339 matches
-
Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu implicațiile lor poetice, sunt legate de sărbătoarea Crăciunului. Cetele de feciori, în număr de două (Răsăriteana și Apuseana) se constituie, de obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
având lângă clădirea hanului un loc pentru depozitarea nutrețului. Clădirea avea o fațadă simplă, cu arhitectură de pilaștri, iar intrarea beneficia de o arcadă dublă, încununată de un fronton clasic. Hanul dispunea de patru odăi pentru musafiri, o odaie pentru crâșmari, una pentru hangiu, două camere de odihnă și grajdul. În partea din dreapta erau camerele de dormit pentru călători, cu intrări separate, iar în stânga erau cârciuma, birtul și locuința hangiului. Sub cârciumă se afla intrarea în pivnița boltită, construită din piatră
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
Au fost folosiți meșteri specializați în construcții (stoleri, lăcătuși și fierari, pietrari și cărămidari). Acest han era stație de poștalioane și loc de popas și de târg pentru negustorii care străbăteau Moldova. Hanul dispunea de odăi pentru musafiri, camere pentru crâșmari și hangii, magazii, bucătărie, crâșmă și cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparații ale rotarilor și harabagiilor, cantonul pentru întreținerea și repararea drumului și podurilor, precum și locul de pază al
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
fost anexat de Imperiul Habsburgic, teritoriul actualului sat Dănila de pe pârâul cu același nume era o seliște pustie. Acea seliște era cunoscută sub numele de Dănilești, cut al satului Măriței. După unele surse, denumirea satului Dănila ar proveni de la numele crâșmarului Dănilă Julei, care avea o crâșmă pe moșia Mănăstirii Ilișești, de care ținea și teritoriul actualului sat Dănila. În anul 1783 au fost colonizate aici câteva familii de ruteni originare din Galiția, care se ocupau inițial cu agricultura și cu
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
venituri însemnate. Astfel, de trei ori pe an, cu prilejul sărbătorilor principale(Paști, Rusalii și Crăciun), iobagii erau obligați să cumpere de la domnii de pământ o cotă oarecare de vin la prețul fixat de aceștia, cotă care era distribuită de către crâșmarul și judele satului. De cele mai multe ori însă, vinul respectiv era de prostă calitate și nu putea fi consumat. Dacă iobagii îl refuzau, cantitatea respectivă era vărsată în fața porții sau într-un vas din curte, ea trebuind să fie plătită. În
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, locuiau în valea Doi Meri și păreau că s-au îmbogățit brusc în
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
negativă, pe motiv că grinzile, scândurile și șindrila sunt de slabă calitate și e pericol ca comunitatea să aducă pretenții pentru repararea bisericii iar, pe de altă parte, alături de biserică se găsesc două case, una a preotului și alta a crâșmarului, totuși, Capitulul permite mutarea bisericii în sat dând aprobarea la 7 martie 1798.
