559 matches
-
Sfântul Andrei, fratele sfântului Petru, se trăgea dintr-o familie de pescari din Betsaida Galileii. El a fost cel dintâi chemat de Hristos la propovăduire iar el l-a adus apoi și pe fratele său, Petru, la acțiunea istorică de creștinare a iudeilor la început, iar apoi a întregii lumi. Deși era iudeu, purta numele de Andrei care este de origine greacă și înseamnă viteaz, bărbătesc. Împreună cu Ioan, cuvântătorul de Dumnezeu, a făcut parte dintre ucenicii lui Ioan Botezătorul și când
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/30_noiembrie_sf_apostol_andr_ion_untaru_1385786828.html [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
țări înapoiate sub anumite raporturi, care totuși, la un moment dat, vor să se pună brusc la punct, la nivel european”. (10) Prin urmare, Rusia, sub influența curentului de occidentalizare a urmat un fenomen de preudo-morfoză (să ne amintim de creștinarea forțată din anul 988). Conform filozofiei lui Ceadaev, Rusia este un teren nevalorificat pe care trebuie să se construiască o cultură și o civilizație occidentală. Iar aceasta cultură și civilizație occidentală „trebuie căutată în formele de viață universală ale occidentalismului
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1414673727.html [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Ziua Sfîntului Andrei, 30 noiembrie este ultima din calendarul toamnei și prima sărbătoare importantă din alaiul sărbătorilor de iarnă creștine. Apostolul Andrei, primul Evanghelist venit pe teritoriul geto-dacilor, în misiunea de creștinare a neamurilor, martirizat în anul 60, a fost răstignit la Petras, lîngă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X. A fost înscris de Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în calendarul bisericesc, fiind proclamat „Ocrotitorul
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe religioase. Limba latină și credința creștină au fost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică și spirituală a autohtonilor cu noii veniți în Dacia, de neamuri și credințe diferite. Romanizarea și creștinarea au fost două procese paralele, încât se poate spune că la încheierea lor a apărut în istorie un popor nou, cu o credință nouă, cea creștină, cu alte cuvinte poporul român s-a nascut creștin. Voi susține întotdeauna că, demersul
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_lui_popa_tanda.html [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
obligatorii pentru un demers doctoral, academic - este structurat în opt micro-capitole, care, exceptându-l pe primul: Cine este Carlo Troya?, respectă/ rezumă vectorii de forță ai studiilor marelui istoric italian: Geto-Dacii, Goții, Facilități istorice: vandalii și hunii, Goții în Sud-Vest, Creștinarea geto-goților, Drumul spre Nord al ostrogoților, Despre arhitectura geto-gotică. Percutant, primul paragraf al exegezei - scrise cu profesionalism și aplomb de Dumitru Ioncică - respectă imperativul absolut cerut de scriitorul american Paul O’Neil: ,, Întotdeauna, apucă cititorul de gât în primul paragraf
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
Autorului ~Elena Armenescu: Sunt suflet in sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și amarul.. (George Coșbuc - ) De aproape două mii de ani, la locuitorii acestor pământuri au ajuns învățăturile lui Iisus (dovezi certe în acest sens sunt atât mărturiile privind creștinarea Sciției Minor de către Sfântul Apostol Andrei, cât și osemintele martirilor din Niculițel). De atunci, generație după generație le-au semănat în mintea și sufletul lor, întocmai cum și grâul se seamănă an de an și se culeg roadele la vremea
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1396951205.html [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
Câmpenești sau saturnaliile romanilor. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune românească autentică a sărbătorii cu denumirea de Noaptea Strigoilor. În sens creștin, Sfântul Andrei simbolizează momentul creștinării poporului român, devenind părintele spiritual al tuturor românilor. Simbolurile sărbătorii Printre simbolurile nopții strigoilor se pot enumera: măștile, dovleacul, piron, inimă. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de lup, acesta venind din vremea festivităților tracilor și al romanilor care are
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_stefan_popa_1385747949.html [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
al coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe religioase. Limba latină și credința creștină aufost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică și spirituală a autohtonilor cu noii veniți în Dacia, de neamuri și credințe diferite. Romanizarea și creștinarea au fost două procese paralele, încât se poate spune că la încheierea lor au apărut în istorie un popor nou, cu o credință năuă, cu alte cuvinte poporul român s-a născut creștin Voi susține întotdeauna ca, demersul misionar al
