544 matches
-
priorul Savonarola. Oricum, nu pot fi realizate decât de un maestru platonician renegat. Întrucât cele 7 planete corespund unor spirite intermediare, dăruite de însuși Dumnezeu, din esența Sa inefabilă, universului, „programul unor ucideri în care s-ar folosi înseși instrumentele creațiunii Domnului ar fi o lucrare satanic de perversă”, deținând o „pondere magică, preum o liturghie neagră, potențată și repetată, un descântec rostit invers, un sacrificiu ritual ori un puternic rit astrologic de distrugere”. Este posibilă și influența platonicianul al-Kindi asupra
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
au consfințit tratatele dela 1919,- un popor și o limbă unitară, am sălășluit efectiv, am stăpânit și ne-am gospodărit pe noi înșine, cu datini și cu legi dela străbuni. Totdeauna,- dela civilizația agrestă a Agathirștilor din centrul Transilvaniei, până la creațiunile de civilizație de astăzi, din cuprinsul hotarelor ce le știm firești,- am trăit și ne-am desvoltat armonic,- e adevărat - fără sguduiri și fără valorificări răsunătoare de prestigiu și de pofte cuceritoare. Totdeauna am dus în cuprinsul Daciei Traiane, peste
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
acum de ce Eminescu a avut, are și va avea încă multă vreme o mare influență asupra vieții literare. El a exprimat gîndirile, durerile, dorințele, pasiunile, nemulțumirile ce s-au produs într-o anumită epocă istorică. Din punctul acesta de vedere, creațiunea lui Eminescu își are rădăcinile în viață, ea reprezintă această viață" (Asupra mișcării literare și științifice, 1893). Lectura poeziei ca mesaj exclusiv ideatic îi oferă lui Gherea o scară de valori complet răsturnată. Alecsandri, lăudat pentru activitatea lui politică de
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
reziste timpului și să treacă de fruntariile unei țări: "Autorul (creatorul) nu trebuie să întrebuințeze exclusiv - mărturisea dramaturgul în același interviu - culoarea pentru a reda specificul românesc. Scena sau personagiul, căpătând o puternică culoare locală, nu mai interesează dincolo de graniță. Creațiunea devine regională. Străinul nu o recunoaște, pentru că n-a întâlnit-o, n-a văzut-o niciodată. Trebuie, deci, prinsă puternic structura fundamentală a personagiului, cu ceea ce are etern omenesc, iar coloritul întrebuințat numai în măsura în care "omul de aici" se deosebește de
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
lipsite de-o plasticitate a șocului, este, de fapt, această ,întocmire" a lumii. Totul se cojește, dînd la iveală un miez rînced, moale, întins ca un elastic vechi și "copt". "Matricea", spațiul ordonat, "șirurile clare" nu-i mai rezistă unei "creațiuni" care înaintează în vertije, în ciocniri de semne mult prea numeroase pentru un atît de sărac înțeles. Poezia lui Valentin Iacob vrea, si reușește, să fie "complicată", să provoace prin sofisticare, adică să-și atragă cititorii într-un joc de
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
după voia lui Dumnezeu, sunt de fapt dorințele de a ieși din reguli, de a putea să faci ce vrei și nu ceea ce trebuie. Mai întâi să te cunoști pe tine, să prețuiești faptul că Dumnezeu te-a făcut coroana creațiunii Sale și să te respecți. Dacă acest lucru nu îl ai, adică respectul de sine, atunci de aici începe „ tânjirea „ după lucrurile fără importanță. Și asta înseamnă un sistem de valori răsturnat, ceea ce e vădit în ziua de azi în
DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382390_a_383719]
-
vorbește despre Dumnezeul Atotputernic și Creator care controlează legile universului, actul creației fiind un act de anulare a legii entropiei. Biblia ne mai spune că va veni un timp în care legea entropiei nu va mai avea putere asupra noii creațiuni a lui Dumnezeu, că „natura va fi eliberată din sclavia degradării”(Romani 8:21). În cariera filozofică a francezului Alfred Fouillée (1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
ne-au venit în minte gândindu-ne la Broanteș, rapsodul tăcut ce-i însoțea la Stambul pe Barzovie-Vodă și pe spătarul Vulture. Măritul cetitor își aduce, desigur, aminte de soarta tristă a acestui bard căruia, în momentul de vârf al creațiunii sale i se retezase în mod samavolnic limba, deoarece, în concepția otomană despre lume și viață, esteticul, alături de beție, desfrâul și neplata tributului, slăbea - cică - apetitul militar și forța imperiului. De asemenea Măritul Cetitor a băgat fără îndoială de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mintal, a ponegrit valorile ideale preconizând nu știu ce sentimentalism, nu știu ce vag senzualism turanic. Reflexiunea va indispune totdeauna pe acest primar. El nu poate înțelege că teoria are și o valoare pragmatică. O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi un act de speranță; că teoria e așteptare și mediațiune. Domnul Arghezi, întocmai ca d. Cocea în ziaristică, a făcut școală. În indigența noastră exclusivă, umbrele de idei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
