507 matches
-
Excepție nu face nici sesiunea de toamnă din acest an. Personaje precum Vitoria Lipan sau Ilie Moromete le-au dat mari bătăi de cap elevilor. O abordare amuzantă este a unui elev care a încercat să explice care este rolul cratimei într-o poezie de Eminescu: ,, N-avea niciun motiv să pună cratimă, dar i-a fost lene să scrie corect." "Părerea mea este că Ilie Moromete lua la mișto pe toți pentru că se credea superior din naștere. N-a avut
Perle de la Bac: de ce a plecat Vitoria Lipan de acasă () [Corola-journal/Journalistic/81307_a_82632]
-
Vitoria Lipan sau Ilie Moromete le-au dat mari bătăi de cap elevilor. O abordare amuzantă este a unui elev care a încercat să explice care este rolul cratimei într-o poezie de Eminescu: ,, N-avea niciun motiv să pună cratimă, dar i-a fost lene să scrie corect." "Părerea mea este că Ilie Moromete lua la mișto pe toți pentru că se credea superior din naștere. N-a avut nevoie de multă școală și de aceea e idolul meu", a comentat
Perle de la Bac: de ce a plecat Vitoria Lipan de acasă () [Corola-journal/Journalistic/81307_a_82632]
-
Bacalaureat 2014 Română profil Real și Tehnologic și Subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Uman și Pedagogic. BÂC 2014. La primul subiect, elevii au avut un text de Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativa, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. SUBIECTE
BAC 2014. MIHAI BENDEAC, mesaj pentru fanii care dau examenul de BACALAUREAT by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/70844_a_72169]
-
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ, BACALAUREAT 2014. Elevii de la profilul REAL au primit un text la prima vedere din opera literară "Omul din vis" de Cezar Petrescu, pe baza căruia au avut de dat antonime pentru două cuvinte, de explicat rolul unei cratime, de indicat două motive literare și perspectiva narativă, de explicat rolul verbelor la imperfect și de demostrat prin două argumente că textul aparține genului epic, precum și comentat o secvență. Vezi baremul de corectare de la Limba română, filiera REAL Vezi AICI
BACALAUREAT 2014. BAREM la Limba română, REAL și UMAN by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/69733_a_71058]
-
numărul 4 de la Limba română, profilul Real Vezi mai jos Varianta numărul 4 de la Limba română, profilul Uman La primul subiect, elevii au avut un text de Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativă, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. La
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ. BACALAUREAT 2014. BAREM, după orele 15,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72177_a_73502]
-
versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși vedem sistemul: după ce mai sus dorea accent în rostire pe tot - acum îl reia pe termenul din aceeași
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
discordanță semnificativă la versurile 9-10, pe care Titu Maiorescu le preia în primele 3 ediții: De aceea, una-mi este mie / De-ar vorbě, de-ar tăcč, exact invers decât în CL (Deaceea, de ar, de ar). Este exemplu de cratimă care nu creează forme conjuncte ci indică citirea / recitarea silabică. Eminescu are, în finalul Satirei II (dar și în alte poeme, grafii din Convorbiri): teamă-mi e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Nici vorbă. Vine la mine și, cu un surâs bălos, îmi arată un afiș zdrențuit din spatele meu. Plouase, ninsese pe afișul acela care se chinuia să reprezinte o cotoroanță diabetică și care avea un nume ce se termina cu Yoga. Cratimă Yoga. Să zicem așa. Numele real nu se mai distingea. O vezi, io îi sunt dator vândut ăsteia! Știi câte a făcut femeia asta pentru mine? Mă rog, a mai îndrugat una-alta, a văzut că nu-l ascult și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în ziua aia. Și drama era că mașina nu mai venea, afurisenia, și ăla mă toca la cap. După care a venit argumentul suprem al bivolarului. Bă, tu știi ce sculă am io acum? Că înainte să mă duc la Cratimă Yoga asta, aveam o sculă mai așa... Fugeau cuvintele de el, nu-i venea să zică mai prizărită, mai nașparlie, cât un ac de gămălie. Da’ acuma, a continuat, m-a învățat Cratimă Yoga să-mi controlez niște centri nervoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
acum? Că înainte să mă duc la Cratimă Yoga asta, aveam o sculă mai așa... Fugeau cuvintele de el, nu-i venea să zică mai prizărită, mai nașparlie, cât un ac de gămălie. Da’ acuma, a continuat, m-a învățat Cratimă Yoga să-mi controlez niște centri nervoși. Și se înțelegea că e dotat cum nu se poate. Și mai las-o dracu de integrare spirituală, dimensiunea contează! După care, în sfârșit, mi-a venit și mie mașina și, din mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru o corectă reglementare, se impun: înlocuirea sintagmei „cadrele didactice care ocupă funcții” cu „personalului didactic de predare care ocupă posturi sau funcții”; înlocuirea semnului „/” cu conjuncția „sau”; introducerea cratimei între profesor și antrenor, deoarece ortografia corectă este cea de „profesor antrenor”. (4 Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
nu erai, am să iau și barza de pe stâlpul din fața casei, nici ea nu a văzut Parisul. Am tăiat fraza și, odată cu ea, și grâul. Cu iarba e mai greu, buruienile le-am smuls, așa cum s-a smuls din limbă cratima și litera slavă î din i rătăcind ici și colo, așa cum rătăcesc și eu pe ogorul acestor pagini împreună cu Mioara Alimentară. Bancnota foșnitoare a nopții imprimată cu stele a fost gonită de vârtejul zilei, zglobiu zornăind soarele pe cupola de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ceremoni” (corect: ceremonii); „Românii s-au bătut cu portocalii, în seara asta poate ne luăm noi revanșa” (corect: portocaliii); „de a le înveselii sufletele” (corect: înveseli); „sau pentru familile lor” (corect: familiile). Au fost identificate multe greșeli și privind folosirea cratimei în substantivele compuse. Spre exemplu: „comisar șef”, „noul șef la IPJ Arad e comisarul șef”, „Cms. șef”, „cms. șef” (corect: comisar(ul)-șef, cms.-șef); „asistenta șefă de la Spitalul” (corect: asistenta-șefă); „redactor șef” (corect: redactor-șef); „Victor Ponta, prim
