260 matches
-
municipiului: Bobohalma, Cuștelnic Orașul IERNUT Localitate componentă: Iernut Sate ce aparțin orașului: Cipău, Deag, Lechința, Oarba de Mureș, Porumbac, Racameț, Sălcud, Sfântu Gheorghe Orașul LUDUȘ Localități componente: Luduș, Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja, Roșiori Comuna Adămuș Sate: Adămuș, Chinciuș, Cornești, Crăiești, Dâmbău, Herepea Comuna Ațintiș Sate: Ațintiș, Botez, Cecălaca, Iștihaza, Maldaoci, Sâniacob Comuna Bichiș Sate: Bichiș, Gâmbuț, Nandra, Ozd Comuna Bogata Sate: Bogata, Ranta Comuna Chețani Sate: Chețani, Coasta Grindului, Cordoș, Giurgiș, Grindeni, Hădăreni, Linț Comuna Cucerdea Sate: Cucerdea, Bord, Șeulia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Valea Rece Comuna Batoș Sate: Batoș, Dedrad, Goreni, Uila Comuna Băla Sate: Băla, Ercea Comuna Brâncovenești Sate: Brâncovenești, Idicel, Idicel-Pădure, Săcalu de Pădure, Vălenii de Mureș Comuna Cozma Sate: Cozma, Fânațele Socolului, Socolu de Câmpie, Valea Sasului, Valea Ungurului Comuna Crăiești Sate: Crăiești, Lefaia, Milășel, Nima Milășelului Comuna Deda Sate: Deda, Bistra Mureșului, Filea, Pietriș Comuna Fărăgău Sate: Fărăgău, Fânațe, Hodaia, Onuca, Poarta, Tonciu Comuna Grebenișu de Câmpie Sate: Grebenișu de Câmpie, Leorința, Valea Sânpetrului Comuna Iclănzel Sate: Iclănzel, Chisălița, Căpușu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Batoș Sate: Batoș, Dedrad, Goreni, Uila Comuna Băla Sate: Băla, Ercea Comuna Brâncovenești Sate: Brâncovenești, Idicel, Idicel-Pădure, Săcalu de Pădure, Vălenii de Mureș Comuna Cozma Sate: Cozma, Fânațele Socolului, Socolu de Câmpie, Valea Sasului, Valea Ungurului Comuna Crăiești Sate: Crăiești, Lefaia, Milășel, Nima Milășelului Comuna Deda Sate: Deda, Bistra Mureșului, Filea, Pietriș Comuna Fărăgău Sate: Fărăgău, Fânațe, Hodaia, Onuca, Poarta, Tonciu Comuna Grebenișu de Câmpie Sate: Grebenișu de Câmpie, Leorința, Valea Sânpetrului Comuna Iclănzel Sate: Iclănzel, Chisălița, Căpușu de Câmpie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Localitate componentă: Roman Comuna Ion Creangă Sate: Ion Creangă, Averești, Izvoru, Muncelu, Recea, Stejaru Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Bira Sate: Bira, Negrești, Rediu Comuna Boghicea Sate: Boghicea, Căușeni, Nistria, Slobozia Comuna Bozieni Sate: Bozieni, Băneasa, Crăiești, Cuci, Iucșa Comuna Cordun Sate: Cordun, Pildești, Simionești Comuna Doljești Sate: Doljești, Buhonca, Buruienești, Rotunda Comuna Gâdinți Sat: Gâdinți Comuna Gherăești Sate: Gherăești, Gherăeștii Noi, Tețcani Comuna Icușești Sate: Icușești, Bălușești, Mesteacăn, Rocna, Spiridonești, Tabăra, Tabăra Comuna Oniceni Sate: Oniceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Matei și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 96193 Wachenroth, Hauptstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Cibinului nr. 2, sc. A, ap. 1, județul Caraș-Severin. 11. Koch Rozalia, născută la 26 iulie 1949 în localitatea Crăiești, județul Mureș, România, fiica lui Cozac Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 96193 Wachenroth, Hauptstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Cibinului nr. 2, sc. A, ap. 1, județul Caraș-Severin. 12. Langgartner Ibolya, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
2%), Arcuș( 313.ROSCI 0330 Osești - Bârzești Județul Vaslui: Cozmești( 314.ROSCI 0331 Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie Județul Mureș: Miheșu de Câmpie(2%), Pogăceaua( Județul Cluj: Frata( 315.ROSCI 0333 Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș Județul Mureș: Cozma(3%), Crăiești( Județul Bistrița-Năsăud: Budești(2%), Milaș(1%), Silivașu de Câmpie(4%), Urmeniș( Județul Cluj: Cămărașu(8%), Cătina(3%) 316.ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni - Homocea Județul Galați: Brăhășești(14%), Buciumeni(27%), Poiana(7%) Județul Vrancea: Corbița(21%), Homocea(15%), Ploscuțeni(27%), Tănăsoaia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
(n. 23 iunie 1919 în Crăiești, județul Galați - d. 25 iunie 1949 în "Pădurea Verde", Timișoara) a fost unul din liderii mișcării armate anti-comuniste din Munții Banatului. Născut lângă Tecuci, a absolvit Facultatea de Drept din Iași și s-a stabilit în Banat după terminarea studiilor
