărime naturală) pe afișe lipite pe toate gardurile, pe copaci, pe stâlpi, pe pereții clădirilor, prin crâșme, baruri și cafenele, pe sticlele de suc etc. Alții (în special femeile) acceptă să pozeze pentru reviste cu profil sexual, călcându-și în picioare nu numai renumele de campioni și imaginea de persoane publice, ci și demnitatea, respectul opiniei publice
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
mine! Te-ai săturat și tu de muncă cum s-a săturat Udrea de Cocoș! Așaaaa... mie-mi zice Octavian! „Mi-a lăsat tata un cal/Pământul cu el să-l ar/Eu pe toate le-am vândut/Banii-n crâșmă i-am băut/ Și acuma stau și plâng/ Nu mai am nimic să vând!” Ba, pe naiba, ăsta nu-i folclor! Io le zic, de la mine! - Neluța, când îți vine bărbatu’? Poate dă și el o bere rece! Bun băiat
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
spusese cândva despre ei, o rudă. Și cu toate acestea, anii, cu bune și cu rele, treceau. Cândva, întrebat de un amic, ce are el în comun cu ”fauna” cu care-și petrecea mai tot timpul liber la băut, prin crâșme, Vadim îi răspunsese vexat:” da’ ce, nu sunt și ei oameni? Măcar ei sunt interesați de ceea ce am și eu de spus, nu ca alții, care, se dau atotcunoscători și sunt interesați doar de politici, de facerea și desfacerea lumii
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
involuntar, desigur), peste secoli, cu Mihail Sadoveanu, care-i forțase pe criticii vremii să declare 1904 ca ,,Anul Sadoveanu’’ - grație debutului fulminant al acestuia, cu patru cărți: ,,Povestiri’’ (încununat cu Premiul Academiei, pe baza susținerii lui Titu Maiorescu), ,,Dureri înăbușite’’, ,,Crâșma lui Moș Precu’’ și ,,Șoimii’’. Găsim de cuviință să reliefăm că acest careu de ași îi va deschide lui Sadoveanu ,,o prodigioasă carieră editorială’’, fiind recunoscut, peste decenii, ca scriitor național, ,,unul dintre autorii cei mai fecunzi ai literaturii române
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]