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către Madrid. În februarie 1582, solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe 12 decembrie 1584, Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
o femeie înzestrată cu duhul rău al furtului de lapte de la vacile oamenilor, atârnând deasupra flăcărilor iadului, cu găleata de lapte legată la gât; morarul are legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a luat uium necinstit; crâșmarului i s-a legat de gât butoiul și sticluța; Sf.Marina îl prinde în Joia Mare pe un drac și îl bate cu maiul de la toacă; deasupra focului stau și „biraiele”, slujbași necinstiți care fac judecată strâmbă. Alături de reprezentările figurale
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
cum nu găseai în șapte sate de pe Valea Moldovei. Au dorit-o și pețit-o mai mulți pretendenți, până târziu, pe la mijlocul vieții. Erau am aflat de la mama oameni avuți, chiaburi și văduvoi. Dintre ei, cel mai insistent fusese Grigore Popescu, crâșmarul din sat, un om putred de bogat. Dar i-a refuzat cu tact și cu vorbă bună; la început le-a zis că vrea să-și vadă fetele ajunse toate cu un rost, la casa lor; apoi a invocat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil - în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unde plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul într-adevar, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o diagnoză asemănătoare cu cea care o face turcilor, că trăiesc pentru a scăpa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu icoana? În cameră, pe perete, lîngă cuier precizează Lazăr. Ți-e teamă de ea c-o să te blesteme cu vorbele lui Villon: "tăiați la beregăți să-i rupă chinul / și-n fund de iad să stea cît mai curînd / crîșmarii care ne botează vinul"? Eu și teama de blesteme! rîde Ovidiu. Chiar, ce-ai vrut să zici? Hai, treacă de la mine, două mari. Mișto păpușa cu trăistuță; îți găsesc un locșor dacă zice da... E-o nebunie să-i dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la acțiune. Așa se întâmplă, de exemplu, în Un roi sans divertissement (1947) de Jean Giono: Nu cred că a mai rămas un V. prin Chichiliane. Familia nu a dispărut cu totul, însă nimeni nu se mai cheamă V.: nici crâșmarul, nici băcanul și nici nu este înscris undeva pe o piatră de mormânt. Sunt niște V mai încolo, dacă vă duceți până la trecătoarea Menet (și, de altfel, drumul vă face să treceți prin întinderi verzi în care puteți vedea peste
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
altă parte: „- Vra să zică ți-i soț? -Da, mi-i soț. -Ș-acuma umbli după dînsul? -Ce să fac? Dacă nu umblă el după mine, umblu eu după dînsul. -Caută-l bine unde va fi făcut un popas mai lung... zîmbi crîșmarul. Vitoria dădu din cap c-o părere de zîmbet. Își înăbuși o înțepătură dușmănoasă. Întoarse fruntea și-și căută în sîn naframa, ca s-o dezlege și să plătească vinul. După ce încălecară, Gheorghiță salută pe crîșmar: -Rămîi sănătos, domnu Macovei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
popas mai lung... zîmbi crîșmarul. Vitoria dădu din cap c-o părere de zîmbet. Își înăbuși o înțepătură dușmănoasă. Întoarse fruntea și-și căută în sîn naframa, ca s-o dezlege și să plătească vinul. După ce încălecară, Gheorghiță salută pe crîșmar: -Rămîi sănătos, domnu Macovei, și noroc bun! -Mergeți sănătoși. Să găsiți paguba! -Acuma și tu, bombăni femeia cătră flăcău. De unde știi că-l cheamă Macovei? -Cum să nu știu, dacă așa-i scris pe firmă, deasupra ușii? Dumitru Macovei. -Văd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recoltă bună, iar păstorul să-și sporească turmele. Dar, de data asta, munteanca se lua la întrecere cu un negustor experimentat, așa că el se vedea nevoit să mărturisească: „Să-ți spun ceva, domnu Iordan, șopti el venind aproape, lîngă umărul crîșmarului, și închizînd ochiul drept: dacă n-aș fi ovrei și însurat, și munteanca asta n-ar avea soț, într-o săptămînă aș face nunta. M-ar cununa părintele Daniil”. Greul pentru nevasta lui Nechifor Lipan începe din momentul cînd trebuie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ia șleaul Hâ rlăului, nu uita niciodată când ajungea în dreptul Cotnarilor să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Avram D. Tudosie în volumul : Dicționar VITI VINICOL, Ed. Semne, București, paginile 87,88 ʺîn timp ce la o masă petrec vesel i câțiva studenți, pe ușă intră Mihai Eminescu. Studenții recunoscându l, strân g ultimii lor bănuți și cer crâșmarului să le aducă un pahar cu vin din cel mai vechi și veritabil Cotnar. Când i-au pus Cotnarul în fața lui Eminescu, acesta i-a întrebat: sunt eu, oare, vrednic să beau acest nectar din acest pahar? La care studenții
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de Istorie, Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Recensămintele populației din anii 1772, 1773 și 1774, Editura Știința, Chișinău, 1975, p. 370). footnote> . La Sănătoasa, curtea în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
special, mai întâi, în primul rând, îndeosebi etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]