211 matches
-
viață intrauterină și se termină în săptămâna a 5-a. Spre sfârșitul săptămânii a patra, septarea definitivă a sinusului venos de atriul comun completează formarea camerelor primitive ale inimii. Partea dreaptă și cea stângă a atriului se dezvoltă în sens cranial, ocupând partea dorsală a cavității pericardice, și apoi proemină ventral, înconjurând părțile laterale ale bulbus cordis. Orificiul sinoatrial, alungit ca o fantă, este limitat de două plici musculare numite valvule sinoatriale stângă și dreaptă. Aceste două valvule se unesc cranial
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cranial, ocupând partea dorsală a cavității pericardice, și apoi proemină ventral, înconjurând părțile laterale ale bulbus cordis. Orificiul sinoatrial, alungit ca o fantă, este limitat de două plici musculare numite valvule sinoatriale stângă și dreaptă. Aceste două valvule se unesc cranial și se continuă cu o plică proiectată în atrii, numită sept fals sau spurium. Septul intermedium se formează din doi muguri, anterior și posterior, care evoluează unul spre celălalt, segmentând lumenul ansei cardiace în două canale atrioventriculare, drept și stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cavitatea sinusală, numită septum spurium. Între septum spurium și fața dreaptă a septului secundum se delimitează spațiul interseptovalvular. Pe măsură ce atriul se dezvoltă, septum spurium se acolează de septul secundum și dispare. Valva dreaptă a sinusului se împarte în trei segmente: cranial, crista terminalis, ce adăpostește nodulul sinoatrial, intermediar, ce formează valva lui Eustachio, și caudal, care dă naștere valvei lui Thebesius. Septul sinusului (septum sinus) reprezintă o structură endotelială transversală ce apare la unirea a 2/3 superioară cu 1/3
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a atriului stâng are loc prin înglobarea celor patru vene pulmonare, cu formarea inițială a două orificii, și ulterior, a patru orificii. * Septarea atriilor Valvulele fuzionează caudal cu pernuțele endocardice dorsale ale canalului atrial. Partea cranială a valvulei sinoatriale drepte își pierde forma plicaturată, poziția sa fiind indicată la nivelul inimii adulte de crista terminalis a atriului drept, iar partea caudală formează valvula sinusului coronar și cea mai mare parte a valvulei venei cave inferioare. Partea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului interventricular și de situsul de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
artere coronare dreaptă și stângă, descrise anterior. * Sistemul de conducere cardiacă * Nodulul sinoatrial Pacemakerul primar cardiac este reprezentat de nodulul sinoatrial sau nodulul sinusal, o formațiune tisulară, alungită, elipsoidală, situată la joncțiunea venei cave superioare cu auriculul drept, în extremitatea cranială a șanțului terminal. Dimensiunile nodulului sinusal variază, lungimea fiind între 0,51cm, iar grosimea între 1-5mm. Țesutul conjunctiv al nodulului sinoatrial formează aparent o adventice a atrerei nodulului sinusal la nivelul căreia se află celule specializate. Artera nodulului sinusal este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două artere principale ale inimii dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare au un traiect circumferențial, de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
un orificiu în diafragma selară (fig. 4.119), o extensie durală întinsă între procesele clinoidiene. Glanda hipofizară umană este formată din lobul anterior sau adenohipofiza și lobul posterior sau neurohipofiza, ambele având origini embriologice distincte: punga lui Rathke (o evaginație cranială a stomodeumului embrionar) pentru adenohipofiză, respectiv o evaginație caudală din planșeul ventriculului III, pentru neurohipofiză. La nivelul zonei de contact dintre cele două porțiuni, 219 din peretele posterior al pungii lui Rathke, se formează lobul intermediar care la adult devine
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formează lobul intermediar care la adult devine un simplu vestigiu. O lamă subțire a adenohipofizei, pars tubelaris, înconjoară porțiunea terminală a tijei hipofizare și se extinde pe o scurtă porțiune deasupra diafragmei selare. Lobul posterior are o porțiune îngustă situată cranial, care formează tija hipofizară și o porțiune distală mai voluminoasă, ce devine neurohipofiza. Hipotalamusul și hipofiza funcționează ca o unitate constituită din două sisteme: un sistem hipotalamo-adenohipofizar și un sistem hipotalamo-neurohipofizar. Chiasma optică este situată imediat deasupra porțiunii centrale a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
