1,251 matches
-
La fântâna grecilor pândește junele neînsurat și, ce vede? Cum vin fetele: „Vine una, vine două / Vine fata cea mai mare / Cea mai mare și frumoasă / Cu cosița-și cea mai groasă / D’in cosița, rourită / Jos pe brață, iarba creață / la ochișori, doi bujori / Sus la păr, îi calapar 38 / La sprâncene, două pene / Jos la cionc 39 ’i busuioc“.40 Despre costumul popular al bărbaților avem o informație destul de confuză în următoarele versuri: „N-am venit ca să prânzim 41
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
-n vorbă, vreau să fiu cum nu e alta și să am altă culoare și cum toată lumea știe că toamna dă startu’-n modă bănuiesc că orice frunză așteaptă nerăbdătoare. - Ba putem chiar să ne-ntrecem, zise și o frunză creață, cât de sus putem s-ajungem și apoi cât de departe de-l chemăm pe vântul toamnei într-o zi, de dimineață, ... Citește mai mult FRUNZAAuzind o frunză mică că atunci când toamna vinetrebuie să părăsească curcubeu, surori și casă,tremurând
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
altă frunză-n vorbă,vreau să fiu cum nu e alta și să am altă culoareși cum toată lumea știe că toamna dă startu’-n modăbănuiesc că orice frunză așteaptă nerăbdătoare.- Ba putem chiar să ne-ntrecem, zise și o frunză creață,cât de sus putem s-ajungem și apoi cât de departede-l chemăm pe vântul toamnei într-o zi, de dimineață,... XXIX. PROGENITURA (SF), de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. Tekla se simțise în
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Mi-am eliberat agenda, m-am înarmat cu o agendă și un pix și m-am înființat într-o zi de joi la cafeneaua Mayor's, situată pe strada Moților. După ce am descusut-o pe simpatica PR-iță plină de idei crețe cum am știut mai bine, vă livrez rezultatul, îmbrăcat în mare parte în vorbele ei. Noul ”hot spot” al zonei centrale atunci când vine vorba de savurat o cafea sau un cocktail (și scăpat eventual de nervii acumulați în clădirea de
Mayor's Coffee amp; Lounge [Corola-blog/BlogPost/98879_a_100171]
-
a finanțării prin publicitate a chestiilor pe care consumatorul le primește gratis, să ți se pară un ultraj la adresa obrazului tău fin și a principiilor tale imaculate? Nu, serios, hai să recapitulăm pretențiile absurde pe care le are mintea ta creață: Să scrie Simona pentru mine, dar să nu ia bani de la alții pentru că scrie pentru mine. Sesizezi aberația, da? Simona nu-ți cere ție nimic, dar asta nu ți-e suficient! Tu vrei ca Simona să nu ia bani nici
Nu sunt Sclava Isaura sau despre publicitatea pe bloguri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20317_a_21642]
-
Simona Tache Frumos. Chiar aș fi curioasă ce fel de poezii scrie Mama FNI. D-astea, mai pentru copii, gen “Gardian cu părul creț/Fură rața din coteț/ El se jură că nu fură/ Dar m-a prins cu rața-n gură”, d-alea mai filozofice, cu cosmogonii, sau unele cu mesaj social, din categoria “Flamânzi și goi, far-adăpost,/ Mi-ai pus pe umeri
Poezia nu ţine cont de gratii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20611_a_21936]
-
Simona Tache Dintre multele povești pe care le-am auzit, pe tema “idei crețe care le vin oamenilor la beție“, una m-a marcat cu desăvârșire. Nu, nu e despre niște tineri care, a doua zi dimineață, au găsit un tigru în baie și un copil în dulap, asta conducând la încasări de sute
Cea mai tâmpită idee la beție by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20782_a_22107]
-
cel mai mult să-l duc în expoziție, dacă ar mai fi existat. Pentru că nu mai există, din păcate. Se numea Ciupuita și a fost păpușa copilăriei mele mici. Era mică, grăsuță, crăcănată și cu părul mai scurtuț, blond și creț. Atât de mult am ținut la ea și atât de mult o purtam cu mine peste tot, că ajunsese, săraca, să nu mai aibă nici haine și să arate ca orice lucru iubit prea mult de un copil: obosită și
Amintiri din ’70-’80 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20855_a_22180]
-
