177 matches
-
oameni, din care 70.000 erau români, iar ceilalți erau israeliți și alte naționalități. Județul era împărțit în patru plăși: Podoleni, cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea aceeași reședință la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o casă situată pe strada care nu întâmplător va purta numele domnitorului și unde tatăl ar fi tras focuri de armă în cinstea noului născut. 2. Păstrarea toponimelor din ținutul Fălciu, care amintesc de Alexandru Ioan Cuza: Pădurea Cuzoaiei din Crețești, Groapa Cuzei, Iazul lui Cuza, Șoseaua lui Cuza. 3. Dorința urmașilor domnitorului de a-și mări moșia în zona Barboșilor. 4. La Barboși, lângă biserică, se află mormântul lui Dumitru, fratele lui Alexandru Ioan Cuza. Aici, în 1959, la împlinirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 2.282,15 lei. În ceea ce privește cumpărarea de arme, până la 8 decembrie 1877, locuitorii județului Fălciu au oferit suma de 15.457, 27 lei. Persoane particulare au donat diverse materiale. De exemplu, locuitorii din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești, Idrici, Albești, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Dodești, Tămășești, Urdești, Bârsești, Cozia, Sberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni. Întreaga intelectualitate a fost alături de armată; sunt numeroase cazurile unor învățători din județele Vaslui, Tutova, Fălciu, care au oferit câte o parte din salariul lor pe toată durata războiului sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani au fost distruse mai multe magazine evreiești, din cauza lipsurilor și în semn de revoltă față de arendașii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Deputaților ca linia ferată Crasna - Huși să fie construită cu ecartament normal și să fie prelungită de la Huși peste Prut până la legătura cu calea ferată Iași - Chișinău. Lucrările de normalizare a liniei Crasna - Huși (1915-1916) s-au oprit însă la Crețești, din lipsă de fonduri și din cauza dificultăților legate de traversarea dealului Dobrina. Pentru scopurile militare, în anul 1917 armata română și cea rusă au construit o cale ferată strategică îngustă în prelungirea liniei de la Huși - Prut (armata română) și Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
familia rozaceelor înalt de 10 metri. Are flori roz și fructe globulos turtite bogate în zahăr și vitamine. Din multitudinea de variante sătenii noștri au preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent căutat de săteni pentru producția de rachiu de calitate. Acest pom ajunge la înălțimi de până la 15 metri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna Vidra, județul Ilfov. A absolvit, în 1967, Liceul „Gh. Șincai“ din București și Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ București, în anul 1973. Și-a început activitatea profesională ca arhitect proiectant la U.J.C.M Iași (1973-1975) și la ICPROM
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică machietistă e descrisă lunca Vitanului (sînge, păcură, apă galbenă). Căutarea monstruosului indică și ea un spirit de atelier. Zobie, un fel de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprii pentru asemenea executări. Bieții locuitori, de multe ori, în disperare, își luau lumea în cap; lăsau satele pustii, numai să nu fie globiți. Pentru potolirea lăcomiei globnicilor intervenea chiar Domnul. În cartea dată episcopului Sofronie pentru scutirea coloniștilor de la Crețești, în anul 1676, domnul Antonie Ruset zice: „Și voi Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cercetări în ținut, așa cum rânduia Domnia, iar pagubele dovedite se „împlineau de la cel pe care cădea vina". Din cartea lui Grigore Ghica din 1737, rezultă că vel Căpitanii „făceau diferite esecutiuni și globe pe la sate". Astfel, pentru scutirea poslușnicilor din Crețești, „le-am dat voie acestor poslușnici cu această carte a Domniei mele ca să aibă a se apăra de către vel Căpitanu de Fălciu și de slugile lor, și de pârcălabi și globnici". Vătavul era o slujbă mai mult militară polițienească, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era „înscris la dare", și că a fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și spurcat în tară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
