1,654 matches
-
Ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a parafat, joi, o serie de contracte care vizează implementarea sistemelor de management a deșeurilor pentru județele Olt și Călărași, decontaminarea unui sit amplasat în comuna Crângurile, județul Dâmbovița, precum și reabilitarea și modernizarea Grădinii Zoologice din Slatina, valoarea totală a acestor proiecte fiind de aproximativ 102 milioane de euro (cu TVA). „Greul abia acum începe pentru că responsabilitatea este a dumneavoastră. Deșeurile și Apa sunt unele dintre cele
Contracte de peste 100 milioane euro, semnate joi de ministrul Mediului () [Corola-journal/Journalistic/26611_a_27936]
-
sortare în Bălteni, precum și închiderea a șase depozite urbane neconforme (Slatina, Caracal, Corabia, Balș, Scornicești și Drîăgănești Olt). Ultimele două contracte parafate de către ministrul Mediului se referă la reabilitarea sitului poluat istoric amplasat pe terenul fostei fabrici chimice din comuna Crângurile, județul Dâmbovița (finanțare acordată - circa 10 milioane euro, fără TVA), și modernizarea Grădinii Zoologice din Slatina (valoare investiție 5,7 milioane lei). În cazul proiectului de decontaminare, valoarea finanțării nerambursabile prin intermediul FEDR este de aproximativ 8 milioane de euro, în timp ce
Contracte de peste 100 milioane euro, semnate joi de ministrul Mediului () [Corola-journal/Journalistic/26611_a_27936]
-
Nichita Danilov Horațiu Mălăele face parte din rara familie a virtuozilor care pot reproduce la un singur instrument ciripitul păsărilor într-un crâng potopit de flori, uruitul roților de tren sau un întreg concert, la care participă vioara, violoncelul, toba, cornul, clarinetul, harpa, trompeta și țambalul, uneori cuțitul și tingirea; prestația sa, dincolo de rafinamentul desăvârșit, păstrează ceva și din aerul unui magician ce
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
Sibiu va fi împărțit în 10 culoare cu ajutorul unor balize, acestea constituind poligonul de concurs. 1 IUNIE 2014, ZIUA COPILULUI, Buzău Pe data de 1 IUNIE, Primăria municipiului Buzău organizează o serbare dedicată micuților din întreg județul. Duminică, în Parcul Crâng, mii de buzoieni sunt așteptați să ia parte la evenimentul „1 iunie, Ziua Internațională a Copilului", sărbătoare care speră să aducă zâmbete pe chipul copiilor. 1 IUNIE 2014, ZIUA COPILULUI, ARAD Pe data de 1 iunie, Galleria Arad devine un
1 IUNIE, ZIUA COPILULUI. Locurile unde părinții își pot duce copiii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27885_a_29210]
-
marele istoric Arnold J. Toynbee, în secolul al XX-lea[11]), Evul Mediu este un model ontologic, timpul ideal al fanteziei[12] („Fantazie, fantazie, când suntem numai noi singuri,/ Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crânguri!/ Unde ai văzut vrodată aste țări necunoscute?/ Când se petrecură-aceste? La o mie patru sute?”[13], versuri din „Scrisoarea a IV-a”), iar fantezia înseamnă creație. Prin urmare, Evul Mediu devine la Eminescu timpul ideal (inclusiv timpul ideal al creației), măsura
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
lipsuri, Prea s-a-nveninat condeiul de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania-n leagăn, De prea torida verii-nfășare, Ce mult râvnim la ploaie, la reavăn Și ce departe s-a dus orice răcoare! Prea străină-i doina în crânguri, Prea cu jale suspină-n amurg; Prea s-au pitulat peștii în râuri Și apele prea trudite mai curg. Prea încovoiată spinarea, Sub mii de bice la boier pe moșie Și prea s-a scurs până și lumânarea, Din sfeșnicul
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
încercarea mea de a introduce acest termen, asociat cu omul potrivit. Poetul se închină “dragului emin” de la primul susur de izvor al copilăriei până la vremea care nu ne vre- muiește. Tot astfel o sa ramana mărturie istorică peste timp, “într-un crâng de neuitări”, scrisorile adresate domniei sale de către academician Constantin Ciopraga, din care îmi permit să citez: “Toate cuvintele de bine despre modul în care te manifestezi în plan cultural ca scriitor, ca om de catedră și că animator fără arginti”. Nu
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE ZIUA MAMEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului DE ZIUA MAMEI Azi am cules cu frații mei Un buchețel de ghiocei Din crâng, din margine de sat Și ne-am întors pe înserat. Cu ochii peste poartă sta Mămuca, și ne aștepta: - Unde ați fost ? M-am speriat ! Și prin livadă v-am strigat ! - Mămucă, mâine-i ziua ta, Iar asta-i ce-