eficiența diferitelor variante de tratament oncologic [2]. EPIDEMIOLOGIE Se pot dezvolta oriunde de-a lungul nevraxului unde există rămășițe de notocord, dar au tendința de a se localiza cu predilecție la cele două extremități ale notocordului primitiv: 35% la nivel cranial - în regiunea sfeno-occipitală (clivus) și 53% la nivel spinal - în regiunea sacro-coccigiană [4]. Mai puțin frecvent cele localizate vertebral se pot dezvolta și în regiunea superioară regiunii sacrate. Rata metastazelor este redusă (5-20%), dar au o rată crescută de recidivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tumorile epidermoide pot fi manifeste din copilărie și până în perioada adultă, fiind uneori descoperiri accidentale în cursul autopsiilor. Vârsta medie de apariție este de 35 ani, cu preponderență la femei. Aceste leziuni se insinuează la nivelul spațiilor subarahnoidiene, spinal sau cranial, cu umplerea acestora; prezintă o rată de creștere lineară, asemeni ratei de creștere a epidermului, determinând din această cauză un debut insidious al simptomelor. Leziunile cu localizare intradurală se manifestă cel mai frecvent cu cefalee, iar în cazul localizării paraselare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fiind mai ușor de rezolvat din punct de vedere tehnic comparativ cu chisturile epidermoide datorită consistenței mai ferme. Rezecția totală reduce riscul meningitei chimice postoperatorii sau a recidivelor tumorale. Recidivele tumorale au fost descrise atât pentru chisturile dermoide cu localizare cranială cât și pentru cele cu localizare spinală, necesitând reintervenție chirurgicală. Radioterapia sau chimioterapia nu au indicație în prezent [7,8]. CHISTUL COLOID Chistul coloid este o tumora benigna, de linie mediană, cu creștere lentă care se dezvoltă clasic în porțiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de spermatide, dar jumătate din materialul spermatic se pierde inevitabil în timpul meiozei. 3. Transformarea spermatidelor în spermatozoizi (spermiogeneză). Spermiogeneza este un proces complex, perfect coordonat, de reorganizare a structurilor spermatidei. Cromatina devine densă, iar nucleul se orientează excentric, la polul cranial al celulei. în apropierea sa, imediat sub mantaua de proteine bazice care acoperă spermatozoidul, se dezvoltă din aparatul Golgi acrozomul, piesă esențială pentru perforarea zonei pellucida a ovulului în timpul fecundației. Din centriol se dezvoltă aparatul ciliar care constituie centrul cozii
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
extinsă spre flanc în caz de tumori renale sau bombare însoțită de edem local în caz de flegmon perinefretic. Globul vezical se poate vizualiza în mod direct dacă retenția de urină este importantă cantitativ - bombare în hipogastru cu eventuală extensie cranială. b. palparea nu decelează în mod normal formațiunile anatomice ale aparatului renourinar. Doar la pacienții cu țesut adipos foarte sărac reprezentat se poate palpa polul inferior al rinichiului drept, recunoscut prin faptul că păstrează permanent contactul lombar. Palparea rinichiului urmărește
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
simptomelor și/sau a deficitelor clinice): - neuropatia subclinică - absența semnelor/simptomelor clinice dar teste de electrodiagnostic anormale, testare senzorială și a funcției autonome anormale neuropatia clinică - difuză (polineuropatia periferică senzitivo-motorie, neuropatia autonomă) sau focală (mononeuropatii, mononeuropatia multiplex, plexopatie, radiculopatie, neuropatia cranială). Pentru a stadializa neuropatia diabetică se folosește o baterie de teste clinice, electrofiziologice și de testare a funcției senzoriale. Forma clinică cea mai comună a neuropatiei clinice difuze este neuropatia periferică senzitivă, cu simptome ce variază de la furnicături, parestezii, senzație
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pozitiv de E.B. se stabilește endoscopic și bioptic. Diagnosticul diferențial - uneori este dificil de diferențiat endoscopic mucoasa de tip esofagian de cea de tip gastric în prezența unei hernii hiatale, iar segmentul scurt de E.B. trebuie diferențiat de o deplasare cranială a joncțiunii esogastrice. Complicații: 1. ulcerul Barrett 2. stenoza esofagiană 3. hemoragia digestivă - hematemeza și melena complică obișnuit un ulcer Barrett; 4. adenocarcinomul este cea mai gravă complicație a E.B., cu o prevalență care variază între 1%-46% în diferitele