privință cu omul de știință - își propune să extrapoleze adevărurile experimentale dobândite. Își propune să prevadă și chiar să revadă procesul istoric. Ce altceva poate fi celebrul sonet al Vocalelor, dacă nu o revizuire - prin extaz - a zilelor enorme ale creațiunii? Este interesant să menționăm o anumită simetrie care apropie faimosul sonet de cea mai grandioasă dintre poemele umane, Apocalipsa sfântului Ioan. Acolo, la fiecare sunet de trâmbiță a îngerului, un sector de soare se acoperă de umbră. La fel ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
element brut; trecută prin retorta inteligenței, materia va primi purificarea combustiunii. Arta se va îndrepta, astfel, spre expresia obiectivă a sentimentelor și, deci, spre expresia indirectă și simbolică. Procedeul nu e nou; în stare latentă, el e la baza multor creațiuni poetice. Și simboliștii l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acest unghi? Există oare în poezia lui Barbu imagini care să poată fi realizate auditiv sau vizual? Desigur, pe ici și colo se lămurește câte o armonie a naturii auzită cu preciziune. Astfel, când ni se sugerează acel cântec al creațiunii, deopotrivă cu foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Timbrul). Alteori sunt minunate spectacole ale ochiului, frăgezimi matinale sau tragedii crepusculare. ă...î Am nesocoti un aspect esențial al poeziei lui Barbu, dacă n-am ține seamă de acel fel de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de litere ridică scara principiilor mai mult în numele părerilor și iluziilor sale generale despre literatură. Importantă în asemenea cazuri este, după mărturisirea poetului, "teoria" - "teoria are și o valoare pragmatică. O unealtă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră", optică pe care Barbu o accentuează în iureșul polemic din Poetica domnului Arghezi. Urmând aceeași idee, ar însemna că G. Călinescu a scris, să zicem, articolul Poezia "realelor", în numele propriei sale poezii, și nu din convingerile sale estetice generale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
DE ALTRUISM Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului „Adevărata societate trăiește în noi înșine”, sunt cuvintele filozofului italian Giovanni Gentile (1875-1944). Sistemul lui filosofic este considerat idealist, întrucât pentru el ideea - creațiunea spiritului nostru - este singura care ne poate spune ceva. Nu admite nimic care să nu fie înăuntrul conștiinței. El consideră întreaga existență spirituală un act viu, în fiecare clipa altul: „Atâta spirit, atâta bogăție spirituală, câtă viață spirituală în act
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
poate de bine. Se-nțelege, erau și piedici numeroase. Cel rău se împotrivea cu îndârjire ca Adevărul biblic să ajungă cunoscut de oameni din popor, mulți dintre ei având suflete foarte binevoitoare, dar care încă nu cunoscuseră tot Adevărul despre creațiune, despre legile morale ale lui Dumnezeu, despre mântuirea din păcat și moarte. Din acest motiv, cei doi misionari își dădeau toată silința, punând tot sufletul în ceea ce făceau. Oamenii erau doritori să asculte noul Cuvânt salvator, acea nouă nădejde care
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
Sorescu este un metaforic, dând poeziei sensuri poetice noi unor noțiuni „banale”, lipsite de măduvă poetică precul în „Don Quijote”, „Shakespeare”, „Galileo Galilei” sau „Bătrânul fără mare”. Metafora poeziei „Shakespeare” e aceea a unui demiurg, zidește, desăvârșește o lume, fiind însăsi creațiunea: „Shakespeare a reat lumea în șapte zile. În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești. În a doua a făcut râurile, mările, oceanele Și celelalte sentimente- Și le-a sat lui Hamlet, lui Iulius Cezar, lui Antoniu, Cleopatrei
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
Privește luna și vezi cât de mult este încercată”. Un nor vine, altul pleacă, și totuși ea rămâne statornică. Nu se clatină, ci rămâne neclintită în locul unde a așezat-o Creatorul ei. Cu atât mai mult, voi care sunteți coroana creațiunii lui Dumnezeu, sunteți fiii Lui, născuți prin jertfa mântuitoare a lui Isus Hristos, de ce vă speriați când încercări vin peste voi? Să știi că acesta nu este ultimul nor din viața ta. El vine și pleacă, iar după el va trece