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
Adămuș (în maghiară: "Ádámos", în germană: "Adomesch") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Adămuș (reședința), Chinciuș, Cornești, Crăiești, Dâmbău și Herepea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adămuș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (43,46%), maghiari (38
Comuna Adămuș, Mureș () [Corola-website/Science/310648_a_311977]
-
primar al Sibiului între 1473-1490, a primit de la regele Matei Corvin diploma care întărea privilegiile Diplomei andreene pentru „toți sașii trăitori în părțile ardelene ale regatului” ("universorum Saxonum nostrorum partium regni nostri Transsilvanorum") și le-a extins asupra întregului Pământ Crăiesc. În felul acesta, Matei Corvin a creat Universitatea Națiunii Săsești, care a stabilit pentru câteva secole cadrul vieții sașilor de pe teritoriile privilegiate, unindu-i într-o singură unitate juridică și administrativă. O dată cu creșterea tensiunilor între cele trei stări recunoscute și
Universitatea Săsească () [Corola-website/Science/313801_a_315130]
-
Ungariei, „"die Nationsuniversität"” s-a transformat într-un instrument de putere al sașilor, care a funcționat până în secolul al XIX-lea. Ea era „o reprezentanță politică” a poporului sas, cu putere de negociere spre exterior iar spre interior, pe Pământul Crăiesc (în și în ), o garanție a autonomiei „"de facto"” și o instituție de autoadministrare (în și în )care a fost condusă inițial de un jude regal, devenit mai târziu comite al sașilor. Ulterior, acestei unități i-au fost încorporate și
Universitatea Săsească () [Corola-website/Science/313801_a_315130]
-
o diplomă eliberată de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, diplomă care reglementa obligațiile și drepturile sașilor de aici. Tot în acest document se specifică faptul că Drăușeni este cel mai estic punct atins de către coloniștii germani pe Pământul crăiesc. Așezarea a aparținut de Scaunul Rupea. a fost ridicată în stil romanic pe un plan bazilical, în secolul al XIII-lea. Ea a avut inițial un turn masiv în partea de vest care prezenta elemente romanice și gotice timpurii, un
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
Suceava. Autoritățile habsburgice au desființat mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "„sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri”". După anexarea Bucovinei, Imperiul Habsburgic a adus în localitatea de frontieră Ițcani funcționari de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Aceștia au fost colonizați pe teritoriile mănăstirii de maici și pe proprietățile
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Babin în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . La începutul secolului al XIX-lea, a fost înființată în sat o fabrică de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Babin a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
din districtul Storojineț (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Broscăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . Conform datelor din Arhiva de Stat a regiunii Cernăuți, în anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală - numai româna, 11 - româna alături de cea germană, ruteană
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. Pe moșiile mănăstirii autoritățile austriece au adus începând din 1788 coloniști germani din landurile Hessen, Pfalz, Baden și Württemberg. În anul 1843
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
nu va avea copii. În 1826 a fost angajat la Cancelaria comitatului și în paralel a profesat și ca avocat. A făcut o carieră rapidă, a ajuns membru al senatului și în 1844 a fost numit primar al orașului liber crăiesc Timișoara. În această calitate a inițiat o serie de proiecte. În 1845 s-a înființat prima asociație muzicală, iar în 1846 Școala de Muzică și Academia de Drept. A luat măsuri care au dus la dezvoltarea industriei și comerțului, în
Johann Nepomuk Preyer () [Corola-website/Science/303540_a_304869]
-
