66 matches
-
punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea: se lăsau perdelele în jos, se lua apă de la fântână străină, zicând : „Eu las plânsorile aice și iau odihnă“, se foloseau diferite ierburi, se alăpta pe prag etc. (cf. A, Gorovei, Credinți). Plânsul copilului era considerat „un fel de morb“, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor „(cf. S. PI. Marian, Nașterea). RÂSUL : Dacă lacrimile sunt semnul tristeții și al jalei, râsul reprezintă expresia bucuriei, o metaforă a
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
apotropaică și vina propițiatorie, în raport cu mirele și mireasa (cf. I. Șeuleanu, Poezia populară de nuntă). Chiar și în somn, râsul îl pune pe om sub ocrotirea forțelor binelui: „Pe copiii care râd în somn îi mângâie Maica Domnului“ (A. Gorovei, Credinți). neofit - persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
atunci că în mine-o să pună Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună Abur de vis și de boală ce-ar fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată-mă azi înarmat cu acele credinți, Cu îndîrjirea păstrată - cuțit între dinți - , Dar cu prea multă dorință să vii, să-mi alinți, Bruna fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu al galopului meu.” (Biografie) Remarcabilă rămâne la N. Labiș păstrarea în filtrele memoriei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lor. Convertiți cu forța la catolicism de zelul Isabellei cea Catolică, musulmani din Castilia, cărora li se reproșează că sub aparența creștină își păstrează limba, ritualurile si obiceiurile, sînt și ei persecutați. Deci, un rege catolic care și-a dovedit credinți este cel care se alătură cruciadei pe care papa Pius al V-lea se chinuie să o organizeze încă de la începuturile pontificatului iau. Și nu fără motiv: în timp ce pirații din Africa de nord aduc nesiguranța pînă în mijlocul posesiunilor spaniole din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să-i acorde lui și supușilor dezlegare de a consuma carne în „timpul păresimilor sau în alte zile în care mâncarea cărnii este oprită de hotărârile Sfintei Biserici Romane”, „precum și iertarea de păcate pentru acei care „ar muri întru apărarea credinții catolice... în lupta împotriva schismaticilor, tătarilor și păgânilor. Prinsă cu problemele ei, Curia papală se mișca greu în acele vremuri de certuri și cererea regelui a fost înregistrată abia în mai 1343, când Ludovic se afla în inima Transilvaniei, la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
stee înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două persoane de încredere ca pârcălabi în cetatea Branului, cu acordul tacit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea, specifice modului de comunicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe principele George la căsătorie. La Iași vine Boroș, trimisul lui Sigismund, și vede pe fată. Lupul îi dă și un portret al fetei. Lui Sigismund îi face impresie că Ruxanda (Irina) e păpușă de harem; pe lângă asta urmează altei credinți etc. George Racoți mustră pe fratele său pentru nazurile pe care le face. Îi scrie: "E vorba despre lucruri importante, de principatul meu și de interesele familiei. Nu trebuie să ai nici o teamă: vei face din soția M-tale ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ediția a II-a, 1996). 62. Ion Ianoși, „Prezentare” la V. Soloviov, N. Berdiaev, Gh. Fedotov, Creștinism și antisemitism, Editura Humanitas, București, 1992. 63. Viorica S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
d’Ethnologie, Paris, 1971. 135. A Historical Atlas of the Jewish People, ed. Eli Barnavi și Miriam Eliav-Feldon, Schocken Books, New York, 1992. 136. Elisabeth Revel-Neher, The Image of the Jew in Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Editura Nemira, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; După dragoste, București, 1901; Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor, București, 1904; Datinile noastre la naștere, București, 1909; Zmei și zâne, București, 1909; Datinile noastre la nuntă, București, 1910; Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915; ed. introd. Iordan Datcu, București, 1995; ed. Irina Nicolau și Carmen Huluță, București, 2000; Botanica poporului român (în colaborare cu Mihail Lupescu), Fălticeni, 1915; Cruzimi, Iași, 1921; Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926; Alte
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
de regizorul Cristian Munteanu. Înțelegem astfel sensul cuvintelor lui Enescu însuși în discursul de recepție rostit în anul 1933, la Academia Română: ,Muzica... un grai izvorît din inimă și menit s-aducă dragoste și înfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite. Muzica este un grai în care se oglindesc, fără posibilitate de prefăcătorie, însușirile psihice ale omului, ale popoarelor". în paralel, aidoma unei scenografii de mare sugestie, atent elaborate, sunt definite planurile secundare, cele terțe ale acțiunii, este
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
bună știință și pe conștiința și, că dacă nu ar declară adevărul, s'ar face culpabil de delictul de mărturie mincinoasă. Martorii, aparținînd unor confesiuni religioase, recunoscute, depun juramantul în formă prescrisa mai sus însă, modificată în partea religioasă, potrivit credinții lor. Cei fără confesiune declară pe onoare și conștiința că vor spune adevărul. Muții și surdo-mutii, știutori de carte, jură, transcriind formulă de mai sus și iscalind-o, iar cei care nu știu să scrie, jură prin semne, cu ajutorul unui
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
a început în acel an să construiască biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În același act se precizează că mănăstirea a fost închinată de către ctitor "la sfânta și marea biserică din Cetatea Ierusalimului (...) unde este începutul și capul și întărirea credinții noastre". Istoricul ieșean N.A. Bogdan a văzut la începutul secolului al XX-lea o inscripție în limba greacă deasupra ușii de intrare în pridvor, în care era precizat anul 1627 ca an al începerii construcției. De asemenea, acest an apărea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
țară, în Romănia. E bine ca românii să lucreze pentru ei înșiși aici în România și să ne gândim că altă dată satul românesc era plin de copii și acum se află intr-o însingurare și o singurătate tristă. Conform credinți creștine, Fecioara Maria s-a născut în urma unei minuni din părinții ei, Ioachim și Ana, ajunși la bătrânețe fără prunci. Potrivit redactorului nostru, Remus Rădulescu, maica Domnului este sfănta cea mai cinstită în creștinism. În vestul țării foarte multe biserici
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]