4,293 matches
-
neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a înaripat întotdeauna aspirațiile omului din popor. În pivniță însă, supraviețuia prin întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o, 86 de ani de la scrisoare. A ieșit afară. Apare și-n recentul sondaj printre adolescenți care, la întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns agresiv că nu-i interesează, nu cunosc nici unul și nici
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
nescris/ îmi pulsează atît de tare în vene,/ încît mi-e teamă că o va lua singur la fugă pe străzi.../ Un poem pulsînd în mijlocul străzii, al orașului, noaptea./ Un poem viu!" (Poezia). Să remarcăm însă că această creație a creaturii care este poetul se arată de la un punct ispitită de demonie. Imitația nu e întru totul pură, atingînd o stare concurențială, dublînd pietatea cu o "jumătate" anxioasă, tulbure din pricina ambiției intervenite într-o astfel de pretențioasă operație: "În fiecare noapte
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
un bărbat plin de succes și de bani, un seducător bătrîn și liber, plimbîndu-și prin lume, cu o voioșie orgolioasă, incapacitatea de a se fixa la vreo femeie; un om care, cale de-o viață, n-a văzut dezbrăcată nici o creatură feminină care să fi depășit 30 de ani! Un personaj pe care filmul își propune să-l surprindă “în fundul gol” (la propriu și la figurat), drept care îl trece printr-un infarct, moment în care Don Juan află că Viagra nu
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
a fi iubiți. Peter Pan în varianta regizorală a lui P. J. Hogan este departe de fastul desfășurat în Hook conceput de către Steven Spielberg, propune poate un mod oarecum prea realist al țării de Nicăieri (v. Crocodilul - care din simpatica creatură plină de umor, așa cum o știm din versiunea desenului animat, devine un monstru reptilian a cărui ferocitate nu poate fi pusă la îndoială, iar sirenele se transformă din personaje jucăușe în personaje extrem de puțin prietenoase), însă accentuează cîteva idei mai
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L adora pe Dumnezeu Însuși, tot așa trebuie să cultivăm cele ce ne sunt de folos (xrv¿simon) pentru viața și pentru desfătarea sufletului și să fugim numai de cele primejdi oase pentru mântuire, nepunând creatura mai presus de Creator, cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de știință, primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar cele ce ne împing spre demonni, spre rătăcire, spre pierzanie, și încă și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
precis ar fi să identificăm o poveste cu demoni. O poveste cu un deznodământ cunoscut, dar cu multe, multe enigme rămase în penumbră. Pe tonul perfect detașat al școlii realiste anglo-saxone, Vladimir Tismăneanu edifică o implacabilă anatomie și fiziologie a creaturii monstruoase care a dominat o bună parte din lume vreme de trei sferturi de veac. Aș sublinia de la început calitatea înalt literară a textului. Cartea se citește, într-adevăr, cu sufletul la gură, pentru că deși cunoști povestea, deși personajele îți
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
este un verb ce are În spate un subiect, precum orice subiect devine opera unui verb.De aceea nici Cuvântul Lui Dumnezeu nu putea fi singur fără de verbul său. 948. Deși ne credem stăpânii acestei lumi nu suntem decât niște creaturi jalnice fiindcă fiecare vietate are propria ei lume. 949. A plecat cineva din această lume cu cel puțin un fir de păr din corpul pe care l-a hrănit o viață Întreagă? 950. Care sfârșit nu a avut vreodată propriul
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici nu-mi venea a crede că această creatură proastă și încăpățînată, sigură că își va afla puiul exact în locul în care îl lăsase, nu era decît o femelă care o luase razna. Reapărea deci, fîlfîind furioasă din aripi, pîndindu-mă de afară, săgetîndu-mă cînd cu ochiul mare, apos, cînd
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
mod absurd că-și va regăsi (sau duplica) puiul pînă la urmă, - desigur, nu pe maldărul meu de geamantane, cum părea să creadă cu obstinație. Dar, oricît mă rugam lui Dumnezeu să facă o minune, ea nu s-a produs. Creatura continua să mă viziteze fără preget, ba chiar de la o vreme nu mai apărea singură ci în grup, un grup de păsăroaie uriașe, zgomotoase, agresive, furibunde. Din cauza lor nu mai aveam nici liniște, nici somn. După coșmarele recurente din cursul
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Cu chiu cu vai a reușit să articuleze cîteva cuvinte. Păsările, păsările, am deslușit pînă la urmă bolboreasla ei. Iar mai tîrziu am constatat cu groază că nu-și putea deslipi pleoapele. La scurt timp după aceea, fantoma înaripată a creaturii, gigantică, grotescă, lividă, cu ceva din aerul înfricoșător al Comandorului, m-a vizitat din nou. Cine ucide inocența trebuie să piară", s-a gîngăvit ea. Pînă la a treia generație a părinților păcătoși... Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi..". Mințea
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar are și oportunitatea de a o refuza<footnote Collection I, 45.3. footnote>. În unire cu lucrarea Duhului asupra inimii este recunoașterea faptului că Dumnezeu, pentru rațiunile și scopurile proprii Lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