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1411631610.html [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
legată de extinderea neverosimilă a transportului aerian, mijloc de călătorie obișnuit de-acum și țăranului, care trebuie să dea o fugă până la Roma sau până la Madrid ca să-și cunoască nepotul abia născut și să le dea imbold părinților lui la creștinarea în datina strămoșească a puiului de român, venit pe lume departe de ograda bunicului.Te mai gândești că de-acolo de sus avioanele mai și cad și că aduc moarte năprasnică câtorva sute de oameni în aceeași clipă? “Dacă așa
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1336816260.html [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
Discipolii săi sunt menționați de Platon care relatează concepția zalmoxiana "nu poți să vindeci trupul fără a ține seama de suflet". Busuiocul pare să fi fost și el printre leacurile lui Zalmoxe întrucât, așa cum indică și datinile de Boboteaza, după creștinarea populației nord-dunărene românii l-au folosit pentru sfințirea locurilor și alungarea necuratului. Infuzia se prepară astfel: se toarnă o cană de apă clocotita peste o linguriță de plantă uscată și mărunțita. Se acoperă vasul și se lasă la infuzat 15
Ceai de busuioc, beneficii. Previne peste 40 de AFECȚIUNI, fortifică SISTEMUL IMUNITAR și combate ULCERUL GASTRIC () [Corola-website/Journalistic/105085_a_106377]
-
I, de Amalfi. În Germania, odată ajunsă vestea înfrângerii împăratului în rândul slavilor de pe Elba, aceștia s-au răsculat împotriva germanilor sub conducerea lui Mstivoj în marea revoltă cunoscută sub numele de "Slawenaufstand", ceea ce a condus la amânarea germanizării și creștinării slavilor cu câteva decenii.
Bătălia de la Stilo () [Corola-website/Science/324617_a_325946]
-
lui Lestek; tatăl primului rege polonez încoronat Boleslau I cel Viteaz; de asemenea tatăl probabil al reginei Świętosława (Sigrid), o regină nordică, și bunicul fiului ei, Knut cel Mare. a fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea Poloniei a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. Primul domnitor istoric al Poloniei, Mieszko I este considerat creatorul de facto al statului polonez. El a continuat politica atât a tatălui său cât
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
la Poznań (Ostrów Tumski), Gniezno și Ostrów Lednicki. Ostrów Lednicki era un fort în formă de inel, cu o circumferință de aproximativ 500 de metri, care reprezenta reședința ducelui, fiind un palat din piatră și prima arhitectură monumentală a țării. Creștinarea a condus, de asemenea, la unele schimbari politice. Structurile de putere emergente erau independente de bătrânii tradiționali ai triburilor și le-au limitat puterea. Clericii care au ajuns în țară au contribuit la dezvoltarea educației și culturii, precum și a administrației
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
din Venezuela). Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în cinstea reginei Victoria a Angliei. După convingerea sa fluviul Zambezi era „calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud. Băștinașii Kolo numesc cascada "Mosi-oa-Tunya" = „Fumul tunător” - de la ceața provenită din pulverizarea apei care se înalță până la 30 de m peste apă și este vizibilă de la o distanță de 30 km. Cascada este situată pe cursul fluviului
Cascada Victoria () [Corola-website/Science/304087_a_305416]
-
cronicile lui Einhard începând cu anul 818. Înregistrarea reprezintă primul document despre pământurile croate, state vasale ale Franciei la acea vreme. Suzeranitatea francă a luat sfârșit în timpul domniei lui Mislav două decenii mai târziu. Conform lui Constantin al VII-lea, creștinarea croaților a început în secolul al VII-lea, dar afirmația este contestată și în general creștinarea este asociată cu secolul al IX-lea. Primul conducător croat băștinaș recunoscut de Papă a fost ducele Branimir, pe care Papa Ioan al VIII
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
ale Franciei la acea vreme. Suzeranitatea francă a luat sfârșit în timpul domniei lui Mislav două decenii mai târziu. Conform lui Constantin al VII-lea, creștinarea croaților a început în secolul al VII-lea, dar afirmația este contestată și în general creștinarea este asociată cu secolul al IX-lea. Primul conducător croat băștinaș recunoscut de Papă a fost ducele Branimir, pe care Papa Ioan al VIII-lea îl numea "Dux Croatorum" („Ducele Croaților”) în 879. Tomislav a fost primul domnitor al Croației