DE ZIUA MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384221_a_385550]
-
din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Te aștept în al vieții pridvor Acesta e anul ce-aduce cu sine Puterea de viață când inimi se frâng Și-mparte iubirea lăsând-o-n ruine Ca sufletul nopții ce-aleargă prin crâng. La mine în casă pe aripa vieții Se-așterne zăpada iubirii din nou Pe tâmple, pe frunte, pe florile gheții Pictând cu iluzii același tablou. Cuvântul se-ascunde în frigul tăcerii Uitându-și pe jos culoarea albastră Și-adoarme-amețit în fumul
TE AȘTEPT ÎN AL VIEȚII PRIDVOR de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384311_a_385640]
-
tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi, Nălțându-se spre cer, fluturi perechi... De vei voi să pleci în crângul verde, Cu fluturii ... Citește mai mult S-a rătăcit în mine primăvara,Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă,Pe tâmplă mea așază flori de gheață.Se-ascunde primăvara-n toporașii,Ce-
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt.S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa,Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi,Nălțându-se spre cer, fluturi perechi...De vei voi să pleci în crângul verde,Cu fluturii ... XII. MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE!, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Mă-nvrednicește, Doamne, să mă hrănesc din Tine, Să beau din al Tău har o rouă de putere, Și-n nopțile
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ÎNSERARE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cade liniștea-nserării peste florile din crânguri E o pace peste toate cum n-a fost de multă vreme Peste teii plini de floare rar pășesc doi tineri singuri Ochi în ochi și mână-n mână cu iubirea scriu poeme. Ea-l sărută pătimașă , el îi prinde
ÎNSERARE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380139_a_381468]
-
-nstelat ea se simte stăpână. Viața mea e o apă care-și are izvor Într-o sete imensă, plămădită cu dor, Dacă mâna-i întind, ea mă ia de mijloc, Așeazându-mi în palmă, dramul meu de noroc. Rătăcesc într-un crâng, am dorințe puhoi, Printre frunze căzute văd imagini cu noi, Mă săruți apăsat și-ți răspund vehement, Dar în valuri coboară stele noi permanent. Lângă noi, păsărele, cântă-n triluiri de zor, Tu spre ele te duci, ca să plece în
AZI MĂ DOARE IUBIREA de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380266_a_381595]
-
unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una, mai cuminte, Prea târziu și-aduce-aminte De-a mămucăi ei povață Și prea mult îl
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
Și-a ruginit demult iubirea mea pierdută Și-au ruginit demult frunzele-n vii Și ruginit-au toate-n lanț demult, Păduri și ierburi, lanuri, flori, câmpii. Prin verdele frumos al unei veri trecute Pierdut-am dragostea plimbându-mă prin crâng Și am pornit desculț prin iarbă să o caut Strigând-o în zadar, plângând și alergând. Sperând mai tresăream câteodată Când auzeam câte-un răspuns pribeag, Dar nu era iubirea, ci ecou-mi Ce mă izbea precum un bumerang. Mă
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
însoțesc și eu prin lume Și uit de mama și de tata Și de miresmele nebune! Trăiesc din gânduri ce îndeamnă La răscoliri de taină-aleasă, Profundul nu mă ia în seamă, Îmi lasă sufletul acasă! Mă tot visez dormind în crâng, Lângă fântâna cu găleată, Unde mormintele își plâng Istoria demult uitată! Când obosesc de drum nebun, Când forța nu mai are forță, Mă întorc în satul meu, cel bun, Să îmi aprind o nouă torță! Mă întorc acasă de- Înălțare
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
Încă nu e vremea lor, Sus la Munte cade bruma, Iancu e bolnav de Dor; Se-nfioară-n vers gorunul, Pe o prispă de brutar Singur și flămând străbunul O s-adoarmă-n Cântec iar; Toamna m-a născut anume Maica mea, acolo-n crâng Și cât voi trăi pe lume Roadele să i le strâng Și recolta mi-e bogată, Eu, sărac, așa cum sunt, Săptămâna iar se gată Și e vineri pe pământ... Referință Bibliografică: Cântec dinspre toamnă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
CÂNTEC DINSPRE TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378262_a_379591]
-
