2,854 matches
-
ziarist și un politician foarte bine văzut. Ajutorarea cu bani a unui om de partid cum este domnul Tătărescu (Ștefan Tătărescu întemeiase tocmai Partidul național-socialist român - n.n.) ar fi socotită o nejustificată imixtiune în treburile interne ale României. Dimpotrivă, domnul Crainic trece aici drept un om fără partid. Ziarul său ŤCalendarulť are momentan un tiraj restrâns (după cât se pare circa 15.000 exemplare) și se zbate într-o grea situație financiară. Dacă ar beneficia de un sprijin financiar suficient, ziarul s-
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
spre a dobândi o înrâurire reală asupra opiniei publice românești". Și urmându-și gândul, ambasadorul a continuat: "în caz că ar fi posibilă alocarea de mijloace pentru câștigarea de influență asupra presei românești, aș recomanda următorul procedeu: în primul rând, sprijinirea domnului Crainic și a ziarului său. Domnul Tătărescu nutrește neîndoios sentimente prietenești față de Germania; să fie și el sprijinit spre a întemeia un ziar; din partea noastră să fie înființată - printr-un intermediar potrivit - o întreprindere editorială care să tipărească ŤCalendarulť, eventual ziar
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
fragment, cât se poate de elocvent, von Schulenburg conchidea: "...După părerea mea, socotesc că, în orice condiții, trebuie să punem un picior ferm în presa românească de astăzi. în raportul mai sus amintit am revenit asupra cunoscutului om și ziarist Crainic și a ziarului său ŤCalendarulť, cu mari posibilități de dezvoltare și care ar putea fi câștigat de partea noastră. Am făcut-o și în primăvara acestui an fără ca sugestia mea să fi avut vreo urmare. Și aproape că mă tem
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
noastră. Am făcut-o și în primăvara acestui an fără ca sugestia mea să fi avut vreo urmare. Și aproape că mă tem că am lăsat să treacă o ocazie ce nu se va mai repeta, întrucât în ultimul timp domnul Crainic dă semne că ar începe să Ťșovăieť. E adevărat, nu spune Ťnuť, dar nici Ťdať. O păsărică mi-a ciripit că, între timp, a fost Ťcâștigatť de Italia. Voi verifica cum stau lucrurile și cu primul prilej voi informa. Până la
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Ťnuť, dar nici Ťdať. O păsărică mi-a ciripit că, între timp, a fost Ťcâștigatť de Italia. Voi verifica cum stau lucrurile și cu primul prilej voi informa. Până la urmă cred, totuși, că, în pofida Italiei, vom putea conlucra cu domnul Crainic". în răstimpul cât a mai rămas la București - adică până la 16 iunie 1934 - el s-a putut convinge că îndelungata-i experiență în ale diplomației nu-l înșelase. Ceea ce a contribuit, poate, la numirea lui într-un post și mai
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Iar ulterior, când ralierea sa la cercurile opoziționiste a fost descoperită și de autorități, a fost arestat, judecat de un Volksgericht (Tribunal al poporului - n.n.), condamnat la moarte și, la 20 noiembrie 1944, executat în sinistra închisoare de la Plötzensee. ichifor Crainic justifica, însă, speranțele investite (ăsta-i cuvântul, nu?) în dânsul. Publicistica lui din anii care au urmat o atestă cu prisosință. Și, numit, la 27 ianuarie 1941, ministru în guvernul Antonescu, el a fost perfect îndreptățit să telegrafieze colegului Joseph
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
pentru viitorul Marii Germanii, pentru izbânda finală a Führerului și pentru fericirea dumneavoastră". (A se vedea: Arhivele Naționale, Fondul Ministerului Propagandei Naționale, Informații, Dosar 748). Ce n-a prevăzut, însă, von Shulenburg a fost că, într-o bună zi, Nichifor Crainic va scrie și la "Glasul Patriei", organul Ministerului de Interne ceaușist. Sau că adresându-i-se, în februarie 1971, lui Ioanichie Olteanu, trecător director al Editurii Eminescu, i se va confesa astfel: "E dorința mea de ultima clipă să le
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
de Interne ceaușist. Sau că adresându-i-se, în februarie 1971, lui Ioanichie Olteanu, trecător director al Editurii Eminescu, i se va confesa astfel: "E dorința mea de ultima clipă să le spun cititorilor că cel ce se numește Nichifor Crainic și-a dat adeziunea la tot ce se săvârșește azi în România, sub conducerea Partidului Comunist Român, în fruntea căruia veghează încordat la bine și la fericire, la independența și la suveranitatea națională, destoinicul bărbat Nicolae Ceaușescu, vrednic urmaș al