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele timpuri) au slujit activitatea misionară a călugărilor dominicani, franciscani, ioaniți si teutoni. Arhiepiscopia de Kalocsa a fost cea care a dirijat până la fondarea politică a Țării Românești activitatea misionară de creștinare catolică în ținutul Severinului în rândurile cumanilor și românilor olteni, iar la sud de Dunăre în rândurile bulgarilor bogomili. Până la stabilirea definitivă a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, în Banatul de Severin și întreaga regiune situată la Sud de Dunăre
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
Polonia. În schimb polonezii din SUA au dificultăți în a înțelege limbajul colocvial și al literaturii moderne din Polonia. veche s-a dezvoltat din dialectele vestice ale limbii protoslave, în secolul al IX-lea, pe teritoriul statului primilor Piaști. După creștinare, în anul 966, au apărut primele izvoare scrise în latină referitoare la limba poloneză. Au rămas doar câteva documente din acea epocă, dar datorită lor este posibil să ne imaginăm cum era limba în Evul Mediu: Din secolele următoare, XIII-XV
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
În anul 795, vikingii formaseră o formațiune politică condusă de un rege. În sec. al X-lea au luat naștere (după creștinare) state puternice: Suedia, Norvegia, Danemarca. Regele danez Knud cel Mare a cucerit Norvegia (în sec. XI). După moartea lui, Norvegia și-a recăpătat independența. În 1245 regele Haakon IV a cucerit Islanda. În anul 1071, contele normand Robert Guiscard a
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
destul de ușor de reconstruit ca "Mindaugas" sau "Mindaugis". În 1909, lingvistul lituanian Kazimieras Buga a publicat o lucrare de cercetare care susținea sufixul „-"as"”, care a fost în mare parte acceptată. Mindaugas este un nume arhaic bisilabic lituanian, folosit înainte de creștinarea Lituaniei, și este formată din două componente: "min" și "daug". Etimologia poate fi găsită de la „daug menąs” (înțelepciune mare) sau „daugio minimas” (faimă multă). Lituania a fost condusă în secolul al XIII-lea de un număr de duci și prinți
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
pe prusaci într-o revoltă împotriva Ordinului cunoscută cu denumirea de Marea Revoltă Prusacă, care a durat timp de 14 de ani. Încurajat de aceste evenimente și de nepotul lui, Treniota, Mindaugas a rupt pacea cu Ordinul. Câștigurile așteptate de la creștinare s-au dovedit a fi minore. Se crede că Mindaugas ar fi revenit ulterior la păgânism. Motivația lui de convertire este adesea descrisă de istoricii moderni doar din puncte de vedere strategic. Cazul pentru apostazia lui se bazează în mare
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
lui au fost expuse la porțile cetăților din Győr, Veszprém, Strigoniu și Alba Iulia ca un gest de intimidare a păgânilor rebeli care refuzau adoptarea creștinismului și acceptarea noului sistem feudal. După consolidarea puterii lui ca principe, Ștefan a început creștinarea țării și l-a trimis pe călugărul benedictin Asztrik la Roma cu misiunea de a obține binecuvântarea Papei și coroana regală. Conform tradiției, Papa Silvestru al II-lea i-ar fi trimis , iar în ianuarie 1001 o scrisoare de binecuvântare
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
trace romanizate din Balcani, menționate de Theofilact din Simocatta, în "Istoriile" sale din 587, și de Teofan Mărturisitorul în "Cronografia" sa din jurul anului 800. Ulterior, proto-Bulgarii, de origine irano-turcică, au creat în acest bazin un întins Hanat, ulterior Țarat (prin creștinare în 864), ce s-au amestecat cu slavii și tracii romanizați și au adoptat limba slavă. În cadrul acestui stat care se întindea pe ambele maluri ale Dunării, slavii și „vlahii” (care apar cu acest etnonim în izvoare, cel mai frecvent
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
împărat, anume acela de romani ("Ρωμάνοι"), în vreme ce pentru bizantini el folosește denumirea de romei ("Ρωμάιοι"): acești "romani" îmbrățișaseră deja creștinismul după introducerea sa în imperiul Roman de către Constantin cel Mare (325 e.n.), adoptând latina ca limbă religioasă; în schimb, după creștinarea bulgarilor, limba bisericească și de stat a fost cea slavonă. Aristocrația minoritară, dar dominantă militar, a proto-bulgarilor irano-turcici, parțial și de origine hunică, provenită din regiuni apropiate de munții Ural și Volga, puternic influențați de cultura persană și de substratul
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
a ajuns în mod ironic Sfântul protector al Norvegiei. Canonizarea sa a fost efectuată la doar un an de la moarte de către episcopul din Nidaros. Cultul Sfântului Olav a avut nu numai un efect unificator pentru țară, dar a și împlinit creștinarea norvegienilor, pentru care regele luptase din greu. Pe cât a divizat în viață, pe atât a ajuns Olav să atingă în moarte o putere unificatoare fără egal. Knut, distras de sarcina de a administra Anglia, a reușit să domnească în Norvegia
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]