73 matches
-
debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare; ... h) pescuitul cu ostia, sulița, țepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, prin greblare sau harponare; i) pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârșe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial fără autorizație sau permis de pescuit; ... j) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 metri în aval de baraj." ... 36. Articolul 56 se abrogă
LEGE nr. 298 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159175_a_160504]
-
medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică și management 13. Dr. Drăgănescu Ionel - Igienă 14. Dr. Dumnici Alexandru - Chirurgie generală 15. Dr. Folescu Floare - Dermatovenerologie 16. Dr. Furau Gheorghe - Obstetrică-ginecologie 17. Dr. Geantă Cristian - Alergologie și imunologie
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
de reproducere naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului de apă în amenajările piscicole și pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj; ... d) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; ... e) importul, confecționarea, producerea, deținerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; ... f) pescuitul comercial pe cursul Dunării și Prutului, în zona de 500 metri
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare; ... h) pescuitul cu ostia, sulița, tepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, prin greblare sau harponare; i) pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârșe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial fără autorizație sau permis de pescuit; ... j) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 metri în aval de baraj. ... ------------ Art. 55^4 a fost
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167474_a_168803]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică și management 13. Dr. Drăgănescu Ionel - Igienă 14. Dr. Dumnici Alexandru - Chirurgie generală 15. Dr. Folescu Floare - Dermatovenerologie 16. Dr. Furau Gheorghe - Obstetrică-ginecologie 17. Dr. Geantă Cristian - Alergologie și imunologie
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]
-
medicală 5. Dr. Blajovan Elvira - Boli infecțioase 6. Prof. Dr. Cioban Gheorghe - Radiologie-Imagistică medicală 7. Dr. Corciu Mihaela - Psihiatrie pediatrica 8. Dr. Cotoraci Coralia - Hematologie 9. Dr. Crișan Stelian - Medicină legală 10. Dr. Crâșmar Daniela - Explorări funcționale 11. Prof. Dr. Crâsnic Ioan - Medicină de laborator 12. Dr. Domșa Gheorghe - Sănătate publică și management 13. Dr. Drăgănescu Ionel - Igienă 14. Dr. Dumnici Alexandru - Chirurgie generală 15. Dr. Folescu Floare - Dermatovenerologie 16. Dr. Furau Gheorghe - Obstetrică-ginecologie 17. Dr. Geantă Cristian - Alergologie și imunologie
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]
-
plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
întruniri, s-a format comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente. La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu. În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930. În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
să i se datoreze amploarea ansamblului de pictură și nu meșterului zugrav care a investit totuși, talent și pricepere în realizarea lui. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictură navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către credincioși, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epoca în Maramureș. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiției ortodoxe
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Gheorghe Rákóczi al II-lea. În anul 1829 după reatestarea titlului de nobilitate a familiei Rațiu și confirmarea dreptului de a locui în Turda, prima donație a permis cupărarea terenurilor, ridicarea bisericii greco-catolice a Rățeștilor, a caselor preotului, cantorului și crâsnicului (inclusiv teren agricol necesar subzistenței acestora), pentru cimitirul credincioșilor greco-catolici și a celor ortodocși, întrucât până atunci românii nu aveau voie sa fie înmormântați în orașul Turda. A doua donație, despăgubirea bănească, a stat la baza fondării în anul 1866
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Divizia A cu locuri de mijloc până la retrogradarea din 1959-1960. Au fost 13 ani consecutivi în Divizia A datorită constanței și seriozității antrenorilor de atunci, Jean Lăpușneanu sau Andrei Șepci, dar și a dăruirii unor fotbaliști așa cum au fost Aurel Crâsnic, Tudor Paraschiva, Gheorghe Romoșan, Costică Moraru, Petre Vasiu, Ion Nicsa, Ștefan Szoke, Costică Marinescu, Gheorghe Anisia, Ștefan Codium, Iuliu Farkaș I, Emeric Farkaș ÎI, Emil Ciurdarescu, Ion Ghibea, Lica Panait, Iosif "Bontu" Deleanu sau Gică Nertea. A venit apoi o
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
satele mijlocii un preot și un capelan iar în satele mici doar un singur preot. Preoții nescutiți erau socotiți ca „supranumerari” și pentru a scăpa și ei de unele dări, erau numiți în diferite funcții bisericești ca: învățători, clopotari, cantori, crîsnici, legători de cărți etc.. Conform celor mai de sus, în Racovița în anul 1756 structura „corpului” preoțesc din sat era următoarea: Militarizarea Racoviței în 1765 a atras după sine reglementări stricte atât ce privește numărul preoților cât și a criteriilor
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
comunei Mogoș este de 734 m fiind apropiată de cea a Munților Apuseni, dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
valea aflată sub culmea pe care e situată biserica mai există o singură casă locuită. Școala, aflată în imediata vecinătate a bisericii, e pustie, ca și numeroasele case dărăpănate. Biserica, aflată la 1600 de m altitudine, e îngrijită de un crâsnic în vârstă de 83 de ani, care vine călare de la câțiva km. Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are un plan simplu
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca are o importanță locală. Cantitățile pescuite sunt mici. Pescuitul se face cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori la gărduțul cu leasă; iarna, cu ostia. Carnea deși osoasă, este totuși dulce și gustoasă, și devine prin fierbere rozie, ca și a păstrăvului. Servește ca momeală la undiță pentru pescuitul păstrăvului. Aduce daune pisciculturii, deoarece consumă icrele
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
pescari înainte de a pleca la pescuit, Sadoveanu rememorează începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Câțiva ani mai târziu, după mutarea familiei la Fălticeni, și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare. Într-
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
vară erau petrecute de Iliuță la rudele mamei sale de la Păstrăveni, prilej cu care copilul s-a apropiat de săteni. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
volumului începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. În povestirea „Pește de Moldova” el prezenta cum a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase povestiri („Tovarăși de pescuit”, „Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
îndeplinind pravila vieții monahale cu strictețe și schimbându-și numele în acela de Procopie. Prima sa operă cunoscută provine din 1837 (de la vârsta de 19 ani). Între 1829 - 1872 a servit mai întâi ca ajutor de eclesiarh, apoi ca eclesiarh (crâsnic sau paracliser) al „Bisericii celei Mari” din satul natal. Între 1848-1852 a funcționat inclusiv ca dascăl la școala primară din localitate, înlocuindu-l pe unul dintre cei doi învățători luați în armată. A locuit cea mai mare parte a vieții
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]