de către administrația locală. Pînă în anul 1876 Aldorf a aparținut de "Bistritzer Sächsischer Distrikt" (Districtul Bistriței, organizație teritorială a sașilor). Se găsea în teritoriul cunoscut sub denumirea de "Nösnerland" (Țara Năsăudului), ce era la rândul său parte din "Königsboden" (Pământul crăiesc). Din 1876 până în anul 1918 comuna Aldorf a aparținut comitatului maghiar Bistrița (în ), când a trecut administrativ în județul Bistrița-Năsăud. În prezent, Unirea este cartier al municipiului Bistrița. Documente păstrate în arhiva Vaticanului în Roma, atestă că în perioada 1332-1335
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folcorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 342.376 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
cealaltă treime, se afla sub stăpânirea a numeroși domni de pământ și se numea „partea iobăgită”, fiind sub ascultarea autorităților comitantese. Ca urmare a dezvoltării agriculturii, comerțului, meșteșugurilor și nu în ultimul rând a apartenenței satului la așa numitul „Pământ crăiesc”, ca parte al domeniului feudal al Tălmaciului, obștile sătești încep să se destrame. Locuitorii liberi au devenit „"iobagiones castri"” (iobagi ai cetății) cu certe obligații militare în apărarea marginilor feudei de la Lotru, Turnu Roșu și Tălmaciu. Pe lângă obligațiile militare, racovicenii
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turndepoartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord. Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
pe documente certe, afirmația istoricului M.Voileanu potrivit căreia în 1733 toți racovicenii erau de rit ortodox, nu are fundament istoric. Pe fondul mișcării religioase conduse de călugărul Visarion Sarai din 1744 când atât clerul cât și poporul de pe "pământul crăiesc" s-au alăturat mișcării, în vederea apărării credinței strămoșești, guvernul Transilvaniei dă ordin la data de 6 mai 1744 să se publice în toate satele românești obligația tuturor țăranilor de a merge la biserici și a asculta slujbele preoților. În temeiul
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
antebelic), iar mai devreme din Scaunul Secuiesc al Mureșului, Scaunul Săsesc a Sighișoarei și din Comitatul Turda. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ face parte din mai multe zone (etno-folcorice și istorice) distincte, precum Ținutul Secuiesc, Pământul crăiesc etc. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Târgu Mureș. Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele județului provine de la râul Mureș, râu care străbate
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cu siguranță cu mult înainte de această dată. După alte surse, prima atestare datează din 1400 (Tothfalu alio nomine Gerod). Datorită așezării sale, ea a căpătat de la început un rol însemnat în securizarea drumului pe care circulau importante valori ale coroanei crăiești și tot datorită acestui fapt a fost constrânsă să se dezvolte numai pe lângă drum, primind în schimb mai multe privilegii. A fost sub stăpânirea mai multor familii de nobili maghiari, iar de la sfârșitul secolului al XVI-lea sub cea a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
diplomă de privilegii conferită de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare administrativ-teritorială și ecleziastică proprie pe teritoriul comitatului Sibiu (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, bucurându-se de statut autonom, sub numele de Pământul crăiesc, compus din șapte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat și denumirea Șapte Scaune (Sieben Stühle). Sașii din Țara Bârsei și cei din nord-estul Transilvaniei au fost organizați în cadrul districtelor regale ale Brașovului și Bistriței. Între 1325 și 1329
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
datări încă nu este cunoscută. P.B.Munteanu a început o campanie de atragere de tineri pasionați de istorie pentru a începe campania de cercetări arheologice. O dată cu primele incursiuni turcești în Transilvania din 1438, regii unguri au hotărât să unească „Pământul crăiesc” cu teritoriile locuite de sași, punându-le sub o singură stăpânire și sub același sistem de taxe, cu condiția ca pe acest teritoriu să existe drepturi și libertăți egale pentru toți locuitorii, români sau sași, fără deosebire. Această măsură s-
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]