apă, trebuind să depășească val după val, să ajungă în locuri limpezi dăruite de Dumnezeu. Din anii aceia de demult, așa am învățat să iubesc Brăila, privindu-i pământul care deseori se înfățișa sub culoarea florilor de mușețel, a izmei crețe ori a ciulinilor, toate coapte de atât soare. Așa am învățat să iubesc Brăila, fiindcă toate străzile și clădirile sale semănau cu tablourile întâlnite cândva în opera unor artiști, redate în culori nemaivăzute. Așa am învățat să iubesc Brăila, fiindcă
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
tot n-ai ști de ce mai plâng...Să nu încerci să mă convingi,Că-ți pasă de-ale ... IV. COPILĂRIE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017. Copilărie, fată cu pletele în vânt, Cu fustă creață și picioare goale, Cu margarete înșirate după gât Și flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău joc Eu am intrat vrăjită și zglobie, Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ireal. Te caut printre margaretele din vale, Tu risipești în urmă-mi flori de dor, În mine nasc atâtea doruri mute, Și tristă, cu speranța, spre toamne mă cobor... Citește mai mult Copilărie, fată cu pletele în vânt,Cu fustă creață și picioare goale,Cu margarete înșirate după gâtși flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău jocEu am intrat vrăjită și zglobie,Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
aparțin, pentru a vă ajuta să reliefați absurdul acestei declarații: adică ar fi urmat să CONCUREZE melodii și interpreți cu clasare pe podium acum 40-50 de ani cu numele din anii trecuți!! Presupunând că ar fi acceptat cineva această “idee creață”, cum s-ar fi cântat piesele de la Creație, în orchestrația originală sau reorchestrate mai modern? Și CINE le cânta? Iar tinerii de 20 de ani laureați în secolul 21 cum s-ar fi înfruntat cu “tinerii” de 60 de ani
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Există tipul delicat de evreu, cu un nume neutru, cu o profesie obișnuită și un aspect cosmopolit. Dar alesul Marusei nu făcea parte din această categorie. Numele lui complet era Lazar Ruvimovici Țehnovițer; era deșirat, avea un nas lung, părul creț și... mai studia și vioara. Mai mult, ca orice evreu, Țehnovițer era antisovietic. Marusea îl iubea pentru talent, suplețe, erudiție și umorul lui sarcastic. Cu toate că nu erau antisemiți, părinții Marusei au intrat în panică. De altfel, în cercuri neoficiale, Galina
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
pline și împingeau, icnind, sacii cu pâine neagră. Speriat de control sau doar din greșeală, cineva vărsase o damigeană de țuică și izul ei învăluia tot aerul gării. Femei uscățive, cu broboade cu ciucuri lucioși și haine bărbătești peste fustele crețe, stăteau, de ore încremenite pe bănci, lângă papornițe în care cotcodăceau găini, mirosind a ud și-a cotețe. Prin ușa bufetului bufnea o duhoare de vin ieftin odată cu înjurăturile încăierării" (p. 29). La fel de pitorească și plină de detalii este coada
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
o tânără fermecătoare pe nume Otilia. Vezi video ecranizare,” un titlu intrigant pentru un subiect asemenea. Din ce în ce mai populare sunt topurile realizate de diferite reviste: cea mai sexy femeie din 2012, cel mai bogat actor, cele mai vizitate locuri, cel mai creț pudel etc etc. În acest context, probabil că și romanul emblemă a lui Marin Preda, ” Cel mai iubit dintre pământeni,” ar putea oferi, pentru unii, răspuns la o problemă mai degrabă cu oareșce conotații mondene. “Citește aici cine este cel
Literatura română, în varianta site-urilor de știri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80839_a_82164]
-
Dunării trăiesc peste 5 000 de specii de viețuitoare, din care 267 sunt specifice doar României, iar 37 se găsesc doar în această deltă. Ea este renumită prin faptul că deține cea mai mare populație de pelicani comuni și pelicani creți din Europa, 60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din populația mondială de gâscă cu gât roșu (în pasaj, iarna). ( O. N.)
