108 matches
-
unul Hristu, suplinitor și el, pe o jumătate de normă, fără studii, băiat bun, deși cam hahaleră. Era Întuneric beznă și, când a ieșit din casă să vadă la cine se dă dulăul, s-a speriat și-a scăpat felinarul. Crăcănat În mijlocul bătăturii, Înfipt până la brâu În zăpadă, cu paltonul descheiat și fluturând, Dordonea nu putea să facă nici un pas, nu putea să scoată vreun sunet. Hristu l-a cărat În casă, la căldurică, și s-a rugat de scorpia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fac nimica: o fut nițel și ți-o aduc Înapoi ca nouă.” Cei trei băieți se-ntoarseră, zvâcnind, către glasul care Îi speriase. Dădură cu ochii de doi militari: un sergent și un soldat. „Grănicerii!” țipă fiecare În gând. Stăteau crăcănați câțiva pași mai Încolo. Erau Înalți până la cer. Aveau armele pe piept. De centuri atârnau baionetele și niște trăistuțe de piele În care băieții știau că se afla muniție. Sergentul, cel care vorbise, Îi luă la Întrebări. „Cu cine sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
salopetele umede miroseau a săpun de casă târguit de prin gospodăriile satului, stemele de la paftale luceau, bocancii fuseseră văcsuiți și cusuți pe la spărturi cu ață cauciucată. Inimile băteau anapoda În piepturi. Comandantul ordonase „pe loc repaus” și continuase discursul. Se crăcănase, ținea mâinile la spate și burta Înainte. Soldații Îi sorbeau vorbele meșteșugite. „Eu, aici, vă sunt și mamă, și tată. Voi sunteți mulți, eu unul singur, așa că nu am de unde ști ce necazuri vă frământă pe fiecare dintre voi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se cam codea să privească Înapoia moșului. „Să fii sănătos, taică!” răspunse nea Mitu, iscodindu-l din ochi. Apoi Își urmă vorba: „E aicea, nu?”. „Nu”, minți băiatul, „ce să fie?” La vorbele astea, Dracul Își strâmbă fața, se crăcănă și Începu, a batjocură, să-și deșerte udul. Fără spaimă, dar cu uimire, Enin văzu cum șuvoiul Învolbura țărâna, care Începu să fiarbă cu clocote și șuiere. Coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, se Învârtea ca un sfredel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
N-are importanță. N-avea cum să nu găsească afurisita aia de încăpere. Cu grijă, cu foarte multă grijă, rostogoli păpușa pe spate și astfel ajunse iar deasupra ei. După aceea își trase genunchii în sus până când ajunse să stea crăcănat peste ea. Acum nu-i mai trebuia decât ceva de care să se țină în timp ce se ridica în picioare. Se aplecă în față și se apucă de marginea unui scaun cu o mână, în timp ce cu cealaltă ridică de la podea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vor trece încă niște luni până să le asamblez, probabil abia la iarnă, când ideile se vor lega mai bine, ajutate de doza de alcool tare. Acasă mă aștepta mapa de la Delegația Comisiei Europene, care într-un an s-a crăcănat ca o țărancă ținând o casă de copii, înghițind totul (chiar gândeam că pot să scap, plecând undeva departe, de criza de europenism în care intrasem, adunând demonstrativ, dar mai ales maniacal, de pe fluxurile de știri care ne invadau, ciudățenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la minte n-o amesteci cu astea! Bate sonor în cărțile răsfirate pe masă, pe urmă le strânge cu mișcări brutale în tașca de la picioare, mai comandă un rom pe care-l bea în silă chiar la tejghea și pleacă crăcănat cu pas obosit spre oraș. El mă îndrumase pentru cazare la gară, unde am dat peste Sevgin sau ea a dat peste mine, o femeie uscată, destul de bătrână ca să-mi inspire încredere. Te-aș lua la mine, că ești băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Zina adormise și ea, după zece minute de citit „nespionat“, cu romanul crăcit cu coperta-n sus, Iubita locotenentului francez. Un somn fals din care se trezește în zece-cinșpe minute și, cu pașii neauziți în ștrampii negri de mătase, ușor crăcănată de amorțeala statului în patul incomod, pleacă la bucătărie să-și pregătească cafeaua la filtru. Zina bea până la șase cafele din astea pe zi, cam la aceleași ore, dimineața la șapte, la zece, la douășpe, la patru, la șapte seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu i le arăt? „Uite ce fată ai făcut!“ Eram cam beată și presupun că de-aia am făcut-o. — Da, probabil. În clipa aceea a intrat sora mea în cameră și i s-au muiat picioarele. Eram goală pușcă, crăcănată în fața portretului comemorativ al tatălui meu. Bănuiesc că oricine ar fi reacționat la fel. — Mi se pare normal. I-am explicat de ce am făcut gestul și am îndemnat-o și pe Momo (Momo o cheamă) să facă același lucru, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
