3,021 matches
-
și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă al cerșetoarei
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu care cad, sigur fiindcă așa a ieșit în cărți, din spărturi în pereți. Pentru călugărul Onufrie, zis Gherghe, zis demult Moțatul, în cît îi ia să crească smocului ca de rață din creștetul lui ori, mai ales, în cîți ani au trecut de la a doua venire a Preacuratei, "care de trei ori s-a pogorît din ceruri ca să-i arate sprijin și încredere". Adică în lățimea fîșiei de piele uscată care desparte fiecare
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
surprize. Știe că scrie ,în zadar", că nimeni nu e în stare să mai producă minuni. Registrul poetic e același, dar fisura s-a produs: ,nu pot transfigura decât foarte greu / nu am talent inerția și-a făcut cuib / pe creștetul meu ca o barză / nu-mi vin ăn cap decât cuvintele / ce-mi aparțin și pentru care am luptat cu o lene imensă / lene de talent lene de carne / lene de sex lene de bine". De aceea spuneam că ordinea
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o răcoare/ adînc prevestitoare/ așezînd pe creștet/ o împăcată-n sine așteptare” (Timp în scădere). Dar protestul conținut în versurile lui Alexandru Lungu nu e mai puțin relevant, întemeindu-se pe organicitatea ființei, pe întrepătrunderile sale cu cosmicul. Mizei istorice îi este preferată miza condiției umane. E
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
și virgule a doborît un nuc. De vară Furnici încleiate-n mierea Soarelui flori mai înalte decît dealul miresme de nuc ce se zbat cum o aripă pămîntul răgușit pe limbă cum apa linia funicularului șerpuind la-ntîmplare pe cer deasupra creștetelor noastre-nmărmurite așa începe vara și nu se mai termină niciodată. Pe chipul tău efemer un rid etern cum Cetatea eternă. Niciodată Niciodată nașterea nu-i întreagă niciodată nu-i întreagă moartea toată viața ele se luptă și-n cele
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
ascunsă în trupurile lor ca un iepure mort într-o vizuină părăsită". Acesta este imaginea inițiatorului comunismului, a comunismului însuși: În iarbă am găsit ceva alb. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus pe creștet: Priviți ce schije am în cap, sînt schije capitaliste!. Le vom băga noi schije în cap, să meargă pașnic lumea la serviciu! De ce mor iepurii, uciși de schije capitaliste?". De fapt, iepurii sunt sin-gurele elemente negative care neliniștesc aerul romanului
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
amenința cu pumnul. De unde și cum se născuse în mine acea îndârjire? Și... Chiar în clipa în care Iani a ridicat capul, proiectilul azvârlit de mine s-a spart de stâncă și un sfert de cărămidă l-a lovit în creștet. Un țipăt strident și... Am coborât în fugă să văd ce i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet pînă-n cracii tăi pribegi...
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9250_a_10575]
-
Gheorghe Izbășescu Inocenția (1) Inocenția e o insulă aproape albă-n oraș i-am descoperit depărtarea de cînd un șir de mesteceni mi-au înconjurat blocul să-i înalțe creștetul de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi ce consideră prejudecăți jocurile minții și nu se uită îndărăt să dea de trecutul cu
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
aveau să se oprească aici pentru Saproșkinov. Deschise, așadar, larg ochii - care păreau a fi bilele unor rulmenți făcuți în dorul lenei de Pavel Semionîci - și o văzu în întregime pe Ludmila. În întregimea goliciunii ei, firește. Era goală din creștet până în vârful degețelului mic de la piciorul stâng. Ivan Mihailovici nu văzuse în viața lui o zână, dar atunci, pe loc, își spuse că așa trebuie să se fi arătat dumnealor, zânele, despre care citise în copilărie prin cărțile lui bunică-
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
decît om Pe marginea dintre timp senin și furtună Dintre soare și ploaie Dintre zbor și cădere - Aninat în locul unde se pune Cana cu apă pentru sufletul celui dus. Ziua mea se despică Dintr-un cuvînt, din niște cuvinte De la creștet pînă-n rărunchi Ca de-un fulger fierbinte Nu-mi fac speranțe, nu-mi e nici frică Trăind prin largi ocoale și brusc viața mi se despică Doar citind vechi cuvintele tale. Nici nu apucă aerul să-mi ajungă în nări
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
atît cît cu ochiul din orbită și deopotrivă atît cît cu ochiul minții se poate limpede zări singurătea cea mai singură cu putință sînt de pe acest pămînt cînd extrem de nenorocos cînd inexplicabil logic de norocos singurătate maximă sînt din creștet pînă în tălpile neobosite de mers și din locul în care mă aflu orizontul seamănă cu un lup sau cu un urs amîndoi foarte negri foarte înalți foarte războinici flămînzi și nemîncați probabil de vreun veac și ceva și din
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
trebuiau să ne schimbe hăinuțele și să șteargă, cât de cât, scările murdare. M-am repezit la una din ele. “Fac pipi!“ abia am apucat zice, În timp ce am simțit că mă Învăluie un soi de friguri, din vârful picioarelor până În creștetul capului. Femeia m-a dus la WC, apoi m-a schimbat. “Mă fată, mă, pe tine cine te-o fi trimis aici?“ m-a Întrebat ea ...Că ești o mână de om! Of, Doamne! Pe ăștia or să-i mănânce
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
