260 matches
-
de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn’la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă Îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e În toți, tot astfel precum una e În toate, Deasupra tuturor se ridică cine poate, Pe cînd alții stînd
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceasta și trecerile peste Jiu (notat Schyl) de la Bucovăț și de la Breasta (notată Brasba), fără poduri permanente, dar probabil prin poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care se înrudea cu domnitorii Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău și Iancu de Hunedoara. Refugiat în Transilvania, Ștefan Olahus respinge la un moment dat sprijinul vărului său Matei Corvin pentru a dobândi tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
doua jumătate a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român. Deși informații biografice lipsesc, se poate presupune că era un om citit, știutor de limbi străine și umblat, poate chiar la studii, prin străinătate. Cele aproape nouăzeci de texte sunt
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
, Octavian (20.X.1919, Crăiești, j. Galați - 11.IX.1978, Bochum, Germania), folclorist și etnograf. Fiu al unei familii de țărani, B. a făcut studii de litere și filosofie la Universitatea din București, luându-și licența în litere (1947) și în filosofie (1948), cu tezele
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întîmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... ..................................... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân-la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
alții pe unde umblă, avea în mână damigeana lui de trei litri, știam că merge să-și ia apă de la cișmea, l-a prostit careva că dacă timp de un an o să bea zilnic trei litri de apă de la Fântâna Crăiască, o să-și recapete vederea, deci în afară de el n-am întâlnit pe nimeni, stăteam acolo și-mi bibileam briceagul, gândindu-mă ce rău e să fii orb, să trăiești o viață în bezna veșnică și să vezi doar cu bastonul, pipăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sudul Câmpiei Moldovei) nu dispune de o ramificație care să acopere o suprafață mare, ci dimpotrivă în jurul său are grupate localitățile Valea Ursului, Giurgeni, Valea Enei, Oniceni, Mărmureni și Bozieni, iar pârâul Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de o ramificație care să acopere o suprafață mare, ci dimpotrivă în jurul său are grupate localitățile Valea Ursului, Giurgeni, Valea Enei, Oniceni, Mărmureni și Bozieni, iar pârâul Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râul Durduc, Solești (420 ha; vol.-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana, Negrești, Trohan și Pungești. Cea mai mare parte din culoarul Bârladului se desfășoară între Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului (cca. 152 km lungime) alcătuit dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dragostea cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci și tipări cărți folositoare în limba acestui națion, în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au dat la lumină Telemachu, tălmăcit din limba italienească, cum și Orthografia română, de sine făcută, întru care învață cum are a se scrie românește cu strămoșeștele slove latine. La aceste au adaos un Dialog pentru începutul limbei românești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem. 661 Ibidem, p. 59. 662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Scoși din pământ cu tot cu rădăcină, puieții se plantau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem. 661 Ibidem, p. 59. 662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Împachetări la gambe, cu legători Înmuiate În apă rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul narativ consacrat este însă valorificat original, prin trei tipuri de călătorii, precedate de trei probe. Acestea se desfășoară în spațiul familiar al curții crăiești și îi aduc eroului dreptul de a porni în călătoria inițiatică. Prima probă din călătoria inițiatică este confruntarea cu Spânul și este marcată de o moarte ritualică. Cel care iese din fântână, după ce a jurat Spânului supunere până la moarte, are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul narativ consacrat este însă valorificat original, prin trei tipuri de călătorii, precedate de trei probe. Acestea se desfășoară în spațiul familiar al curții crăiești și îi aduc eroului dreptul de a porni în călătoria inițiatică. Prima probă din călătoria inițiatică este confruntarea cu Spânul și este marcată de o moarte ritualică. Cel care iese din fântână, după ce a jurat Spânului supunere până la moarte, are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp al facerii ca semn aducător de bine și de continuitate. Apoi, evaluarea de sine și de așteptări "Iară acum nu ce am voit, ce numai ce am putut am închinat măriei tale" și inteligentă așezare prospectivă sub protecția scaunului crăiesc, susținută strategic (sau, mai degrabă, camuflată strategic) într-o profesiune de credință presupunând continuarea activității tipografice: "De acum, de ne va agiuta Dumnezău, țiind milostivul Dumnezău pre măriia ta în pace și în sănătate, supt aripile măriei tale de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sale de hârtie de la Piatra Neamț. După ce un incendiu i-a distrus întreprinderea de la Belnic, "iscălitul au fost orândator (arendaș n.ns.) la moșia Sviniți (Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea mai nouă"14 . În Moldova a venit cu pașaport transilvănean, aidoma multor meșteri sau tehnicieni de etnie maghiară, germană sau austriacă, în cursul anului 1838, dată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ei libertină, în insula Pandataria, în anul 20 a. Chr. și, mai ales, cum trebuie să explicăm acel enigmatic aliquid vidi? În secolul trecut, R. Verdière a tradus sintagma Caesarea puella întâlnită în textul lui Sidonius Apollinaris, nu prin "copilă crăiască" adică Iulia Maior, ci prin "metresă crăiască" adică amanta lui Augustus. De aici speculația că Augustus ar fi trăit în incest cu fiica sa Iulia Maior sau că ar fi avut ca metresă pe Terentia, soția lui Mecaena și amanta
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
20 a. Chr. și, mai ales, cum trebuie să explicăm acel enigmatic aliquid vidi? În secolul trecut, R. Verdière a tradus sintagma Caesarea puella întâlnită în textul lui Sidonius Apollinaris, nu prin "copilă crăiască" adică Iulia Maior, ci prin "metresă crăiască" adică amanta lui Augustus. De aici speculația că Augustus ar fi trăit în incest cu fiica sa Iulia Maior sau că ar fi avut ca metresă pe Terentia, soția lui Mecaena și amanta lui Ovidiu. Ideea incestului provine de la Caligula
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]