începutul învățământului public la sate în Moldova. Abia după Unirea principatelor, în anul 1864, existau în Moldova 74 școli sătești, cu 1872 elevi, adică ceea ce se proclamase în 1851, din care 38 școli de fete. Din satele ținutului Vaslui, satul Crețești avea în 1859 clădire de școală terminată pentru 63 de elevi. În Vaslui, în anul 1866 era o singură școală primară, iar abia în 1890 lua ființă gimnaziul. Din Anuarul general al instrucțiunii publice pe anul școlar 1858 - 59 rezultă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o avea, se adresa primarilor comunelor urbane, comitetelor școlilor de Belle-Arte, către revizorii școlari, către institutori și institutoare, cerându-le să se ocupe de școli construcții și oameni. Răspuns la cele cerute, frații Gr. și Vartires Popovici, arendași ai moșiei Crețești din județul Fălciu, îl asigurau pe ministru că „nimic n-a găsit mai plăcut în viată decât numai a vedea națiunea română mergând către prosperare, a o vedea smulsă din ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și a luminii", ei declarându-se din „totdeauna pentru școli, pentru răspândirea luminii și în clasa ce încă zace în ignoranță". Ei informau că încă din primul an al primirii moșiei Crețești (1858) au clădit nu numai casa de școală, care a fost totdeauna de atunci ocupată de un număr de mai bine de 100 elevi, mai ales în timpul domnului N. Constantinescu, până la 1865 când a trecut în funcția de șef pedagog
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Celeiu │ 86. Rosia-Jiu 29. Ceplea │ 87. Runcu 30. Cernadia │ 88. Samarinesti 31. Ciocadia │ 89. Sacelu 32. Ciuperceni │ 90. Saulesti 33. Cilcesti │ 91. Schela 34. Cilnicu │ 92. Scoarță 35. Cirbesti │ 93. Scradă 36. Cornesti │ 94. Simbotin 37. Covrigi │ 95. Sîrbești 38. Crețești │ 96. Slavuta 39. Crușețu │ 97. Slivilesti 40. Curtisoara │ 98. Stanesti 41. Danciulesti │ 99. Stejarul 42. Danesti │100. Stejarul-Hurezani 43. Dobriță │101. Stoina 44. Dragoeni │102. Telesti 45. Dragotesti │103. Tismana 46. Dumbrăveni │104. Tîrgu Carbunesti 47. Gilortul │105. Tîrgu Logresti
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Cocioc │147. Poenari 48. Coconi │148. Poenarii-Vulpesti 49. Colibași │149. Progresu 50. Comana │150. Prundu 51. Copaceni │151. Puieni 52. Corbeanca │152. Putineiu 53. Cornetu │153. Radovanu 54. Cosoba │154. Rasuceni 55. Cosereni │155. Roată 56. Creata-Lesile │156. Roșiori 57. Crețești │157. Satul Mare 58. Crevedia │158. Sabareni 59. Crevedia Mare │159. Sarulesti 60. Crevedia Mică │160. Siliștea 61. Crivat │161. Siliștea Snagovului 62. Crovu │162. Singureni 63. Cucuruzu │163. Sintești 64. Curcani │164. Slobozia (de București) 65. Daia │165. Slobozia
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Oltenești 17. Bozia │ 76. Osesti 18. Bunesti │ 77. Pădureni 19. Ciocani │ 78. Perieni 20. Pochidia 21. Codaesti │ 80. Poenesti 22. Corodesti │ 81. Pogana 23. Coroiesti │ 82. Pogănești 24. Costești │ 83. Popeni 25. Cosești │ 84. Puiești 26. Cozmesti │ 85. Pungești 27. Crețești │ 86. Pușcași 28. Cursesti │ 87. Rafaila 29. Danesti │ 88. Rădeni 30. Deleni (de Huși) │ 89. Rebricea 31. Deleni (de Vaslui) │ 90. Rinceni 32. Delesti │ 91. Rinzesti 33. Docani │ 92. Rosiesti 34. Dodesti │ 93. Schineni 35. Dragalina │ 94. Sîrbi 36. Dragomirești
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
CIREȘ Cireș frânc din soiurile: Pietroase negre 1037 1999 Pietroase Donissen 1037 1999 Cireș sălbatic 1037 1999 Mahaleb (și pentru vișin) 1037, 1043 1999 Semavium (și pentru vișin) 1037 2000 PENTRU MĂR PF Bistrița 50 (Mașanski) 1040 1970 1999 PF Crețesc 1053 1968 1999 PF Patul 1045 1968 1999 PENTRU MIGDAL Felix 1039 1991 PENTRU NUC Juglans nigra 1037 1999 Juglans regia - tipuri valoroase 1037 1999 Portval 1052 2003 Secular R-M 1991 radiat (2002) Târgu Jiu 1051 1984 2000 PENTRU
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
176 40. C.S.V. Dragomirești Dragomirești 59.317 212 41. C.S.V. Dimitrie Dimitrie 59.316 101 Cantemir Cantemir 42. C.S.V. Deleni Deleni 59.314 44 43. C.S.V. Delești Delești 59.315 84 44. C.S.V. Dănești Dănești 59.313 142 45. C.S.V. Crețești Crețești 59.312 209 46. C.S.V. Codăești Codăești 59.309 357 47. C.S.V. Costești Costești 59.310 177 48. C.S.V. Crasna Crasna 59.311 101 49. C.S.V. Bunești Bunești 144.902 108 50. C.S.V. Averești Averești 59.308 211 51
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
40. C.S.V. Dragomirești Dragomirești 59.317 212 41. C.S.V. Dimitrie Dimitrie 59.316 101 Cantemir Cantemir 42. C.S.V. Deleni Deleni 59.314 44 43. C.S.V. Delești Delești 59.315 84 44. C.S.V. Dănești Dănești 59.313 142 45. C.S.V. Crețești Crețești 59.312 209 46. C.S.V. Codăești Codăești 59.309 357 47. C.S.V. Costești Costești 59.310 177 48. C.S.V. Crasna Crasna 59.311 101 49. C.S.V. Bunești Bunești 144.902 108 50. C.S.V. Averești Averești 59.308 211 51. C.S.V.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Dolhasca, Dolhești, Dorna-Arini, Drăgușeni, Dumbrăveni, Fântână Mare, Fântânele, Forăști, Frătăuții Noi, Hârtop, Horodniceni, Ipotești, Lițeni, Mitocu Dragomirnei, Moară, Mușenița, Pătrăuți, Pojorâta, Preuțești, Rădășeni, Sadova, Salcea, Satu Mare, Scheia, Siret, Udești, Vadu Moldovei, Vatra Dornei, Verești, Vulturești Județul Vaslui - localitățile: Albești, Cozmești, Crețești, Deleni, Delești, Ferești, Ivănești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Negrești, Pădureni, Rebricea, Roșiești, Stănilești, Ștefan cel Mare, Tanacu, Todirești, Vaslui, Vulturești, Vutcani, Zăpodeni, Zorleni LISTA 3 - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți
ORDIN nr. 346 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 1 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187490_a_188819]