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
trivialitate generalizată, limbajul public românesc devine pe zi ce trece și tot mai, acesta e cuvîntul, vai, rasist. Au fost luate deja primele măsuri, deocamdată în sport, contra clubului Steaua, care a permis suporterilor lozinci cu acest caracter, și a crainicului stadionului, Gabi Safta. Acesta nu e vinovat doar că l-a tratat de țigan pe Răzvan Lucescu. Asta e nimica toată și mai sună și ca răzbunare că a fost bătut pe Giulești de suporterii Rapidului. Dar limbajul de la microfon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
în 2003 la Editura Dacia, cu o selecție mai restrânsă decât prima, antologie realizată cu gândul centrării pe marile repere. Miezul oricărei antologii de poezie religioasă românească îl constituie, inevitabil și firesc, poeții gândiriști, ortodoxiști programatici, în frunte cu Nichifor Crainic (cu 16 poeme selectate de Ion Buzași): V. Voiculescu (tot cu 16), Ion Pillat (cu 12), Radu Gyr (7), Lucian Blaga (19). Aceștia, împreună cu Aron Cotruș (9 poeme), ocupă, pe bună dreptate, aproape jumătate din antologia lui Ion Buzași (p.
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
Mihai Codreanu, Tudor Arghezi (reprezentat de 7 poeme), George Gregorian, N. Davidescu, Sandu Tudor, Ștefan I. Nenițescu, B. Fundoianu, Zaharia Stancu, Magda Isanos (cu o generoasă secvență de 11 poeme, mai mult decât Blaga și Pillat). V. Voiculescu și Nichifor Crainic sunt cele mai importante nume ale poeziei religioase românești, atât pentru Florentin Popescu, cât și pentru Ion Buzași. Altfel, diferențele reflectă definitoriu personalitatea celor doi antologatori. Primul îl ignoră complet pe Al. Macedonski, al doilea e foarte rezervat față de perioada
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
neamuri, nu?), aparițiile trio-ului dvs. la televiziune depășesc net pe cele ale cu-mult-mai-modestelor "Trio Grigoriu ", "Trio Los Paraguayos " și "Trio Santa Cruz " de-a lungul întregii lor vieți, iar privitor la dragostea de care vă bucurați din partea moderatorilor și crainicilor sportivi tv, ce să mai vorbim ? Este aproape neverosimilă... Mugur Ciuvică și Dumitru Dragomir. Cred că faceți o oarecare confuzie: B1 nu este un parc zoologic unde animalele (porci, boi, măgari ș.a.) sunt pomenite, firesc, ăn mod frecvent, ci un
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
materie nu se poate săvîrși pe deplin, relațiile poetului cu transcendența fiind dificile. D-sa năzuiește spre o dematerializare, spre o lepădare de ispitele mundane, așadar spre o purificare al cărei corespondent îl alcătuiește figurația angelică. Aidoma unor Blaga, Voiculescu, Crainic, Sandu Tudor, poemele lui Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa un criteriu estetic, o calofilie a transcrierii neprihănitelor făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu, precum și influența peisagiului și peisagiștilor asupra poeziei contemporane române - despre Lirica noastră de azi, vezi Gândirea, nr. 10
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
de hotar în relaxarea cenzurii comuniste este avizul dat Cursului de Istoria Literaturii Române - partea I de Ovid S. Crohmălniceanu în care nume prohibite cu puțin timp în urmă (Eugen Lovinescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic, Ion Petrovici) nu mai constituie un obstacol în apariția cărții. Mai mult decît atît, unele dintre observațiile cenzorului sînt corecte din perspectivă metodologică: „faptul că se ocupă în capitole separate de scriitori ca Damian Stănoiu sau Felix Aderca, dar nu
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
sală au atins tocmai aceste probleme de receptare și interpretare. Elena Loghinovski a făcut o prezentare a dialogului cu Dostoievski în critica românească interbelică, în centrul comunicării situîndu-se tema Eliade și Dostoievski, contrapunctată cu una paralelă: Dostoievski văzut de Nichifor Crainic. Aflat în sală, autorul renumitei monografii La création littéraire chez Dostoďevski (Paris, 1978), Jaques Catteau, a fost coplesit de noutatea materialului prezentat și l-a completat cu unele reflecții despre Cioran (pe care l-a cunoscut și personal). D-sa