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
cam 9 ore pe săptămână la cap, știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare: Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă. „Doar” se folosește cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu cea negativă. (Ea are doar 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
morfologice și cu o minimală transpunere fonetică. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) nu îl cuprinde (încă), dar îi stabilește implicit regulile de scriere: pentru că finala e pronunțabilă ca atare în română, cuvântului nu trebuie să i se marcheze prin cratimă adăugarea desinențelor și a articolelor. Dată fiind noutatea sa, mulți dintre cei care îl folosesc în scris recurg totuși la cratimă (tag-ul, tag-uri). Nu mă voi referi aici, desigur, la sensurile pur informatice (cât se poate de tehnice, riguroase) ale
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
regulile de scriere: pentru că finala e pronunțabilă ca atare în română, cuvântului nu trebuie să i se marcheze prin cratimă adăugarea desinențelor și a articolelor. Dată fiind noutatea sa, mulți dintre cei care îl folosesc în scris recurg totuși la cratimă (tag-ul, tag-uri). Nu mă voi referi aici, desigur, la sensurile pur informatice (cât se poate de tehnice, riguroase) ale termenului tag; el a fost însă preluat de limbajul mai accesibil al internetului, intrând de aici în circulația cea mai largă
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
o schiță de memoriu, nesemnata, redactată, probabil, de una dintre surorile lui N.I. Herescu ori de avocatul său. Textele sînt reproduse întocmai. Cît privește telegramele, cred că neutilizarea literelor cu diacritice (românești sau franceze), a mai multor majuscule și a cratimei nu va impieta prea mult lectură. În cazul nefolosirii cratimei, se cuvine a-i reține semnificația: ea nu indică necunoașterea ortografiei, cît preocuparea expeditorului de a micșora numărul de cuvinte, implicit, costul telegramei. (E o dovadă a jenei financiare în
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
surorile lui N.I. Herescu ori de avocatul său. Textele sînt reproduse întocmai. Cît privește telegramele, cred că neutilizarea literelor cu diacritice (românești sau franceze), a mai multor majuscule și a cratimei nu va impieta prea mult lectură. În cazul nefolosirii cratimei, se cuvine a-i reține semnificația: ea nu indică necunoașterea ortografiei, cît preocuparea expeditorului de a micșora numărul de cuvinte, implicit, costul telegramei. (E o dovadă a jenei financiare în care se află atunci N.I. Herescu, jenă ce transpare în
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
până la intrarea ei în vigoare vor rămâne așa cum sunt elaborate - și până în volumnul V al său (1958), dedicat variantelor la postume, are corect, eminescian. „O,'nțelepciune, ai aripi de ceară..." - dar edițiile de după el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are ca alții: „O,-'nțelepciune...") In general prin punctuația sa cam flueiră vântul. Voi alege alt pasaj cu și fără virgulă, unde sensurile sunt opuse și implică o întreagă filosofie. Este vorba de drumul
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
cu viteza fulgerului în sus, deasupra lui - deci Luceafărul zboară... în jos. Gheorghe Doca nici nu știe că în această ultimă citațiune aproape se întâlnește cu Eminescu mica diferență fiind că poetul scrie, în „Almanahul României June", disjunct și cu cratimă dublă: „Un cer de stele de desupt / de asupra-i cer de stele -". Problema este, însă aceasta: de ce îl caută Luceafărul pe Demiurg undeva în jos, la marginea cosmosului - și nu în centru. Cine este acest Demiurg, în fond? Nu
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
animatoare, cu care mă înțeleg bine, cu unele merg chiar la ștrand, când nu sunt obosite noaptea după dans. Au o viață bună, deci așa vreau să ajung și eu Iată și alte năstrușnicii găsite de profesori în lucrări: “Rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...” Nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii”. “Rolul verbelor la imperfect e să ne arate că lumea asta chiar e imperfecta, poti sa faci tu bine
Bacalaureat 2013: Noile perle de la examenul de Limba română by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78066_a_79391]
-
cunoștințele predate de profesorii lor în cei patru ani de liceu. Dacă unul dintre candidații prezenți la proba de Limba Română a scris că "nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii", alții au explicat că "rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...", în timp ce un altul l-a uimit pe profesorul corector cu răspunsul oferit la cerința " Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat ...": "Rolul verbelor la imperfect e să ne
Bacalaureat 2013: Cum a cerșit un elev nota 5 la proba de Limba Română by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78096_a_79421]
-
fi "surâsul descurajate". Descarca AICI baremul de la profilul Real La primul subiect a fost un fragment din romanul "Scrinul Negru" de George Călinescu. Prima cerință se referă la sinonime pentru mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate. A doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]