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
Gheorghe era îngrijorat fără rost. Dormea între doi haidamaci, goi pușcă și ei. Doi studenți, în ultimul an la drept, care-și meditau viitoarea colegă, rămăseseră să-i țină de urât tinerei doamne. Unul, blond, pletos, iar celălalt, cu părul creț și negru. Negru și la piele, căci se trăgea dintr un trib african. A prins o bursă și nu s-a mai dat dus... Amândoi erau solizi, sportivi, probabil, așa încât domnul Tălparu putea dormi liniștit. Paza și protecția soției sale
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și frumoase (spun ei), asupra „oamenilor simpli” dar, vorba lui Eminescu: Ai noștri tineri la Paris (și nu numai) învață La gât cravatei cum se leagă nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fost la mama: are o locuință foarte frumoasă și caldă, plăcută. M am sprijinit de tocul ușii de la dormitor și mă uitam la fetele care dormeau, cap la cap - fata mea și fata fratelui meu. Erau frumoase amândouă și părul creț, lung și auriu li se revărsa pe umeri și pe perne. O întreb pe mama dacă pot rămâne și eu la ea, dar ea îmi răspunde: -„Nu, tu pleci la casa ta care este mult mai frumoasă.” Dau să plec
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
La sfârșitul vânătorii, în poiana falnicului stejar secular, Sava a primit mulțumirile și felicitările pentru organizarea vânătorii din partea regelui. Dumitru B....ă Dumitru era un bărbat înalt de aproximativ doi metri și douăzeci de centimetri, cu părul blond, lung și creț. S-a căsătorit la treizecișitrei de ani cu Agripina, care avea șaisprezece ani. La început a locuit cu soacră-sa la un loc până când și-a construit o casă cu două camere și o sală pe mijloc, acoperită cu stuf
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata pe care a luat-o de suflet. Doreau s-o mărie cu Petrache al Grapinii. Când a fost la înțelegere, Creața a spus că nu se mărită. Ghițișor, nervos, a vrut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata pe care a luat-o de suflet. Doreau s-o mărie cu Petrache al Grapinii. Când a fost la înțelegere, Creața a spus că nu se mărită. Ghițișor, nervos, a vrut să o lovească spunând: Am ajuns să ne pui opinca în nas? De voie, de nevoie, Creața s-a măritat, iar Petrache a fost nevoit să îngrijească de tata socru
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Doreau s-o mărie cu Petrache al Grapinii. Când a fost la înțelegere, Creața a spus că nu se mărită. Ghițișor, nervos, a vrut să o lovească spunând: Am ajuns să ne pui opinca în nas? De voie, de nevoie, Creața s-a măritat, iar Petrache a fost nevoit să îngrijească de tata socru. Norocul lui Petrache a fost că nu a chinuit mult Oacheș și după vreo două luni a trecut în lumea celor drepți. Că se zice că era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îngrijească de tata socru. Norocul lui Petrache a fost că nu a chinuit mult Oacheș și după vreo două luni a trecut în lumea celor drepți. Că se zice că era un om bun la suflet. Cât despre zestre, lui Creața nu i-a dat nimic, tot a amânat-o cu vorba până când a murit Oacheș și apoi nu i-a mai dat nimic. Petrache și-a făcut o casă pe pământul lui Dumitru B....ă, dar a încasat o mamă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-au scăldat, doar l-a scos în mijlocul ogrăzii și au aruncat câteva găleți de apă pe el. Când Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că nu poate să vorbească și începea să bolborosească ceva de neînțeles. Cu vreo doi ani înainte de colectivizare
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]