3,091 matches
-
frumoasă culoare cărămizie și pantalonii negri cu dungă impecabilă, erau suficient de sofisticate pentru a trăda o persoană complexă și stilată. Bărbatul îi eliberă cu o mângâiere blândă fruntea de cele câteva șuvițe de păr alunecate din cocul prins în creștet.. Mădălina izbucni într-un plâns necontrolat și se ghemui în brațele care se grăbiră să o cuprindă într-o îmbrățișare legănată. - Șșșșș, nu mai plânge! Oricât de grav ar fi motivul supărării tale, nu se face ca o fată atât
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
gust delicat, aromat, răcoritor, așa că bău și restul, întorcându-se ușor spre bărbatul care o privea atent, cu zâmbetul agățat de colțul gurii. - E o cameră frumoasă, dar eu nu am cine știe ce resurse... El întinse mâna liberă și îi mângâie creștetul, frământând o clipă șuvițele de păr auriu între degete, după care își apropie fruntea, lipind-o de a ei, căutându-i parcă sufletul în adâncul ochilor. Mădălina dădu să se ridice în picioare. Nu putea să îi permită astfel de
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat că bunul-simț și puritatea sunt arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_rodica_elena_lupu_1387775218.html [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
în vedere Extremul Orient, mai exact China, arie geografică unde metoda se practică împreună cu acupunctura. Cu precizarea din capul locului că, spre deosebire de acupunctură, reflexoterapia este totalmente neinvazivă! Esența acestei uluitoare metode terapeutice este eminamente energetică (corpul omenesc este traversat din creștet până la tălpile picioarelor de zece meridiane energetice - cinci pe partea dreaptă, alte cinci pe stânga), metoda de lucru constând din eliminarea durerii apărute datorită punctelor de disfuncționalitate sau efectivă întrerupere a fluxului energetic de pe meridiane. Sigur că pentru atenuarea sau
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1471578866.html [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
De unde tristețea în mine-nfiripă Aceste bolnave și veștede flori !? Nu mai aud cântând viori Și curcubee nu se mai arată În suflet ; dați-mi alinări, Dați-mi distracții, dați-mi plata ! ● Prea greu e petecul de cer Care pe creștet mă apasă. Sunt prizoniera inimii de fier Și nu mai pot fugi de-acasă. Doar a bătut la ușa mea și a plecat... Ciudată întâmplare, nemaipomenită ! Nici un bilet sau urma n-a lăsat Dar inima îmi bate așa de fericită
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit... Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, ( Ca soarele spre-o altă zi de vară
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1438450623.html [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea plăcută mă înfioara. Din difuzorul tranzistorului se auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
profesării cu dăruire, în condițiile dispariției factorilor perturbatori, a grijilor vieții personale... Iar dascălii, se știe, nu-s prea pretențioși, nu cer “marea su sarea”. Așadar, mi-e rușine. Mi-e foarte rușine. Nu, nu-mi pun cenușa ipocriziei pe creștet. Nu-mi stă în fire. Pur și simplu mi-e rușine și asta-mi face bine. E ca o autopenitență, întru solidaritatea de breaslă. Dar (de ce nu?) și o autopenitență pentru propriile greșeli, căci numai cine nu se implică în
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. Floare-de-colț Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. Floare-de-lotus Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. copyright: Viorela Codreanu Tiron/ www.nomenartis.ro Referință Bibliografică: Sunt
SUNT DOAR UN FLUVIU ANONIM de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_doar_un_fluviu_anonim_viorela_codreanu_tiron_1344588250.html [Corola-blog/BlogPost/358107_a_359436]
