177 matches
-
completată în pomelnicul din altar, lungă „cât un pomelnic”, la capătul căruia apare însemnat: "„1883 septemvrie 8, sau [t]rnosit biserica preotu Rafail zugravu”". Biserica de lemn a fost înlocuită în 1909 de o biserică nouă de zid, ridicată în Crețești. Biserica de lemn a primit un acoperiș nou în 1912, moment însemnat cu vopsea albă în pridvor. Ea a fost închisă cultului începând cu anul următor. Biserica a fost reactivată ca spațiu de cult în 1961, după lucrări de renovare
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
se poate indica acoperirea cu tablă. La acestea se referă noua pisanie peste intrare: "„În 8 octombrie 1961, sa resfințit acest sf. locaș, fondat la 7255, mitropolit al Olteniei fiind i.p.s. Firmilian, prenoindu-se a 5-a oară, de satele Crețești și Florești, și cu ajutorul altor buni, creștinii din satele vecine”". De același eveniment este legat tabloul pomelnic al ctitorilor așezat în proscomidier și datat 1958. În acesta este confirmată o refacere a acoperișului. O ultimă intervenție surprinsă de însemnări se
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
al ctitorilor așezat în proscomidier și datat 1958. În acesta este confirmată o refacere a acoperișului. O ultimă intervenție surprinsă de însemnări se referă la acoperișul de tablă, reparat în anul 1986. Biserica a fost ridicată între satele Floreșteni și Crețești, în „temnița” Văii Mari, după vorba localnicilor. Conform tradiției aceasta a fost inițial un schit.
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
anglo-americani, la moșia sa sosesc cumnatul ei Costi (George Constantin), soția acestuia și văduva fratelui mai mic al celor doi frați. Nefiind în cele mai bune relații cu stăpâna casei, aceștia pleacă deseori în cursul zilei la moșia verilor de la Crețești. În timpul nopții, boierul Costi caută și el lista cu spioni naziști, scotocind prin toate camerele. Maiorul german discută cu Costi și ajung la concluzia că lista fusese probabil încredințată fetiței, care-și veghease tatăl pe patul de moarte. Ca să mai
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
1,02%). Pentru 6,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei erau organizate două comune diferite, în cadrul plășii Șabăr din județul Ilfov. Comună Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat și satele Sintești și Crețești din comuna desființată Crețești-Sintești. În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei reorganizări administrative a zonei, dar în 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Bistricioara se varsă în Arieș. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
pe consilieri, au luat cheile primăriei și au încuiat ușa. Reprimarea răscoalei a fost brutală: „Guvernul a trimis pe colonelul Vartiadi în fruntea soldățimii ca să dea gloanțe acelor ce cereau pământ. La Jilava, la Copăceni, la Greci la Grădiștea, la Crețești, în multe și multe sate, armata s-a purtat cu românii mai rău decât cu turcu la Plevna; oamenii au fost bătuți, schingiuiți, uciși, femeile au fost necinstite, casele prădate ca în vremea zaverei. Își luaseră oamenii lumea în cap
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,25%). Pentru 3,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima statistică cu privire la populația comunei a fost întocmită în anul 1832, după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Moldova. Astfel, în Crețești locuiau 1292 de locuitori, printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor). La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
în Moldova. Astfel, în Crețești locuiau 1292 de locuitori, printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor). La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial ca sat abia în 1904, prin "Legea pentru organizarea comunelor rurale". Situația populației se prezenta astfel: Recensământul din anul 1930 evidențiază o creștere în ceea ce privește
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Astfel, în Crețești locuiau 1292 de locuitori, printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor). La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial ca sat abia în 1904, prin "Legea pentru organizarea comunelor rurale". Situația populației se prezenta astfel: Recensământul din anul 1930 evidențiază o creștere în ceea ce privește sporul natural
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
migrației către centrele urbane: Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii "Cucuteni" (cca. 5500 î.e.n.). Prima atestare documentară a comunei datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul de la gura Elanului". Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul "nepoților Creței asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești". În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest sens, la data de 12
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Elanului". Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul "nepoților Creței asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești". În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest sens, la data de 12 aprilie 1619, Gaspar Graziani le cere dregătorilor să nu intervină în teritoriile care
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Dunărea unde participă la luptele din jurul Plevnei. După închierea războiului, prim-ministrul I.C. Brătianu a anunțat prefectura Fălciu (din care făcea parte comuna) că sunt obligați să asiste întoarcerea trupelor rusești. Acest ordin a avut un efect negativ asupra comunei Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
ministrul I.C. Brătianu a anunțat prefectura Fălciu (din care făcea parte comuna) că sunt obligați să asiste întoarcerea trupelor rusești. Acest ordin a avut un efect negativ asupra comunei Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia 15 infanterie, din care mai făceau
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia 15 infanterie, din care mai făceau parte Regimentele 10 vânători și 25 artilerie Chișinău, 25 infanterie Vaslui și 12 infanterie Bârlad. Divizia a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
25 artilerie Chișinău, 25 infanterie Vaslui și 12 infanterie Bârlad. Divizia a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul dintre cei care s-au remarcat în aceste lupte a fost și Dumitru Budăi din comuna Crețești, decorat și felicitat personal de mareșalul Ion Antonescu. Școala din Crețești a fost înființată în 1860 și era printre primele școli din județul Fălciu (dupa cele din Scoposeni, Bunești și Stănilești înființate în 1859). După numirea lui Spiru Haret ca
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]