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Aduc lumina care sparge și sfarmă capițe de păcate/ Zăvoarele mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
studiile liceale și să absolve Academia Comercială din București. În anul 1958 a fost arestat de regimul comunist și trimis din nou la Aiud pentru faptul că a recitat la o petrecere între cunoscuți poezii de Radu Gyr și Nichifor Crainic, fiind turnat la securitate chiar de unul dintre cei prezenți la acel eveniment. A fost eliberat din detenție împreună cu mulți alți deținuți politici în urmă Decretului de grațiere din anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în detenție, poeme transmise prin alfabetul Morse de la celula la celula și a memorizat o mare parte dintre ele. Primul capitol din Volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”, intitulat “Ctitorii”, este dedicat creațiilor lirice scrise în detenție de Radu Gyr și Nichifor Crainic. Acesta a fost Zahu Până. După o viață pusă în slujba dragostei de Neam și Țara și marei lui pasiuni, literatura, acest “prinț al poeziei”, cum a fost numit de contemporani, s-a stins din viață în anul 2001 în
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în anul 1950, și trecută în neființă în anul 2010”. Apoi, Nicu Ciobanu, în prezența fratelui poetei, Mircea Baba, fost ziarist și crainic la TV Novi Sad, a dezvelit portretul realizat de pictorul Ionel Popovici care, de altfel este autorul și celorlalte 12 portrete existente în Sala cu portrete de la „Libertatea”. În continuare a luat cuvântul dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural al
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide, Ion Bănea, George Uscătescu, Horia Sima, Vasile Cristescu, Ion Nistor, Ioan Lupaș, Ion Moga, Ștefan Păscu, Dan. Rădulescu-Weg, D.D. Roșca, Constantin Papanace, P.P.Panaitescu, Simion Bărnuțiu, Simion Mehedinți, Ciprian Porumbescu, Constantin Brâncuși, Maria Tănase, George Enescu, C. Rădulescu-Motru
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
dată. Cum tot ferm am cerut eliminarea stupidei Legi 217/2015, antiromânească, antidemocratică, anticonstituțională, antieuropeană, o întoarcere, prin ușa din dos, a cenzurii, un clar neostalinism îndreptat împotriva marilor personalități ale României interbelice: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Țuțea, Constantin Noica, Emil Cioran, Valeriu Gafencu. Am reacționat, de fiecare dată, la visurile aberante ale Satanei în sutană - Tőkés László -, care cerea premierului ungar Viktor Orban, ca „Transilvania să fie pusă sub protectoratul Ungariei”, sau când Kelemen Hunor
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
a soluționat sau nu în vreun fel cererea lui Ion Voiculescu. Pe memoriu nu sînt subliniate doleanțele lui Ion Voiculescu, ci o frază, reprodusă dintr-un manual de G. Ivașcu, care îl situează pe V. Voiculescu printre "tradiționaliști", alături de Nichifor Crainic și Radu Gyr. îmi îngădui să-i informez eu pe cititori care este astăzi situația: primele două puncte din memoriu (retrocedarea camerei și a imobilului) au fost rezolvate; ultimele două puncte (retrocedarea bibliotecii și a bunurilor mobile) nu au fost
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
care termenul troiță nu are nici o conotație magică-mistică: "Baba însă voia cu orice chip să aibă o troiță nedespărțită de nurori". Mai multe exemple de evocare a troiței avem în poezie, în poezia tradiționalistă și gândiristă, la N. I. Herescu, Nichifor Crainic, Mircea Dem. Rădulescu, Radu Gyr și la mulți alți poeți. Studiul-album de acum va fi urmat - anunță autorul său - de alte două studii: într-unul troițele vor fi examinate în cadrul culturii românești, iar în celălalt, comparatist, se va examina fenomenul
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
informează că și în aceste condiții dure, spectacolul a avut loc, chiar dacă sala era împânzită de agenți și polițiști în civil. Alături de epistolele particulare, editorul publică și câteva „scrisori deschise”, printre care pe aceea intitulată Un ultim răspuns (lui Nichifor Crainic), încheind polemica pe care scriitorul nostru a purtat-o cu acest adversar al său în coloanele revistei Adevărul literar și artistic. În Cuvânt înainte, Niculae Gheran menționează sursa scrisorilor, câteva din arhive particulare, majoritatea însă din arhive publice (B.A
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]