3,194 matches
-
chinul e sângele prin athanor nu sudoarea din folclor timbrul vocii mi-a scăzut ritm retoric să risip? geniul îmi răpi ne/chip maraton la azimut melos bal ludiclumesc? pierdum chei a-l slobozi o dată în veac o zi zeii craniul ni-l rotesc munții scad și ape pier plâns la râs/versant invers vârful schitului e vers mișunând la învieri îngropară serafimi psalmul tânguirii și până ne-om împărtăși lumânări să-i înmulțim lasă-i somn și smirna grea cerului
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
El îmi rechema în memorie tonuri uitate în corp. Și n-am cunoscut o muzică mai suav-dulce și mai dureros amară decât aceea care se năpusti peste mine, cântându-se singură în cap. Auzeam clar, în cutia de os a craniului, partea aceea din "Călătoria de iarnă" a lui Schubert, liedul numit "Curaj". Muzica vibra în toți porii mei și în bumbii aurii ai cerceilor. Hai să ne dăm drumul în lume, în dinții vântului și furtunii. Dacă nu există un
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
înnegrit de înțepături celălalt cu pielea făcută franjuri ariditatea începutului de secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge sau pe locul unde s-au sfărîmat dinți și coaste și cranii iată românia mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți ale sale. cine moare astăzi? poetul. cine e ucis astăzi? copilul. istorie recentă așa stau lucrurile: mama nu va pleca niciodată din românia tata nu va pleca niciodată din
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
nu o să pun niciodată mîna pe armă copiii ascultă noaptea cîntece de război o istorie străbătută de la un capăt la altul de țipete te-am căutat printre ruinele orașului îmbrăcată ca o afgană am întîlnit copiii orbi purtînd cu ei craniul regelui abia ucis fluturînd în țepușă de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu a curs lapte și miere nici nu o să curgă vreodată. din volumul europa
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
văd și aud... cînd tot ce văd și aud îmi depune în cap ouă limpezi și tari, ca evreii cărînd sfîntul chivot prin deșert, ca doftoroia din sat ligheanul cu ierburi, pe lună culese și de rouă mustind, îmi car craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă ca albina de miere stau după ferestre (Robinson în țara cuvintelor) și ascult. aud de afară cîntecul vital al cerșetorului cînd scormonește cu vărguța
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
cu ,a halucina". Este evident că ,halucinează" prin efecte picturale create pe calea sugestiei lirice și, cum just observă D. Micu, ,nu doar incidental". Posibil vizionar, autorul Cadavrelor în vid exclamă un sfîșietor Vae victis, este impresionat de ,piramida de cranii ce crește mereu" într-o Eternitate amară și se include, printr-un surprinzător plural al persoanei întîi, între Cadavrele neîngropate la timp. În 9 pentru eternitate, Mircea Iorgulescu atrage atenția asupra inexplicabilei și zguduitoarei senzații că unele versuri par a
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
rugina, izbucnește de sub un titlu întrutotul cuminte, Decor vechi: "Fereastra-și frînge arcul învechit/ Pe-o rîpă unde soarele apune;/ Și lîngă vatră foale vechi înghit/ În gușe largi amurgul de cărbune." Și finalul: "Pe cînd, cu vînăt trup și craniul ros/ De vremi și pleșuvia lor schiloadă,/ Împintenat cu stele, slab, ghebos,/ Satana rîde, sprijinit în coadă..." Carevasăzică, tot nu e lumea lui Minulescu, plouată și singură în univers, ci un cadru ținut pe loc dintr-un carusel care, de
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
Iosif Nemoianu nr. 9, la ap. 2, și-a început activitatea cel de al doilea centru de radiologie „Neurorad“ (primul fiind amplasat pe str. Mareșal Constantin Prezan nr. 102). Dotat cu aparatură modernă, performantă, marca Philips, unitatea execută radiografii (pentru craniu, torace, abdomen, bazin, coloana vertebrală, membre), mielografii, iar în curând și mamografii. Pacienții pot obține aceste servicii gratuit dacă se prezintă cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau contra cost, prețul unei radiografii fiind de 160 000 și
Agenda2004-8-04-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/282091_a_283420]
-