plan spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de Creator la robirea față de creatură. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 104. footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult, participarea, așa cum o concepe Sfântul Grigorie, este o formă de iubire sau dorință; pe alocuri, și în tradiția platoniană, participarea este concepută ca dorință<footnote
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
1982, p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se vedea David Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sa, inteligența nu găsește acea suficiență care să-i permită de a exista prin sine în afară de participarea la ființă. Ființa cu adevărat reală este ceea ce este imuabil, care nu este subiect nici al creșterii, nici al împuținării, la care toată creatura participă și care nu se diminuează prin această participare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 333B. footnote>. Conceptul de participare este elaborat și în Despre facerea omului. Sfântul Grigorie a realizat această operă pentru
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
o participare prin slavă, acceptată în credință, care include a fi participanți la slava lui Hristos<footnote F. W. Norris, „Deification: consensual and cogent”, în Scottish Journal of Theology, 49.4, 1996, p. 428. footnote>. Deci, în viziunea Sfântului Grigorie, creaturile pot participa la însușirile lui Dumnezeu, dar nu pot niciodată obține identitatea de natură cu El (τὴν τῆς ϕύσεως ìδιότητα). Sfântul Grigorie de Nazianz ne învață exact același lucru<footnote P. G. XXXVI, col. 628C. footnote>. Cu toate că Sfântul Grigorie al
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de atacurile scolasticilor teologi apuseni și a dogmatizat-o sub forma învățăturii despre energiile divine necreate de care se împărtășesc credincioșii, fără a se înțelege prin aceasta că ei se împărtășesc de ființa divină care rămâne incognoscibilă și inaccesibilă oricărei creaturi. Dumnezeu este numit lumină nu după esența sa, ci după energia sa, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
nici Dumnezeu nu o poate umple. Din această mentalitate se explică doctrina catolică despre caracterul creat al grației. Omul rămâne chiar în starea de har închis în limitele creaturității sale. De aceea nu se vorbește în teologia catolică de îndumnezeirea creaturii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 138, în Filocalia..., vol. VII, p. 327. footnote>. După Sfântul Grigorie Palama, care redă tradiția Părinților răsăriteni, sunt trei etape ale urcușului în cunoașterea lui Dumnezeu: cunoașterea rațiunilor dumnezeiești ale făpturilor, cunoașterea lui
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dacă nu-L cunoaștem după ființa Sa, putem să-L cunoaștem prin lucrări. Firea divină se comunică nu în sine, ci prin energiile sale, căci ființa este neîmpărtășită, dar puterile și lucrările care izvorăsc din ea se lasă împărtășite de creaturi. Nu putem vedea inima soarelui, dar putem vedea lumina ce izvorăște din el<footnote Emmanuel Cazabonne, Acces to Inaccessible Light: Bernard’s Use of 1 Timothy 6: 16, în Cistercian Studies Quarterly 38.3, 2003, p. 282. footnote>. Dumnezeu rămâne
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
izvorul a toate relele și singurul rău veritabil. Sub orice aspect ar fi privit, esența păcatului rămâne aceeași pentru toți. E o călcare a legii divine, o dezordine în iubire, o nesocotire a voii lui Dumnezeu, întoarcerea spre sine și creaturi, îndepărtarea și înstrăinarea de Dumnezeu Binele Suprem. Păcatul este o tristă realitate, o otravă care nimicește sănătatea trupului și a sufletului, și constă în nesocotirea legilor morale puse de Dumnezeu în om. Această nesocotire a legilor morale aduce cu sine
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr. 5-6, p. 337. footnote>. Dacă dragostea include orice faptă a lui Dumnezeu, orice relație cu Fiul și creaturile Sale, este pentru că ea face parte din natura lui Dumnezeu, această proprietate (dragostea) nefiind distinctă de natura Sa. Dumnezeu, în Însăși Ființa Sa, este dragoste, nu ca și cum ar avea o calitate abstractă, ci fiind vitalitate, putere, bunătate răspândită, se transmite
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pornind de la cuvintele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 1, în Filocalia ..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și mai sus citându-l pe Sfântul Maxim, aspirația eternă a creaturii ar fi unirea cu necreatul și acesta ar fi temeiul Întrupării. Aceasta este de fapt și caracteristica iubirii: ea se uită pe sine cu totul, jertfindu-se pentru celălalt, ea este o chenoză voluntară a unei persoane pentru a face
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și de aspru am merita (dacă ar fi să ne ghidăm după criteriile dreptății) ne cere în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
lui Dumnezeu în Hristos, omul nu se confruntă doar cu ceea ce este dragostea adevărată; se confruntă cu faptul că el, păcătosul și egoistul, nu știe să iubească cu adevărat. Se confruntă cu două lucruri în unul singur: dragostea limitată în creatură, și împietrirea vinovată. Cu siguranță deține un fel de pre-înțelegere a ceea ce este dragostea, căci dacă n-ar avea-o deloc, n-ar putea să interpreteze semnul lui Iisus Hristos<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Acest semn ar fi în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]