97 matches
-
țăranului? Ba e tare grea, maiestate, răspunseră toți boierii. Atunci fiți cu mai multă milă față de ei! Dar boierii totuși urau pe Matei, pentru că avea milă de țăran și pentru că era român de viță. Pe ascuns îl batjocoreau zicându-i crăișor valah. După moartea lui, poporul zicea: A murit Matei, a pierit și dreptatea! Frații Buzești au salvat viața lui Mihai-Vodă Era în toamna anului 1598. Otomanii atacau cetatea Oradea. Transilvania era amenințată. Mihai Vodă voia s-o ajute. Dar cum
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile lui Liviu Rebreanu (fragmente din romanul Crăișorul) și Mihail Sadoveanu (din Lacrimile ieromonahului Veniamin), precum și versuri despre eroism și țară, avându-i autori pe George Coșbuc și pe Octavian Goga. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
Bârnă; semnează eseuri Basil Munteanu, Octavian C. Tăslăuanu, Dan Botta, Th. Capidan (un studiu etnografic despre aromani, publicat în numărul 2/1941), Mircea Vulcănescu, Sever Pop, Al. Busuioceanu, G. Murnu. În numărul 2/1941 apar fragmente din românul istoric Marcu Crăișorul de Anton Balotă. Cronică literară este semnată de Dragoș Vrânceanu și Emil Giurgiuca, iar cronică plastică de Ion Vlasiu și V. Beneș. Alți colaboratori: Zevedei Barbu, Corneliu Coposu, Tudor Ciortea, Grigore Popa, Ioan Lupaș, Ion. I. Nistor. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286648_a_287977]
-
D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
aceste realități vedem noi arta (îi plăcea să spună noi și nu eu, ca să arate că nu e singur), nu după idealul burghez al zugrăvirii impasibile a ceea ce are turbure omul...” (M. Preda, Viața..., 166), • descrierea unei manifestări extralingvistice: „Of! crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, pământul l-ai da de-a dura, lumea ceasta ai purta-o, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău.” (I. Creangă, 196), • o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite și șapte civilizații, în căutarea unității spirituale pierdute. Toma Novac descoperă în Ileana femeia ideală, corespondentul lui metempsihotic căutat în reîncarnările anterioare.Motivația filozofică, cam firavă, a cărții lasă să se întrevadă influența lui Kant.În anul 1929, apare Crăișorul Horia, Adam și Eva (1925), Jar (1934), Gorila (1938), Amândoi (1940). Crăișorul Horia este un roman-exercițiu, izvorât din nevoia acută a prozatorului de a scrie o „istorie popularizată” despre libertate națională și dreptate socială.Personajul principal Horia reprezintă o conștiință
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în Ileana femeia ideală, corespondentul lui metempsihotic căutat în reîncarnările anterioare.Motivația filozofică, cam firavă, a cărții lasă să se întrevadă influența lui Kant.În anul 1929, apare Crăișorul Horia, Adam și Eva (1925), Jar (1934), Gorila (1938), Amândoi (1940). Crăișorul Horia este un roman-exercițiu, izvorât din nevoia acută a prozatorului de a scrie o „istorie popularizată” despre libertate națională și dreptate socială.Personajul principal Horia reprezintă o conștiință, o atitudine a unui trecut istoric din epoca răscoalei moților din Transilvania
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
născut la 27 noiembrie 1885 în Târlișiua, județul Bistrița-Năsăud. A studiat la Năsăud, Bistrița, Sopron, Budapesta. Opere: Frământări (1912); Golanii (1916); Calvarul (1919); Ițic Ștrul dezertor (1920); Catastrofa (1922); Pădurea spânzuraților (1922); Ion (1920); Adam și Eva (1925); Ciuleandra (1927); Crăișorul (1929); Răscoala (1932); Jar (1934); Gorila (1938); Amândoi (1940); Cadrilul(1919); Plicul (1923); Apostolii(1926). Liviu Rebreanu este un reprezentant de frunte al romanului realist, unul dintre marii creatori de viață în literatura modernă. El pornește de la fapte și de la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ceh care joacă un rol important prin reflecțiile lui, în iluminarea lăuntrică a protagonistului. Principala lui calitate este omenia, alături de dragostea față de familie și acceptă principiul minimei rezistențe: "viața nu merge fără compromisuri". Răscoala Romanul Răscoala își are începuturile în Crăișorul Horea (evocare istorică), Ion (problematică, viziune, tehnică narativă și registru stilistic). Răscoala vine cu o nouă concepție epică, un personaj colectiv: masa țăranilor din Amara; evocă răzmerița provocată de nemulțumirea țăranilor, desfășurarea, destrămarea violentă a forței mulțimii. În timpul răscoalei, țăranii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că așa place sfinției sale. Nu căuta că mă vezi gârbovă și stremțuroasă, dar prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ce au de gând să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de nepriceperea și slăbiciunea lor. [...] Of! Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău. Bătrâna de la Moara cu noroc nu are conștiința unei astfel de investiri. Ea e doar "Bătrâna