umflă pe gât și umeri. Scapă un pârț. - Ptiu, că broscoi mai ești! rage Baronu’ și, râgâind, îi ordonă unui așchilopat să-l ajute cu maieul. Pe talia uriașă are înfășurată o bandă lată de pungi negre - să slăbească. Se crăcănează cât poate, pune brațele-n șolduri, ia poziția amfora - să-i iasă dorsalii. Unii, mai lingăi, strigă: ești mare, mă! ești cât Casa Poporului! Fericit, Baronu’ sloboade o bășină enormă cu care îi împrăștie pe uscații veniți să-și arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
prin decor, băiatule, menajează-te, nu te forța! se bagă Vierme. Marș, Boss..., că-ți scap una! nu-și dezminte Big Sile apucăturile. Îl știu pe popa..., ăla veselu'..., de la Sf. Filimon..., bisericuța de la Obor..., din cartieru' Bereasca..., de pe lângă Dâmbu. Crăcănatu'...! Chitaristu'...! Am băut cu el..., de Paște..., și de Rusalii..., și de Schimbarea la Față... Cum mă-sa i-o fi zicând pe nume...? Ptiu...! Am uitat...! Ba nu, mint! Îl cheamă Constantin..., ca pe tăticu'! Popa Costică! Ăsta-i! Popa-Prostu'! Ahaa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un grup ca un polip gregar, în fața cărora se aflau patru tineri într-un fel de uniforme vechi, cu ceaprazuri. "Maaamă, bătrâne, ziceau toți, Sgt Pepper'sV !Și apoi, ca niște nebuni, începeau să mimeze o formație muzicală. Unii se crăcănau cât puteau, își îndoiau genunchii, se lăsau pe spate și, mișcîndu-și mâna stângă pe un grif imaginar, lovind cu degetele mâinii drepte niște corzi imaginare, scoteau din gură sunete stranii, care voiau să imite zz-urile de chitară. Alții băteau pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cum era lună, l-am văzut destul de bine și m-am speriat. I-am recunoscut imediat fața ciuruită de vărsat, ochii reci și gușa pe jumătate ascunsă de barba roșie. Când s-a ridicat din bălării, am observat că era crăcănat. Umbla în picioarele goale și era mânjit de noroi până la genunchi. Ai înțeles cine era. N-avea torță, dar strângea ca de obicei o mangustă la piept. Înghețasem și nu știam ce să fac, ce să spun. Iar el nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
se mișcau pe loc iar ochii îi sclipeau ca mărgelele când vedea prin curte „fimeia de sirvici”, o vădană de peste Siret. Așezat bine pe fund, Cojoc se sprijinea cu palmele pe scăunel și clipea somnoros, cu capul gol tuns chilug ; crăcăna degetul mare de la picior și-și scărpina talpa în nisipul fierbinte; din când în când strecura câte o mână subsuoară zgrepțănând stăruitor, apoi râgâia. Crețu sufla greu și, de osteneală, ochii i se tulburaseră. Privindu-i de sus și ascultând
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
circulație universală a ideilor și sentimentelor la modă”: „Eram toți niște puiandri de «cetățeni ai lumii», animați de vaste curiozități și de dorința de a cunoaște. Superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm în brațe, cu opinteli ridicole și crăcănați pe slabele noastre mădulare, toate dintr-odată: literatura, științele și artele, sensibilitatea rafinată și decadentă a epocii, veritățile substanțiale agonisite de școli de cultură, tot ce-au ignorat strămoșii și părinții noștri”. Lista de lecturi și audiții este elocventă: Baudelaire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alea solide! În ritmul ăsta, copilul avea să meargă în curând. Hugo a simțit că ochii încep să i se umezească când și-a imaginat fiul deplasându-se către el, în felul acela clătinat în care merg copiii, cu picioarele crăcănate de parc-ar fi urcat în șa. Și închipuindu-și-l pe Theo vorbind cu el. Ceea ce avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Haide! Când și-a ridicat fiul în brațe, a simțit cum piciorușele grăsuțe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a autostrăzii năvăliră, îndoind rămurele în fuga lor, cele patru bagaje. Precum orice bagaj, pentru cunoscători, își vădeau și ele un sex. Iar acestea erau de genul masculin. Cei patru tropăiau transpirați și se apropiară cu danturile lor rânjite. Erau crăcănați și zburliți. Deșuchiați și dezordonați. Cufun- 28 DANIEL BĂNULESCU La balconul întîi, în dosul balustradelor de palisandru, fremătau de suferinți la auzul batjocurilor prăvălite către Numele Sfânt îngerii-mînji, serafimii și heruvimii, cu limbile ca niște felioare de portocală, ferfenițite de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