-
nepoțica Emma Nepoată mică, haidem împreună - Tu, odorașul mamei, gingașa ei comoară, Iar eu, bunicul tău cu barbă sură - Să-i punem Mamei tale cunună-aniversară! Să-i facem diadema din flori de primăvară, Înrourată în argintul viu al dimineții, Pe creștet să i-o prindem, ușor, să nu o doară Că iar și-a deșirat un an din ghemul vieții. Și-alături noi să-i fim, ca stâlpi ai bolții sale - Tu, stâlpul de aproape, cu ea-n îmbrățișare, Eu, sprijinindui-i
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1395473493.html [Corola-blog/BlogPost/354986_a_356315]
-
malul drept al râului priveai cele două lăcașuri a căror acoperișuri străluceau în pânza apei, în stânga dealului bisericii lui Bucur, observai morminte presărate cu cruci strâmbe, cimitirul bisericii a cărei cruce, spre a nu ieși din linia celorlalte, părea din creștet plecată privind vechile clădiri ale mănăstirii cu turnuri de veghe, cu bastioane străpunse de creneluri și ferestre, care străjuiau din toate părțile lăcașul sfânt, ridicat de Radu Vodă. Deasupra lanțului întreg de ziduri înalte, se vedeau turlele plumburii și cupola
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
tot timpul. Vasile nu a lăsat-o să mai vină la colectiv, la muncă. Fericit și mândru nevoie mare că e tatăl a doi "flăcăi sănătoși și frumoși”, precum se lăuda cu orice ocazie, și-a împins pălăria sus pe creștetul capului și a hotărât plin de importanță: - Până se ridică și el pe picioarele lui, stai acasă să-l crești, nevastă! Avem tot ce ne trebuie. Dă-le naiba de zile-muncă! În timpul ăsta tu te ocupi doar de casă, de
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
încăperea sălii de operație, în fapt simțeam cum sunt tras în jos către trupul meu material („nu, nu vreau înapoi ! „ - m-am pomenit țipând, de parcă m-ar fi putut auzi cineva). Reintrarea în acel trup „murdar” s-a realizat prin creștetul capului, acest lucru nu-l voi uita niciodată. Cunoașteți senzația pe care o simțiți atunci când vă trageți pe mână niște banale mănuși chirurgicale, foarte strâmte, care vă obturează parțial mișcările degetelor și vreți să vă scăpați cât mai repede de
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat că bunul-simț și puritatea sunt arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
cameră de hotel. Pe cele două paturi 5 - 6 chibiți. Gol pe jumătate, cu abdomenul revărsat peste pantalonii de trening, prozatorul Traian stă tolănit pe o mochetă roasă, lângă măsuța scurtă ce-i ajunge până la nas. Ochii bulbucați, chelia de pe creștet și pletele de la ceafă, îl dau un aer comic. Pe un scaun, la stânga, Laurențiu Directorul, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Tânăr și cu șarm masculin. În picioare ,poetul Florin în sacou alb, fără cravată. Mai gras, dar îmbrăcat, stă în dreapta
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
să te simți ocrotit. Ca să îi simți căldura ce-ți pătrunde până în măduva oaselor și așa să reușești a scoate din interiorul tău suferința. După rugăciunea ce i-o adresezi, Domnul îți cerne cu mângâierea Sa lină, lumina sfântă pe creștet . Alergi la El de câte ori lumea te sfâșie cu gheare de leu și smulge din tine suspine. Când viața îți pare deșertăciune și vânare de vânt... Și atunci, lacrimile curg șuvoi printre șoaptele rugii tale spălând sufletul, adunând cioburile ascuțite de
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
copleșiți de ajutorul primit, și săteni... Privirile tuturor arătau uimire, bucurie pentru ce el, Filu, săvârșise. Pătruns de grozăvia clipei, băiatul mulțumi Cerului că-l împuternicise, că-i făcuse voia... Și pe dată simți cum Dinu, Vătaful Calușarilor îi atinge creștetul șoptind că-i recunoaște puterea, că a fost ales... Referință Bibliografică: FILU / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