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o strofă a unei poezii în primă audiție a Artei Românești. Surpriza serii a venit din partea organizatorului, ce a invitat un virtuos instrumentist al Ardealului, interpret la clarinet, pe solistul Gheorghe Albu, membru fondator și dirijor totodată al orchestrei „Crăișorul Munților” din Alba Iulia, profesor la Școala Populară de Artă și la Liceul de muzică și Arte Plastice din Alba Iulia, care, acompaniat de un acordeonist a susținut un recital fără egal în inima galeriei. Cum era și de așteptat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Nevastă rea, București, 1955; Sütö András, Pornesc oamenii, București, 1953, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare), Aripă de rândunică, București, 1960; Horváth István, Brazdă peste haturi, București, 1954, Berbecul brumăriu, București, 1957 (în colaborare cu Gelu Perian-Păteanu); Jókay Mór, Crăișorii, București, 1955; Ferencz László, Ceața, București, 1956, Umbra, București, 1957; Thomas Mann, Casa Buddenbrook, I-II, introd. Hans Mayer, București, 1957; Nagy István, Dincolo de barieră, București, 1958; Korda István, Drumul cel mare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1958; Szemlér Ferenc, Muntele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
inima strânsă de cele văzute și auzite aici. În drumul de revenire, ne abatem către Țebea, pentru a ne reculege la mormântul lui Avram Iancu. Din falnicul gorun de aproape 400 de ani aflat în apropierea locului unde se odihnește Crăișorul Munților, nu a mai rămas nimic. Singură ramură ce crescuse din trunchiul prea bătrân, a fost doborâta de o furtună puternică în iulie 2005. Personalități politice care au trecut pe la mormântul lui Avram Iancu, înainte de 1989 sau după acest an
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
îl înscrie pe Arghir în planul mitic față de care el își resimte afinitatea. Ardiu este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor”, sintagmă întâlnită și în baladă, chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Calitatea lui nefirească este aici „dorul” cu care pare să se fi născut, ca după o făgăduință parentală. Cum poate fi prințul „făr' de casă”? Cele două absențe menționate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatice pentru mire. Structura de basm, care lasă firul narativ să se depene în zugrăvirea mai multor împărății și personaje întâlnite de erou, este o călătorie propriu-zisă, recognoscibilă în forma familiară din povești în balade precum Mizil-crai I(19), Ardiu crăișor I (30), Ciocârlanul I(30), Arian ăl Mic I(30), Gruicea I(33). Deși atenuate în baladă, caracteristicile evenimentelor din basme punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora. Gama lor însă este limitată, balada
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lipsa. Plecarea de acasă, funcția cu numărul IX, este urmată de încercări (XXV), trecute cu succes (XXVI), în urma cărora este eliberată Mizilca și se întoarce acasă (XX) remediind în același timp lipsa inițială și închizând cercul narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și în Ardiu crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se desfășoară printr-o structură similară celei din Ardiu crăișor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se desfășoară printr-o structură similară celei din Ardiu crăișor și deci aceleași funcții sunt îndeplinite de personaj. Arian ăl Mic I(30), deși se integrează Tipului Teseu din Ciclul descin¬derilor infernale, împarte călătoria în două: prima parte este un drum până la granița cu sacrul, întreprins de tatăl fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor” din povești, sintagmă întâlnită și în baladă, chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Al treilea născut al împăratului are totdeauna calități deosebite și este cel care izbândește. În insula din centrul mării, grădina împăratului este mereu jefuită de apariții misterioase. Mărul, ipostază
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iobagilor români. S-a ajuns la lupte și asasinate în masă: la Mihalț au fost omorâți 13 țărani români, iar la Luna 20. Centrul de rezistența al românilor s-a fixat în Munții Apuseni, având drept conducător pe Avram Iancu, „Crăișorul munților”, și pe prefecții Simion Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion Buteanu, Mihai Andreica și alții. Conducătorul contrarevoluției maghiare, renegatul Lajos Kossuth, și-a dat seama că până când nu înfrânge rezistența românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tirani, ci cu lancea lui Horea.” (Avram Iancu) Suntem imposibili și incorigibili, pentru toate găsim scuze și justificări și, bineînțeles, nici ce s-a întâmplat la Țebea, unde trebuia să se comemoreze 138 de ani de la trecerea în neființă a Crăișorului Munților (10 septembrie 1872), n-a rămas fără o jalnică justificare: cică, chipurile, opinia publică românească ar fi prinsă de alte probleme, mult mai importante și, oricum, scena și ecranul sunt ocupate de arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu, „lung prilej
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927) și Crăișorul (1929), îi apare Răscoala (I-II, 1932), altă capodoperă epică, închinată, ca și Ion, „dramei pământului”. Spre a se familiariza cu firea și limbajul țăranilor din Regat, romancierul cutreierase îndelung satele argeșene de lângă Valea Mare, unde avea intenția să plaseze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
învingă resentimentele, spre a-și păstra obiectivitatea profesională, iar eroina e încă o victimă țărănească. Dar reziduul social apare acum artificial, ia o turnură senzațională și parazitează, în ultimă instanță, investigația psihologică. Pentru Răscoala R. „și-a făcut mâna” cu Crăișorul, biografie romanțată a lui Horea, căpetenia moților răzvrătiți la 1784. O intrigă amoroasă îi dă prilej să se ocupe și de latura sufletească a protagonistului. Jar, povestea unei sinucideri din motive sentimentale, constituie încă o incursiune în zona romanului psihologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]