2,862 matches
-
închisori, trimisi să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în anul 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și teologi de mare prestigiu, ca Nichifor Crainic, Ioan Gh. Savin, Dumitru Staniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții; câțiva preoți ortodocși au fost împușcați . Fostul Mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu a fost condamnat la moarte, în contumacie (trcut la
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
-te și dovedește că nu-i adevărat. Știu o mulțime de cazuri când bărbați de valoare, oameni cu perspective grozave și-au terminat cariera prostește din cauza asta. Directori din minister, militari de carieră, cadre universitare, sportivi de performanță, actori emeriți, crainici de televiziune... Parcă poți să știi care-i adevărul? - Dar nu e cazul. Doctorul Samuel a pățit-o fără măcar să știe cauza. Adevărul este că el are o secretară blondă, foarte frumoasă, care răspunde la telefon întotdeauna... - E clar! Vechea
SCHIŢE UMORISTICE (6) – CHERCHEZ LA FEMME de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1409374485.html [Corola-blog/BlogPost/370431_a_371760]
-
roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și în spate. Despre culorile, formele geometrice cusute pe cămăși precum și simbolurile lor aflăm mai multe din limbajul artistic descifrat de Nineta Crainici în volumul recent apărut despre Structura bioenergo-informațională ca putere de mentinere a sănătății și din lucrările semnate de Ioana Crișan. Personajele principale ale cetei sunt: vătaful (șeful călușarilor) și mutul. Vătaful are calități deosebite și este cel mai bun dansator
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont. Este o poezie a experienței limită, creată la granița subzistenței și aceste repere devin fără îndoială
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
punți: - una pe verticală, care unește cu cerul și cu Dumnezeu; - alta pe orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit și-aici Crăciunul, Traian Dorz, Minunată
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
îți lasă vreme s-o mai întinzi odată,Ajungi pe negândite condus de un sobor,La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată.De-aceea om pribeag, nu amâna unireaCu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit,... XXII. NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi apare-n
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare,Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic,Un gând curat îmi spune că undeva în zareM-așteaptă răbdător nepământeanul crainic.Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă,Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt,Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudăUnde să fiu legat prin strașnic jurământ.Și îmi apare-n drum
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
în Cartea Vieții prin această formă de pietate. Versurile excelează prin sinceritatea trăirii, prin acuratețe, prin frumusețea metaforică. Din comoara spiritualității religioase a clasicilor, coordonatorul ediției, scriitoarea Elena Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Lațcu, Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scriitori mai puțin cunoscuți: Al. T. Stamatiad, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
numai la soare Și să faci o lăutoare Numai pentru-o fată mare Busuioc și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1330166929.html [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
omul modern se cunoaște mai puțin decât omul din timpul clasicismului creștin. Omul modern își ignoră în parte facultățile, care îl aduc chiar prin propriile lor forțe la înălțimea de manifestare pe care acest om nu o bănuiește” - susține Nichifor Crainic în lucrarea sa ,,Sfințenia - Împlinirea umanului” - (Curs de teologie mistică). În pofida tuturor eforturilor de a lărgi cunoașterea omului, taina persoanei umane nu poate fi epuizată niciodată. Nici o informație obiectivă nu este posibil să epuizeze unicitatea persoanei, să ne facă cunoscută
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
ea închide în sine o înclinație spre anarhie. Nicolae Berdiaev este de părere că tocmai acest fals anarhism și lipsa dorinței de a vedea rostul religios al statului independent l-au caracterizat pe Dostoievski. Legenda Marelui Inchizitor considerată de către Nichifor Crainic un pamflet de geniu, realizează transferul din meditația filosofică într-o sferă particulară, teologală ori socială. La un prim nivel polemic, sunt vizați catolicismul și ordinul iezuiților, de pe platforma presupusei opoziții ireductibile dintre Bisericile Răsăriteană și Apuseană. În poemul compus
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
de partea Ta?”- călăul nu face altceva decât să se justifice în ochii victimei sale. Și cum se întâmplă adeseori, cel care se justifică își trădează dilemele, incertitudinile, pare neconvingător. Părerile teologilor sunt împărțite. De pildă Nicolae Berdiaev și Nichifor Crainic mențin ideea că ateul Ivan face apologia lui Iisus Hristos, de pe poziția bisericii ortodoxe. Romano Guardini, de pe poziția bisericii catolice este de părere că „Hristosul lui Dostoievski este un fals eretic”(8): „Figura lui ne mișcă dar ea rămâne pur
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