plânge cerul Cu furtuni în noapte Și tot mirosul nostru Ne pleacă în poeni Dar în sălbăticia asta De sentimente oarbe Nu doar culoarea Ne dă puteri sporite Ci însăși alergarea Sălbatică din vânturi Ne face mișcătoare Ne umple în crânguri vara Pădurile cu muguri Poienile romantic Cu flori și ierburi nalte Sălbatice mirosuri Și gusturi parfumate Din care se adapă zâmbind Un trecător ....................................................... Vezi June blând Sălbatic ni-îi mirosul Creștem doar pe răzoare Și avem gust de ierburi Cu
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
În brațe inima mi-o strâng și îi șoptesc tandre cuvinte: Nu te speria când vezi că plâng și bate toba înainte. Nu băga-n seamă că mă-nfrâng cei care-își fac din mine ținte. Tu lin foșnește, ca un crâng, și nu-ți ieși nicicând din minte. Zâmbește-mi când mă vezi nătâng nereușind să fiu cuminte, pornind la drum cu pasul stâng, sfidând ale ursitei flinte. Știu că adeseori te frâng, dar nu-nceta să fii fierbinte și dă-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
negustor bogat vrea să cumpere copii neiubiți de mamele lor! Trebuie imaginată reacția micilor ascultători față cu asemenea temeri; de trei ori, mama povestitoare spune: "și-a venit la noi la poartă", liniștindu-și odrasla: "A venit un lup din crâng / și-alerga prin sat să fure / și să ducă în pădure / Pe copiii care plâng. / și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit eu c-o nuia: / "Lup flămând cu trei cojoace, / Hai la maica să te joace
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
străin. Iubirea nouă-a fost, într-un april Ce m-a găsit cântând, cum la-nceput În prag de veri, privighetori; un tril Ce-l sting apoi, în arșiță, tăcut. La fel sunt nopțile acum, și ea La fel adoarme crângul, la apus; Dar ramura de cântece-i mai grea, și dulcea-i vrajă de-nceput s-a dus. Așa și eu, mai tac din când în când, Să nu te supăr, sila amânând... .CIII Culori de fum, o, Muza mea
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
Lugoj (p), Deta - „Plapaf”, Jimbolia - străzile Vladimirescu, Spre Est, Timișorii, Slavici, Negruzzi, PECO, foraje „Jimapaterm”; Comloșu Mic, Gottlob (p), Recaș (p). MARȚI: Timișoara (străzile Farului (p), Bd. Sudului (p), Azurului (p), Oglinzilor (p), Aștrilor (p), St. Stâncă nr. 107, 113, Crângului nr. 4, Brâncoveanu, Bojincă, Ialomița (p), Constantin cel Mare (p)), Silagiu (p), Sacoșu Turcesc (p), Buziaș (p), Lugoj (p), Homojdia, Petroman (p), Sânnicolau Mare - străzile Cap. Vasile Ioan, Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”; Saravale - fermă „Genagricola”, Recaș (p), Moșnița Veche
Agenda2006-22-06-util () [Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348]
-
Sânnicolau Mare - străzile Cap. Vasile Ioan, Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”; Saravale - fermă „Genagricola”, Recaș (p), Moșnița Veche (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Luminii (p), Oglinzilor (p), Orion (p), Aștrilor (p), St. Stâncă nr. 99, sc. A, C. Martirilor nr. 19, Crângului nr. 3, Neculce (p), Izlaz (p), Hugo (p), Hărniciei (p), Brâncoveanu (p), Zola (p)), Buziaș (p), Silagiu (p), Sacoșu Turcesc (p), Lugoj (p), Paniova, Cebza, SP Cebza, SP Caraci, Macedonia, Sânnicolau Mare - străzile Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”, Cap. Vasile
Agenda2006-22-06-util () [Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348]
-
Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca o apă, Venită dedesubt dinspre Scărișoară Apă de tot limpede și uioară Care să spele totul împrejur Să nu rămâie gâde sau fur Adus să strice crângul cel crud De dincolo de Abrud Unde ca-n hrubă de faur Dospesc comori păzite de minotaur” (p. 51). Cealaltă surpriză o oferă volumul Tinerețe fără bătrânețe, vivace retocmire pe versuri a basmului lui Ispirescu. Aici, Ion Bogdan Lefter e și
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
un proces intim, ele ar fi, atât apa, cât și lacrimile, materie a disperării..."62 Râuri, nu vă mai prosternați, câmpii nebuloase, strângeți-vă sul ca un hrisov prăfuit, (...) greierul a uitat să cânte, paserile refuză să zboare și în crâng s-a sinucis un pițigoi. Într-un univers atât de obosit, unde însuși Cuvântul "colindă prin veșnicie ca un fum, la întâmplare" (simbol al alterității artei), ele-mentele cunosc o mișcare retractilă ("câmpii nebune, strângeți-vă sul..."), o amnezie inexplicabilă ("greierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]