policlinică... Cordoaico, te mănâncă mai tare și vrei să ți-o fac ție prima pe operație?!... Și, profitând de pasivitatea desăvârșită a trupei IF-ului, grăsanul introduse laba în buzunarul sacoului, extrase cu două degete un brici de bărbier, îi crăcănă lama. Și haț! cu cîte-o unduire fulgerătoare a brațului drept îi văduvi, pe fiecare dintre cei patru, de sfârcul urechii stângi. Ca și cum ar fi retezat, în joacă, patru codițe de măr. Adună sfârcurile urechilor în palma stângă și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ori că tușise pe el. Se gândi să-i spună ceva răutăcios despre balansoare, pe care, mai mult ca sigur, un alt nebun din familia ei le procurase. Dar o văzu pe lungană, ce înțelesese că sărutul ei nu-l crăcănase de plăcere, ridicîndu-se de pe taburetul din stânga lui. Și înghesuindu- și anatomia luxuriantă pe scăunelul de pluș roșu, plasat în fața pianului. - E clavir, Sinistrate. - Poftiți? - E cam ignorant și analfabet, în ceea ce privește muzica preclasică. Dar este al meu... Instrumentul e clavir, Sinistrate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
toată mahalaua că se întorcea de la drum cu marfă nouă. Muierile ieșite la pompă priveau după el cu mâna la gură. Copiii se feriră din calea cailor și câinii lătrau după convoiul zgomotos. Cârciumarul era falnic, cu părul în vânt, crăcănat pe șleauri, îndemnînd animalele. 329 La poartă, strigă deodată: - Lino, deschideți, mă, porțile! Îi plăcea să vadă casa în picioare. Băieții de prăvălie dădură porțile la o parte. Convoiul intră va-lvîrtej. Stere strigă la cărăuși să ferească pomii și opri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gros și lat, al ultimei încăperi în mațul gros ca socoteală care trebuie dată Și dacă vrei să capeți un loc peste lume Și în cimitirul omenesc Și o muzică de adio care să treacă prin cadavru Atunci trebuie să crăcănezi picioarele drept Și să orânduiești un loc pentru cârnatul omenesc Și toată viața, iarăși și iarăși Că trebui să-ți îmbuibi mațul din burdihan Și să mergi cu mațul de mână prin peisaj Și în jurul lumii cât mai des Până când
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ușa se deschise brusc, se dădu de perete cu un zgomot sec și în cameră intră jandarmul postului din sat, complet echipat și cu arma la umăr. Merse drept la străin fără măcar să dea bună seara, se proțăpi cu picioarele crăcănate în fața sa și zise răstit: „Tu de unde-ai apărut bă, aici în satul meu? Ai vreun act ceva? Scoate să văd, că de nu...”. Tăcu apoi rămânând cu mâna întinsă spre omul acela care se oprise din mâncat și se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
slab (2); școală (2); uneori (2); veste (2); viață (2); accident; acum; adevărat; adînc; ajutor; amăgire; Ana; Andi; anotimp; apatic; apărare; a asculta; așa a fi; Bacovia; bătrîn; beat; blînd; bolnav; cartof; cățel; ceartă; fără chef; cîntec; compătimire; copac; copleșitor; crăcănat; curat; dar adevărat; de ducă; deces; demoralizat; depresie, luptă; depresiv; deprimare; despărțire; destin; deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cu ce vă mai servim, altul la rînd! Femeia: Auzi, mamă, de ce ți-ai ales loc pentru negustorie tocmai într-un cavou, în cimitir?! Octav: Criză de spațiu, doamnă, criză! Femeia: E, criză...! O fi criză, nu zic, dar să crăcănezi blugi de-ăștia pe fața unui mormînt...! Octav: Cu ce vă mai servim...? Avem... Altul la rînd...! Ora închiderii, vă rog! (către gropar) Domnu'! Cu ce vă servim? Femeia: Lasă omul în pace, nu vezi că-i un amărît? Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
importanță deosebită, așa că s-a solicitat o amînare." " A spus ieri un adevăr total fals." "Vă felicit că ați ajuns la acest eveniment unic, care se repetă la fiecare 4 ani." "Cea mai proastă alternativă este ca România să rămînă crăcănată între trecut și viitor." "Îmi place Petre Roman pentru că o ține sus și tare." "Eu nu mă pricep la absolut nimic, dar la ce mă pricep sunt foarte bun." " Avem în plan să facem un pod peste Dunăre la Ungheni
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]