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
bandeletei, punctul de fixare se va deplasa anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate în direcție cranială. Pentru expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, ambele capete libere sunt trecute pe partea dreaptă a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mijloc din trei elemente; lateral - mai departe de planul median; dorsal - în spate, posterior; ventral - în față, anterior; proximal - în apropierea trunchiului; distal - la distanță față de trunchi; sagital - perpendicular pe suprafața corpului; frontal - în plan frontal; central - în centrul corpului; cranial - spre extremitatea cefalică; caudal - spre coccis; radial - orientat spre radius; ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; fibular - orientat spre peroneu; tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; rostral (nazal) - poziționat spre nas; occipital - orientare spre posterior. Musculatura flexoare este poziționată anterior
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA I-a Corpul acestei coaste are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sunt : - controlul pentru cudarea intraabdominală sau parietală a cateterului se face printr-o radiografie abdominală simplă (cateterul este prevăzut cu o bandă radioopacă de control); migrarea intraabdominală a cateterului are loc prin captarea acestuia de către epiploon și tracționarea în sens cranial, iar această situație face adesea necesară intervenția chirurgicală pentru eliberarea cateterului (omentectomie limitată) sau chiar pentru înlocuirea acestuia; - profilaxia și tratamentul constipației, rezolvă în medie 50% din cazurile de insuficiență de drenaj; - administrarea pe cateter a heparinei sau a agenților
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
sinistra et dextra). Dispuse în șanțurile atrioventriculare sau interventriculare, arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
transperitoneală prin incizie clasică pe linia mediană, deoarece oferă cea mai facilă abordare în cazul unei aorte „dificile”. Ateroscleroza aortică extinsă până aproape de emergen a arterelor renale poate necesita clampare temporară suprarenală pe durata endarterectomiei, aspect ce necesită adesea extinderea cranială a inciziei, facil de realizat în cazul unei incizii xifo-pubiene. Anastomoza proximală poate fi atât termino-terminală, cât și termino-laterală, cea din urmă putând lăsa artera mezenterică inferioară i arterele iliace interne patente, diminuând în acest fel riscul de ischemie pelviană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
tendinoase ale pilierilor diafragmatici; anterior și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat anterior și mai cranial față de cel aortic, în dreptul vertebrei T10, și are drept limite: lateral și anterior - stâlpii diafragmatici, în segmentul lor muscular. Are o formă eliptică și o direcție către stânga, datorită esofagului care se îndreaptă în această direcție pentru a se continua
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte important în ventilația pulmonară. Cupolele diafragmatice se contractă și coboară în inspir, determinând creșterea dimensiunilor cavității toracice și expansiunea către caudal a bazei plămânilor. În timpul expirului, cupolele diafragmului ascensionează, împingând către cranial bazele plămânilor, în paralel cu micșorarea dimensiunilor cuștii toracice. Împreună cu musculatura abdominală, diafragmul intervine în acte precum: voma, micțiunea, defecația etc. RELAXAREA DIAFRAGMATICĂ DEFINIȚIE. TERMINOLOGIE Relaxarea diafragmatică - sau eventrația diafragmatică, diafragmul ascensionat idiopatic, relaxatio diaphragmatica, insuficiența diafragmului, aplazia musculară neurogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
laringeu recurent poate încrucișa anterior artera carotidă. În cazul lezării iatrogene a nervului recurent laringeu se produce paralizia corzilor vocale. Frecvent, nervul laringeu recurent se exteriorizează în regiunea cervicală dreaptă. ACC se mobilizează proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează cranial până în punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea tracțiunii pe aceste fibre nervoase. Mobilizarea nervului hipoglos poate impune secționarea arterei și venei sternocleidomastoidiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]