pensulează dosul pielii cu o soluție de arsen, o operațiune ce necesită o atenție deosebită întrucât arsenul este otrăvitor. Apoi se face un corp artificial din talaj, în care se introduc sârmele ce vin de la picioare, aripi și gât. În craniu se pune vată, iar în locul ochilor naturali se montează ochi artificiali, de mărimea și culoarea primilor și care se cumpără de la magazinele de vânătoare. După ce se cos pântecele și pieptul, se înfășoară pasărea cu ață pentru a se îndrepta penele
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
toți cei cinci copii ai săi. Aliniase cadavrele pe iarbă, în ordinea vârstei. Iaca pe Ancuța, spunea ea, asta e Mărioara, el e Nicolae. Ancuța nu avea cap, o bucată din șira spinării ieșea din gulerul bluzei. Marioara avea numai craniul. Nicolae avea țeasta capului spartă, fără creier. Și femeia se silea, în halucinația ei, să dovedească cu fotografiile aduse de acasă că aceia și nu alții sunt copiii ei”. înmormântarea a avut loc în a doua zi de Paști și
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
Cadavrul în putrefacție a fost până la urmă îngropat de către proprietarii grădinii, la marginea drumului de acces în comună. Vizitând, mult mai târziu, prin 1980, Muzeul de Medicină Legală din București, profesorul Sandu Golcea a avut surpriza să vadă, printre „exponate“, craniul lui Terente, care era foarte mic ca dimensiuni, în disproporție cu statura lui, știut fiind faptul că acesta era un lipovean uriaș. Craniul era trepanat și se închidea cu un cârlig, ca și la tabla de șah, iar pe frunte
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
1980, Muzeul de Medicină Legală din București, profesorul Sandu Golcea a avut surpriza să vadă, printre „exponate“, craniul lui Terente, care era foarte mic ca dimensiuni, în disproporție cu statura lui, știut fiind faptul că acesta era un lipovean uriaș. Craniul era trepanat și se închidea cu un cârlig, ca și la tabla de șah, iar pe frunte era scris cu creion chimic „Terente“. Craniul se află și în ziua de astăzi în colecția muzeului, alături de alte exponate macabre.
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
ca dimensiuni, în disproporție cu statura lui, știut fiind faptul că acesta era un lipovean uriaș. Craniul era trepanat și se închidea cu un cârlig, ca și la tabla de șah, iar pe frunte era scris cu creion chimic „Terente“. Craniul se află și în ziua de astăzi în colecția muzeului, alături de alte exponate macabre.
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
apoi m-ați lăsat să mă prăbușesc printr-un subțire, nalt și negru turn. și urlu. îngrozit de întuneric. și turnu-i nesfârșit. că ochiul morții ! Cezar Ivănescu, Rod / Seed Time and Harvest, Poeme / Poems, Editura Junimea, Iași - 2005, p. 268. ! craniu de crin, morții te șlefuiră cu sufletele că petalele căci forma-ți dulce nu ucide ! Cezar Ivănescu, Rod / Seed Time and Harvest, Poeme / Poems, Editura Junimea, Iași - 2005, p. 268. De la Eugen - 25 mai, 2013 Scrisoare despre un destin... predestinat
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
părțile de cadavru, opinând că moartea victimei a intervenit în urmă cu circa două săptămâni, cauza morții neputând fi precizată. Zona a fost răscolită pe o rază de 3,5 km, astfel că au mai fost găsite câteva vertebre și craniul victimei. Soțul victimei a declarat anchetatorilor că femeia suferea de Alzheimer, iar în 17 mai, în timp ce erau împreună la centrul de fizioterapie, a dispărut. Omul a anunțat dispariția la Poliție l Patru cetățeni străini care au încercat să iasă ilegal
Agenda2004-24-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282534_a_283863]
-
Ho“. C. C. Cum arăta Moș Crăciun? O antropoloagă de la Universitatea din Manchester a refăcut chipul lui Moș Crăciun cu ajutorul calculatorului. Caroline Wilkinson a plecat de la descrierile consemnate în anii ’50 de un anatomist căruia Vaticanul i-a permis să studieze craniul Sfântului Nicolae, episcop ortodox în orașul Demre situat în sudul Turciei, căruia niște marinari italieni i-au luat moaștele în 1087 și le-au dus la Bari, în Italia. Din figura Sfântului Nicolae a derivat cea a lui Moș Crăciun
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
coada - scurtă. Capul, purtat în poziția ridicată, este aproximativ la fel de lat ca și gâtul (care este de lungime moderată raportat la corp, puternic, musculos, fără salbă, ușor arcuit, subțiindu-se spre cap) și, văzut din profil, la fel de lung ca acesta; craniul este de lungime medie, moderat de lat, ușor rotunjit, stopul - moderat; osul occipital nu trebuie să fie proeminent; obrajii nu ies în evidență; regiunea facială este proporțională cu lungimea craniului, moderat de lată, fin cizelată în jurul ochilor - care au dimensiuni medii și
