183 matches
-
va rămîne doar ceea ce fusese În weekend, fără să fi fost propriu zis ceva nemaipomenit. Dar În loc de asta, se văzu nevoită să treacă În camera alăturată, pentru a prepara ceaiul maiorului, care era prea scund pentru ea și un pic crăcănat, În timp ce căpitanul Jegg cobora poate scările comandamentului la braț cu secretara Florychka - cel puțin așa și i Închipuia, oftînd, Daisy. Deocamdată nu vedea nici un mijloc de a se răzbuna, decît, eventual, să-i pună pe ascuns căpitanului bromură În ceai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
capete Își puseseră pălăriile de bun. Așa ceva nu se Întâmpla decât duminica seara, Însă acum un lucru deosebit Îi scosese de prin curți și-i făcuse să uite oboseala de peste zi. Își Încrucișaseră mâinile peste piepturile scoase cocoșește Înainte, stăteau crăcănați și aveau priviri care lăsau să se Înțeleagă că ei știau tot ce se petrecuse și așteptau să-i roage cineva să-și dea cu părerea. Câțiva fumau, alții spărgeau semințe. Nea Gogoașă era mărunțel la statură, vânjos, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
e ca nunta fără lăutari. Înaintam aproape cu teamă, ca să nu-mi alung bucuria. Încet, mi-a apărut În ochi gardul curții lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu - cum Îl poreclisem pe bătrânul ce se Învecina cu școala. Era scund, crăcănat, avea ochii mici și un nas enorm - n-am văzut altul mai impunător - atins, probabil de vreo boală, lung, gros, roșu vara și vânăt iarna. Mingea cu care jucam fotbal ajungea mai mereu În curtea lui, printre aracii cu viță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să stai aici ca un om plin de viață și să te bucuri de moarte nu poți, nu, trebuie să dai din aripi cu dorul morții în piept ca un înger putrezit. Nu, nu poți nici să stai cu aripile crăcănate ca o femeie înglodată și ascultătoare. Noi te-am adus în rândul lumii de bună voie și tu ne împiedici prin tine ca lumea să ne poată număra la loc în ea. Dragă Mariedl, crezi că te-ai încoțopenit ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ocupe o funcție importantă, să dea ordine altora, să vadă ceilalți cu ce personalități de marcă au de-a face. în regimul comunist această tendință a omului slab pregătit s-a accentuat în mod dramatic, astfel că văcarul satului din ,,Crăcănații din Vale” promovat de partidul comunist pe bază de slugărnicie în poziția de mare politruc, a ajuns să dea directive celorlalți ; cu alte cuvinte ,,să ne-ndrume, să ne-nvață, - să clădim o nouă viață !” Oamenii slab pregătiți, toți proștii
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
că noua orînduire comunistă, condusă de oameni mult mai ,,deștepți” va ,,supune natura” , va cuceri alte planete și va aduce cărbune de pe Marte , iar bolșevicii vor aduce ,,raiul pe pămînt “! încă o dată, venea politrucul, analfabetul adus de la coada vacii din ,,Crăcănații din Vale” , (ajuns în posturi importante pe bază de slugărnicie și ticăloșie) să ,, Ne-ndrume să ne-nvață , să clădim o nouă viață !!! “ în 1966 , eram copil pe vremea aceea, a apărut filmul Dacii considerat după ani o capodoperă cinematografică
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dreapta, a corpului, care este importantă pentru conducerea arcușului. Poate fi folosit ca argument însăși citatul său din Karl Klingler — “Uber die Grundlagen des Violinspiels”. “Pentru a sta sigur și fix nu trebuie să se împartă greutatea corpului pe picioarele crăcănate cum se întâmplă deseori printr-o neglijare a simțului frumosului”. În legătură cu poziția corpului și ținerea viorii, pedagogul american de origine japoneză Shinichi Suzuki susține că nasul, coardele, cotul și piciorul stâng trebuie să urmeze aceeași linie dreaptă. Pedagogii ruși demonstrează
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
făcut dragoste măcar o dată și-ți închipui totuși cum ar fi. Vezi un băiat înalt, cu un spate lat sau o fată cu sâni frumoși, și iată ești în pat cu celălalt sau cealaltă. Iar băiatul de lângă tine e puțin crăcănat, are spatele îngust și plin de coșuri. Sau fata de lângă tine are sânii puțin lăsați, picioarele mai scurte, fundul mai mare. Atunci pe cine preferi să vezi? Pe cel ideal sau pe cel care e deja în fața ta? Pe cel