spună Îngrijitorului. Alexandra? I-auzi, domnule, Alexandra! Care ești, fă, aia? Ia să te văd! Am Întors capul spre el. Stropi reci de transpirație i-am simțit pe după gât. Îngrijitorul s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe creștetul capului, apoi a strigat către femeia de serviciu care mă schimbase: Nicolițo! Ia vezi, fă, du-o la doctor, vezi ce are? Păi, ce să aibă, mă, arde ca focul! i-a răspuns femeia după ce mi-a pus și ea
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
spațiu science fiction, cum ar putea să le pară celor care nu au ieșit niciodată din binecuvîntata noastră țară. Generozitatea Vestului - inițiativele și punerea lor în practică se nasc întotdeauna în casele de bani și toate bunele intenții, mîngîiatul pe creștet și bătutul pe umăr, sînt aparențele romantice ale unor strategii poltiice -, așadar accentuez, generozitatea Vestului care-și deschide ușile operează și ea nuanțat, după vorba și portul oaspeților: rușilor atît, ungurilor atît, polonezilor atît, bulgarilor, românilor atît" diferențele de statut
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
călca ușor de tot pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi calce creștetul fără apărare bucătăria infernului scriu repede ușa-i deschisă și s-ar putea să intre un gând străin s-ar putea să se așeze singur în pagină rânjetul lui triumfător ar fi de nesuportat cu cerneluri și paste nu-l
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet. în cuibul ei ca pe pământ se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după credință sunt
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Apa era neagră și împietrită, ici-colo vibra câte-o rază: lămpile de pe malul opus. Alături era intrarea în restaurantul parcului unde băuse singur, până adineauri. - Hai să bem ceva! Ea ezita. - în cinstea... revederii... - adăugă el îl privi lung, din creștet până la pantofii lui galbeni, perforați, cu vârf ascuțit. Pietrișul aleii scrâșni subțire. Până să vină friptura ea își bău coniacul. Sorbea încet, cu ochii închiși. - îți amintești de seara aceea când ne-am plimbat cu barca? Să-și amintească...? Totuși
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
la palat * pentru serviciile ei împăratul i-a dăruit favoritei o fermă de mătase acum ea ascultă cum viermii țes mantii pentru noile favorite în fiecare ea ascunde o geană când se trezesc vor avea încă un fir alb pe creștet geană cu geană îmbătrânesc noile favorite trupul lor un teritoriu pentru omizile ei ce-i înmoaie lumina lunară a singurătății * migdalele lui Lu Li sacul de hârtie de la ușa mea a povestit că tot acolo era când m-am întors
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
care trec fără încetare pe el scurt pe doi atențiune bufniță neagră la orizont moarte (ne)iubită trei pași înapoi nu fluierați copii hai hai treizeci și trei de pași înapoi căci trec oamenii de noroi de noroi negru și puturos din creștetul capului pînă-n vîrful picioarelor scurt pe doi scufița roșie îl mușcă așa dintr-o dată pe lup de beregată și sîngele lupului începe să curgă șuvoi prin deasa pădure și blana lupului începe să se deșire ca și un ciorap cenușiu
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
întrecea cu mult exigențele programei. Bătaie de cap îi dăduse numai memorarea, într-o singură după amiază, a poeziilor unui an întreg. "ŤAl cui ești, băiețaș?ť, m-a întrebat un bătrîn profesor, după ce coborîsem îmbujorat de pe estradă, purtînd pe creștet cununa dobîn-dită la sfîrșitul clasei întîi. Luat prin surprindere și fîstîcit de ambianța festivă, am îngăimat: ŤAl mamei...ť. Cînd a aflat acasă cele întîmplate, tata a rîs și m-a povățuit ca, pe viitor, să răspund că sînt Ťal
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui și ele prea tinere sub care-i strivea într-un dans nici azi înțeles era verde crud un verde închis de la tălpi pînă la creștet cu toate că atunci părul lui de copil avea culoarea aurului ca al mamei sale cînd l-a născut II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
de mijloc. În volumul său intitulat Carte vie, poetul folosește niște imagini stranii, ca niște picturi abstracte în cine știe ce tehnică pretențioasă, destul de interesante. Astfel, unele au o religiozitate liniștită: „deasupra peste lumânarea plopului îngălbenit/ cineva parcă te privește drept în creștet./ tu până la umeri înfundat în pământ/ te strigă pe numele mic, într-atât de bine te știe. / Tu nu îl vezi, însă./ n-ai cum îl auzi/ pune bine urechea”. Sunt vagi irizații blagiene la mijloc, dimpreună cu un soi
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
cu/ furie (cu aceeași/ furie cu care a/ fost închisă)". Versurile alunecă în absurd (pe deasupra unui ce tragic, nerostit): "fîl fîl/ un înger/ înecat în/ mîl", "sufletele-s/ coapte pînă/ la nori se/ vor așterne/ ca penele/ în limb/ pe creștet/ n-o să-mi iasă/ prea devreme/ nimb voi/ zîmbiți/ cu dinții/ un pic/ îngălbeniți/ lăsați/ trufia/ ciocanul va/ izbi în/ nicovală/ tarele se/ va ciocni/ de tare/ fie/ ce-o fi ". Secunda cu mușchi Pentru Marin Ifrim, poet buzoian, poezia
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
un harbuz, spulberîndu-mi fricile de Koră cu pîntece ursuz. Șopîrlos se rotea în juru-mi, tropotind din copite. frămîntîndu-mă harnic precum un brutar, în pîine de vatra mă preschimbasem, cu aluatul străpungînd văzduhurile de arțar. Coapsele mele și le-ncinsese la creștet, încoronate cu flori de lămîița, phalusul i se rotea că un șarpe nuntind în vizuina mea de zeița, cu miere pe buze l-am atins atunci în văgăuna buricului, bolborosindu-i vorbe fierbinți de femeie-mblînzită, dar cînd să-l mingii
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]