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
arătăm doar nemulțumire? Sfântul Ioan de Kronstadt - Ai păcătuit? Nu-ți cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică și spune-I cu pocăință lui Dumnezeu: „Am păcătuit”.Sfântul Ioan Gură de Aur. - Egoistul se privește ca ultimul scop al Creațiunii: s-ar aștepta ca în clipa morții sale să fie și sfârșitul lumii. Nicolae Iorga - A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva și pe vrăjmași este un lucru al harului. Sfântul Ioan Gură
CITATE MEMORABILE (4) de ION UNTARU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363263_a_364592]
-
în Moldova, Petre Lucaciu fucționează în cadrul RMS din Iași. După înfăptuirea unității naționale, acesta a fost trimis în Tansilvania ca director al RMS Cluj. În anul 1919, Petre Lucaciu a luat parte activă la înființarea societății “Ceditul minier” care era “creațiunea lui, fiul prea iubit al inteligenței și al muncii sale”. La această societate a fost administrator și delegate precum și vicepreședinte al Consiliului de Administrație. În perioada cât a fost director la Salina din Slănic “a adus această salină în starea
INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
-
Cu-aplauze, actorii se-ntâlnesc- Va fi o sete, ruptă din plăcere Și aici actriță mă găsesc. Cel înrudit cu scena-adevărată Cunoaște aceste minuni actoricești- Pe scenă am jucat,și nu o dată, Și azi sunt iar! O, Dumnezeul meu, Mă împuternicești!.. Creațiunea spre final nu e plăcere, Și nici un scop, ca să te afli-n ea, E mai întâi lumină și putere Și-un har dumnezeiesc, de-a te visa. Și-am adormit în jilțul epocii curgânde, Pe scena vieții, ca-ntr-un
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
este impregnată de pasiunea pentru Dumnezeu, astfel că personalitatea sa profund religioasă răzbate din fiecare vers. Rugăciunea este folosită ca simbol, ca soluție viabilă pentru efemeritatea vieții. Dimensiunea religioasă a liricii lui Ionatan Piroșca vorbește despre natură, ca trimitere la creațiune, ca o desprindere de teluric. “pe Dumnezeu nu poți să-L scoți din jurul mâinilor Lui/când vrei mângâiere roagă-te definitiv / ca atunci când trec anii / și vei pricepe un colț de frunză un capăt de drum / o întoarcere seara acasă
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
comunități care cereau timp pentru a le pune în “scenă”, a le da viață și a le restitui pe cât era posiibil așa cum au fost. Iar actorii tuturor personajelor erau membri de rând ai bisericii, amatori cu iubirea împărtășită față de Măreția Creațiunii și a Creatorului, de o devoțiune aplicată față spiritul Scripturilor care este Cuvântul lui Dumnezeu. Ei jucau și rolurile pozitive și pe cele negative, oameni de rând ai poporului evreu, precupeți cu ceva știință de carte sau ostași ai legiunilor
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
apei din convingerea că „viața nu s-a născut în apă“. Centrul universului e, deci, pământul, iar creatorul lui, Ptolemeu - „învățatul dintre învățați cel mai mare“. Se înțelege că Ptolemeu nu e chiar Ptolemeu, astronomul și matematicianul cunoscut, ci simbolul creațiunii, într-un cuvânt - Poetul... [...] Odată natura și forma pământului hotărâte, poetul pășește pe terenul cunoașterii. Lucrurile se complică, însă, aici, întrucât limbajul poeziei încorporează simboluri, foarte abstracte, cum ar fi Aleph („punctul din care se vede sensul întregului, ca și cum / sensul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
să-i combatem! Să nu lăsăm tutunul, drogurile, alcoolul să pună stăpânire pe-o lume-ntreaga! Să salvăm apă, văzduhul, pământul; să fugim de zgomot, să respirăm liniște! În calm să trăim și să ținem minte că sîntem fii ai Creațiunii! Versiunea ebraica e cea originală și rimata Referință Bibliografica: PENTRU ȘI CONTRA (sau: SUNT ASTEA NUMAI LOZINCI?) - versiune bilingva ebraică-română / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PENTRU ȘI CONTRA (SAU: SUNT ASTEA NUMAI LOZINCI?)- VERSIUNE BILINGVĂ EBRAICĂ-ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350278_a_351607]
-
de roți și noțiuni. Totuși, trebuie să ținem seama de cel puțin trei lucruri: 1. Că pentru spiritul medieval mașina lui Lullus era o imagine a Intelectului Suprem, a lui Dumnezeu. Ea putea reproduce mecanismul ascuns al oricărei părți a creațiunii: stele, planete și ceruri; sunete și culori; limbaj; logică; etică. Mai mult, arăta chiar cum e lumea divină. 2. Că mașina implică tehnici ale memoriei, pe care mai tărziu Giordano Bruno avea să le detalieze în “statuile memoriei”. 3. Că
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]