să doară. Chiar și mângâierea părinteasca, sau frățeasca, poate sa doară. Dacă nu o meriți. Alte scene: 1. Și dacă ești bun cu oamenii, oamenii te vor răstigni, ca pe Iisus? 2. Și Iisus l-a mângâiat pe Iuda, pe creștet. 3. O mângâiere devine subiect de spovedanie colectivă, publică, mediatică, si linșaj public. 4. Personajele nu comunica între ele. Ne comunica nouă. Sau zidului. Ni se spovedesc. Nimeni nu are soluții pentru toți. 5. Scenă de start m-a emoționat
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-ganduri-dupa-vizionarea-spectacolului-cu-piesa-profu-de-religie-teatrul-national-marin-sorescu-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
un palier, era limpede că nu dorea să se oprească. Și atunci mi se păruse că mâna dreaptă, cea cu care se ținea de reverul hainei de-a curmezișul pieptului, îi sângerează și un val de rușine mă inundase din creștet până în tălpi. Dă-mi voie să te ajut îi strigasem, dar strigătul meu nu se auzise, eu însumi nu-l auzisem, iar după ce tata își reîncepuse coborârea, îl urmasem neputincios, cu lacrimile șiroindu-mi pe obraji. Se hotărâse să-mi
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
nimănui Mai plângi puțin în tine. Pietre albe, pietre negre, Flori în sute de culori, Cruci ce poartă a lor nume Cer ce plânge al lor dor. Și suflă cu putere vântul În ochii tăi înlăcrimați Și-o salcie sărută creștetul Celor mai demult plecați. Mai stai puțin și vrei să pleci, Îți pare cripta prea murdară; E-o poză ștearsă dar îi vorbești Și-ai vrea ca mama să apară. Spui deja că pleci deși te doare Și promiți că
LOC DE PACE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Loc_de_pace_beatrice_lohmuller_1386541980.html [Corola-blog/BlogPost/361551_a_362880]
-
Așa să știi. Împărțim patul. Asta e: una caldă, una rece. Și mai departe nu mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
din limbi întretăiate, Cu adevărul, care m-a supravegheat, Și nimeni nu ar încerca să ne desparte. Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu visul de poet, ce-n vis doar mi s-a dat, Cu viforul din creștet prin lume dezmembrat, Cu lacrima, ce strigă prea îndurerat. Azi pot să spun că m-am înjunghiat, Cu un cuvânt, ce unii l-au uitat, Azi m-am înjunghiat cu sufletul curat, Si netocit e umbletu-i, divinizat. Azi pot să
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1458644377.html [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
vreme eram, rătăcind între cer și pământ. nu știu dacă frunza e vie sau moartă, din creanga bătrână, firavă, și nu știu vântul unde o poartă, ca pe-un fulg, între tină și slavă. stele și paseri se rotesc peste creștet, precum cocorii aleargă pe mări, suntem frunzișul cel veșted, bătut de vânturi, rătăciți pe cărări. toamna-și scutură mohorâtul veșmânt, amurgul se ghemuie-n vis, suntem suflare, dar și pământ... ploaia îmi cade sub geamul deschis. reazimă-ți fruntea pe umăr, străino
SUNT FRUNZA TOAMNEI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_frunza_toamnei_ion_ionescu_bucovu_1345102212.html [Corola-blog/BlogPost/355101_a_356430]
-
A fost sădit de mâna mea. Mi-aduc aminte când, sfios, Silabiseam întâiul “mama”, În timp ce dumneata, ritos, Îmi aureai de zor arama. Și ghiocelul meu creștea Alături de-alții, peste timp, Până ce buclele-ți de nea Ți-au arcuit pe creștet nimb. Abia acum, necontenit, Un ghiocel, ca-n vis, mi-ngână Că mersul nu mi-ar fi pornit, De n-aș fi fost purtat de mână. De-aceea azi, de Sărbătoare, Un școlărel, în trup îmbătrânit, Îți cere-ndatorat iertare, Cumva
GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂŢĂTOAREI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1465114288.html [Corola-blog/BlogPost/381270_a_382599]