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz nu era ca mine, nu vă uitați urît la mine, nu mă cunoașteți, nu vă cunosc! mi-e rău! două fete ne-am ales între noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar nici nu a fost deranjată de localnici. Pe acest cimitir crește acum iarba peste eroii noștri. Tabăra militară a fost ridicată din barăci pe Dealul Bisericii. La Negrești s-a întâmplat același lucru: tabăra a fost ridicată pe Dealul Crăcănata iar militarii decedați au fost înhumați într-o parcelă separată a cimitirului comunal, în gropi comune. Parcela militară a fost masiv deranjată de cei care și-au ridicat monumente funerare contemporane. După cum ne-a spus informatorul nostru, la săparea noilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stăpânul ei păstrez doar amintirea unui soi de rentier calm, îmbrăcat totdeauna în coloarea maro. Soția sa nu se arăta mai niciodată pe-afară. Aveau doar un cățeluș caraghios, tuns și îmbrăcat într-un costumaș din care ieșeau patru labe crăcănate. Subțire și nervos, lătratul lui era singurul zgomot ce răzbătea prin pereți, dincolo de apartamentul nostru. Noi țineam un hol pe care eu îl străbăteam în goana mare (toate, la vârsta aceea le făceam așa), încălecat câteodată pe trotinetă. La capătul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ce neam de hoți și de bețivi sunteți voi... Ce te legi de ai mei! Ce te legi! se ridică unchiul în picioare, dar căzu la loc. Taică-tu a fost un bandit, un hoț, iar maică-ta o bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ridică unchiul în picioare, dar căzu la loc. Taică-tu a fost un bandit, un hoț, iar maică-ta o bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bețivă crăcănată, de asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
asta mă leg. La voi nu lipsea țuica de pe masă. Ea te-a învățat să bei, ea, crăcănata! Taci, măgărițo, taci! striga scos din sărite unchiul. De ce te legi de neamurile mele? De ce o faci pe mama crăcănată? Era o crăcănată și o bețivă, de asta! Ești exact ca "mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată! Frumos, foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mămuca"! Sunteți niște hoți și bețivi. Ce ai cu ei? Ce ți-au făcut? N-au fost pe-aici... Nu vin din cauza ta, că ești o măgăriță. O nerușinată! Frumos, foarte frumos, spuse mătușa a mirare. Așa te-a învățat crăcănata, să mă faci măgăriță, nerușinată?... Eu te-am spălat și te-am îmbrăcat toată viața, eu ți-am dat de mâncare. Apoi, dându-și parcă seama: Așa îmi trebuie, dacă am luat un netrebnic ca tine. Nu știi decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și cu un zâmbet ciudat pe buze. Părea mulțumit de el însuși: poate de data asta reușise mai multe lovituri. Dinspre el venea un sforăit ușor, liniștit, ca de copil. Iar eu mă gândeam, fără să vreau, la maică-sa, "crăcănata", cum îi spunea mătușa, deși n-o văzusem în viața mea. A doua zi, în drum spre cetate, meditam la cele întâmplate, stăpânit de o neliniște gravă. Și cum toate poveștile au un sfârșit cel puțin așa cred eu -, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă De pe dealuri și pe văi. Tata-și doarme somnișorul Sub căruță lângă boi Numai piciul stă-n răzorul Lanului de popușoi Și ferit mai într-o parte, Din mătase de cocean, Crăcănat, adus de spate Încruntat și serios, Cu sprâcenele-aplecate, Piciul pufăie vârtos Și cu mucul de țigară Între degete teșit Victor Ion Popa, dramaturg talentat, Printre dinți, ca omul mare, regizor, dar și un poet al gingășiilor. Scuipă foarte mulțumit. Și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e semn rău. Locul [placenta] pe care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
detecta prezentul inconcluziv al jurnalismului narativ al erei în descrierea, de exemplu, a cârciumarului: "era un cetățean bun și gras, cu o burtă ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
implacabil al "poporului". De altfel, am evitat toată viața conflictele cu "poporul". Doar în armată am mai simțit furia acestuia. Făceam armata la artilerie și mînuiam tunuri-obuziere de 152 milimetri. Avea două fălcele imense care trebuiau săltate pe umeri și crăcănate, pentru poziția de luptă. Apoi trebuiau puse la loc, pentru poziția de mișcare. Maiorul nostru stătea tolănit la umbra unui copac și comanda: Pentru luptă! Alergam, luam două răngi de cîte 30 kg, le băgam prin niște găuri și săltam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
kil de carne. Un litru de ulei. Ceva serios. Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte. Găzdoii mei plăteau apa, gazele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
patriotismului acaparat de militari, instalat confortabil În București, fiindcă nu mai putea sta la Cluj, cu multe ordonanțe la ușă și cu mașină la scară. AM GĂSIT ÎN COLONELUL GR. COSTANDACHE, CEL PREA mic de stat - ca adaos mersului său crăcănat și chipului său de mo miță -, o inteligență, o inimă aleasă și un spirit cultivat greu de aflat printre ceilalți ofițeri superiori - [fiind] singurul, aproape, cu care am putut sta de vorbă despre lucruri clare, de o permanentă actualitate și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]