tremurul colțului gurii, după care îl eliberează pe captiv. Reacția arată că urma vechii învățături nu s-a șters cu totul în sufletul fostului discipol, că prozelitul satanei nu este complet imun față de Iisus Hristos. Teologii Nicolae Berdiaev și Nichifor Crainic sunt de părere că personajul lui Dostoievski este „imoral” fie numai și pentru faptul că „în inima lui, în conștiința lui a putut să se împace cu ideea că „este indispensabil să arzi oameni.” Marele inchizitor a trecut de partea
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
tronează în centrul concepției dostoievskiene asupra lumii. Scriitorul rus cercetează destinul omului lăsat în libertate. Îl interesează doar omul pornit pe calea libertății, destinul său în libertate și libertățile din om. În concepția lui Nicolae Berdiaev și a lui Nichifor Crainic există două feluri de libertate: libertatea primară și libertatea finală.( 17) În libertatea primară îl întâlnim pe Adam, iar în libertatea finală pe Iisus Hristos. El dă omului libertate, dar omul trebuie să-L accepte liber. Este exact ce Marele
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Dostoievski trăiesc tragedia vieții ca pe un imn al libertății. În ideea libertății se transpune și ideea răului opusă binelui suprem. Marele gânditor rus Nicolae Berdiaev descoperă în opera scriitorului o dualitate a răului: răul metafizic și răul lăuntric. Nichifor Crainic relevează alte aspecte malefice: răul imanent pe care îl descoperim în om și răul personificat în diavol (prezent într-o lumină echivocă). În analiza psihologică a eroilor lui Dostoievski in care se întrupează duhul răului, primul aspect care se descoperă
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
alta” afirmă același personaj referindu-se la dualitatea dintre marea familie a Karamazovilor. Cu toții se suspectează, se spionează, se urăsc. Lighioana numită karamazovism, s-a cuibărit adânc în sufletul lor. Ca o concluzie și în încheiere vom susține că Nichifor Crainic definește karamazovismul ca „pe un element rău pe care îl cunoaștem din celelalte romane ale lui Dostoievski, elementul rău dezlănțuit fie în pasiuni carnale, fie în pasiuni intelectuale, pâna la suprema posibilitate a excesului. Este păcatul, prin urmare, care se
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Institutului European, 1992, pag.10. Cf. idem. pag.11. Cf. idem. pag. 44. ibidem pag.138. ibidem pag.140. Ion Ianoși, Dostoievski, București, Editura „Teora”, 2000, pag.227. idem., pag.229. idem., pag.230. idem., ibidem. idem.,pag.232. Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Cluj-Napoca, Editura „Anastasia”,1998, pag.255. idem., ibidem. Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, București, Editura „Cartea Românească”, 1983, pag.183. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre metafizica Cuvântului în romanul Frații Karamazov de F.M.Dostoievski
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
importanță pentru trezirea conștiinței, dar din păcate, nu întotdeauna, autorii s-au bucurat de libertatea de expresie. Iar unii chiar au plătit cu viața și cu libertatea lor, scrierea unor poezii sau articole. Sunt notorii cazurile poeților Radu Gyr, Nichifor Crainic ș.a. scrierile lor având un catacter militant. Chiar și închiși, spune autoarea lucrării, oamenii au avut nevoie de scris. Scrisul și cititul i-au ținut în viață. Scrisul e și o necesitate de a rezista psihic. În zadar, însă, au
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
ziarului fiind tot Nae Ionescu. Chiar dacă stilul său original nu era ușor de receptat în păturile largi ale societății, ziarul avea tirajul pe care probabil Nae Ionescu și-l dorea și avea, credem, categoria de cititori doriți de acesta. Nichifor Crainic afirma cu destul dispreț că tirajul Cuvântului este de doar 6000 de exemplare, fapt probabil adevărat. Să nu uităm însă că Nae Ionescu nu era un populist precum Octavian Goga sau Nichifor Crainic. Pe el nu-l interesa cantitatea ci
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
categoria de cititori doriți de acesta. Nichifor Crainic afirma cu destul dispreț că tirajul Cuvântului este de doar 6000 de exemplare, fapt probabil adevărat. Să nu uităm însă că Nae Ionescu nu era un populist precum Octavian Goga sau Nichifor Crainic. Pe el nu-l interesa cantitatea ci calitatea, deci nu-l tenta să crească numărul cititorilor, ci îl interesa cine anume citea gazeta. Semnificativ pentru temperamentul lui Nae Ionescu este ceea ce spunea concitadinul său, brăileanul Vasile Băncilă. Acesta relata dese
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul acestuia, patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după o atentă filtrare a operei acestuia. Sensul icoanei s-
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
sufletul dreptcredinciosului popor român, am cunoscut încă din copilărie - în familie - opera cu temă religioasă a marilor noștri poeți clasici. Trăiam o bucurie înălțătoare, în special la marile sărbători, când părinții mei recitau sau cântau versuri de George Coșbuc, Nichifor Crainic sau Vasile Militaru. Constat cu nespusă tristețe că acum opera poeților clasici este mai puțin cunoscută, iar a celor contemporani aproape deloc, în detrimentul trăirilor interioare a copiilor în general și mai cu seamă ale adolescenților dominați de derută într-o
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]