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
-se spre cap) și, văzut din profil, la fel de lung ca acesta; craniul este de lungime medie, moderat de lat, ușor rotunjit, stopul - moderat; osul occipital nu trebuie să fie proeminent; obrajii nu ies în evidență; regiunea facială este proporțională cu lungimea craniului, moderat de lată, fin cizelată în jurul ochilor - care au dimensiuni medii și sunt ovali (migdalați), nici proeminenți, nici înfundați în orbite, bine amplasați, exprimă atenție concentrată și tandrețe, sunt maro închis; urechile au formă de lob și sunt destul de lungi și
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
atenție concentrată și tandrețe, sunt maro închis; urechile au formă de lob și sunt destul de lungi și late, atârnă aproape de obraji și nu au tendința de a se ridica în plan orizontal sau vertical. Botul are aceeași lungime ca și craniul; maxilarele sunt suficient de mari ca să-i permită să prindă și să transporte vânatul, mușcătura este perfectă, regulată, în foarfece și în prognatism superior. Adâncimea pieptului este moderată, coastele, destul de lungi, nu sunt bombate, dar nici plate. Picioarele sale sunt
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
era sfîrșitul lumii". Dar Dieudonné nu mai zise nimic, își lasă doar cască să cadă pe umărul lui Augustin. Cască era umpluta cu vîrf de o materie albicioasa și moale, aburinda, care se revarsă în mîinile lui Augustin. Dieudonné, cu craniul retezat perfect deasupra ochilor, privea în continuare linia orizontuluiă; și al doilea, conținînd imaginea corpului-text erotic în metamorfoza și expansiune: ăTrupul Hortensei pe care il desena astfel începu atunci să se distorsioneze în imagini nebunești, amețite de culorile crude, într-
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd./ Are sînii că delta danubiana,/ multiplu irigați -/ moartea și viața, surorile eterne" (Alte desene rupestre). Mistuit de o nostalgie, căreia îi pune, din delicatețe, o stavila glumeața, poetul percepe, la un
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
albite/ înșirate pe rafturi de vieti drăgăstoase/ departe de trup, de tine departe/ pe-aproape-i numai negustorul de oase". Adică: "Cel care ne vinde perechi de culori/ schimbându-și istoria în jocul unui apus./ Mai era prin preajmă și vântul/ mângâind craniile - până s-a dus" - Și un mormânt deschis. Viziune ironică a epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
bunăoară, Kamenev, Zinoviev, Buharin s-ar fi îndepărtat singuri și la timp, nu i-ar mai fi îndepărtat alții, la modul știut. La noi chiar, care adoptasem din zbor aceste moravuri, un secretar general de partid, Foriș, a sfârșit cu craniul teșit - o cerință a istoriei, ca să meargă mai ușor înainte - Lucrețiu Pătrășcanu ciuruit de plumbi - tot ca să nu șomeze istoria -, pe când un șef de stat, Gheorghiu-Dej a regretat târziu a fi șezut pe un fotoliu cu droturi fatale. Încă mai
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
e fostul prieten/ și totuși/ mă feresc ca de ucigaș" (Nimic). Notificată fiind tristețea ca un "virus" distrugător ("Virus paralizînd/ toate sistemele de apărare" - Virus), trupul sfîrșește prin a deveni - exteriorizîndu-se - un obiect estetic: "capul mi-e poate/ cristal perfect/ craniul translucid/ ștergerea/ opacității ființei/ acum iarăși se vede/ în spatele meu/ obiectul/ l-am frînt/ l-am rîvnit" (ibidem). În pofida unor astfel de renegări ale feminității consacrate, Ștefania Plopeanu vădește și o seamă de recăderi în condiția sa primordială. Decorporalizarea, în
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
greci, Minerva la romani. Aceeași zeiță, ocrotind inteligența și adevărul, incoruptibila, neîndurătoarea, implacabila fiică a Celui de sus. Din țeasta ei ilustră, în care mă aflu, și în care abia mai gîfîi de suișul anevoios, - ca zeița însăși desprizîndu-se din Craniul sacru, universal, al Tatălui cosmic, - țîșniră, născuți, atîția eroi ai umanității, de la cei din antichitate, pînă la cei angajați azi în aventura spațială... Am tot timpul, în acest loc exiguu al Statuii, simbolizînd centrul de comandă al ideii superioare de
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]