165 matches
-
coace sub țestul încins cu crengi aduse de milog... Și orice-ar face, își bombăne nevoința. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai fuge încurcat, îndemnând către ușa grajdului. Muica Lina
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o poziție analogă cu Rothschild între puterile mari ale Europei. Toți țăranii [î]i sunt datori; el se 'mbogățește din dobânzile ce, i se plătesc. Dobânda ordinară e de 52 la sută: adecă, pentru fiece fiorin împrumutat, țăranul plătește un creițar pe săptămână. Însă țăranul care 'mprumută în asemenea condiții trebuie să fie om sigur, să n-aibă multe datorii, căci altfel dobânzile se 'ndoiesc și se 'ntreiesc. Tot ce câștigă țăranul prin muncă trece în mâna evreului, care l-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pachete, prin noroiul drumului. Seara, Stere și-a numărat restul. Cheltuise bani mulți și socoti cât timp îi trebuia că să-i pună la loc. - O să-i scot eu, se mângâiase singur, nu mă fac pe mine niște amărâți de creițari, eu îi fac pe ei... A doua zi, s-a îmbrăcat și s-a învîrtit prin prăvălie până a sosit Aglaia, gătită cu o broboadă, groasă și lungă, numai ciucuri. Muierea trimisese vorbă înainte la gospodar, printr-o chivuță, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai negri și mai adânci. Era spătos și pe obrazul muncit, stflcit în bătăi, nu se citea nimic. Mișca greu palmele mari și cu degetele își aruncă mai spre ceafă șapca unsuroasă. Când se urnea, în buzunarele largi u sunau creițarii câștigați la barbut. În picioare purta pantofi în două culori: alb și roșu, legați cu șireturi de piele, ca orice staroste de hoți. Paraschiv scoase de sub brâul de piele un șiș lung, Cu lama ascuțită, îndoit la vârf. - Doi am
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
una. Cinci țuici mari a băut. Capul lui, cât burta iepei. Se învîrtejeau toate cu el. Vorbea singur pe capra droaștei: - ...Zi, d-aia ți-am slugărit eu atât, domnu Bică? D-aia ți-am dat banii dumitale până la ultimul creițar, nu m-am atins de ce-i al dumitale... 172 Și răsplata care-a fost? Ai? Că nu poți să-mi dai și mie cinci sute de lei cu împrumut... Parcă ce-i cinci sute de lei pentru dumneata, domnu Bică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
domn doctissim se obligă a primi auzitori academici până și [în] frageda vârstă de 2 - 5 ani și de a-i duce la vreme de ploaie și în spate în salele universității din Cernăuți, pentru minima taxa colegială de 6 creițari austriecești pe săptămână. [23 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBEL ["O DEPEȘĂ DIN RAGUSA... O depeșă din Ragusa arată că știrile sosite în Bilec și Trebinje din izvor autentic turcesc confirmă știrea despre victoria cea strălucită a herzegovinenilor și muntenegrinilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frați Dașchievici (fii de preot) și încă un coleg, Ion Sahin, "armeanul". Acesta din urmă ne relatează că toți îl puneau pe Mihai să le spună povești chiar cu de-a sila, ba l-au învățat să joace cărți, pe creițari, ori pe diferite obiecte, straie și cărți vechi. Un oarecare Lozinski, care îi antrena și juca necinstit, pînă la urmă le lua toți banii, ba lui Mihai i-a luat și un șal turcesc, pentru pus la gît, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva va putea prinde un șerpe viu pînă în sfințit și-i va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și motivat "înlăturarea multor greutăți" din textul contractului inițial, despre care se spovedea printr-un raport trimis la Iași, în ziua de 26 martie 1846: "Deși am târguit aproape o zi întreagă mărturisea el măcar a coborî prețul cu un creițar, totuși, am putut <realiza> coborârea din preț numai cu 34 parale de cântar și încă și acesta numai în urmarea deselor mele propuneri și în urmarea încredințării că, spre săvârșirea apeductului, vor mai trebui în anul viitor încă la 8
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
majusculă, este de monedă sau bancnotă de 20 de poli, cf. DGR), una dintre monedele aflate în circulație în Țările Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, sub denumirea de sfanț de argint (în valoare de 20 de creițari), cf. http://www.leulgreu.ro/istoric monetar /istoria leului romanesc i; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului swanziger (n. tr.). lauta în original (n. tr.). 72 Lăuta semnifică exact același lucru ca și luth [lăută în limba franceză, (n. tr
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
legii contra uzurei, condițiile sub care se poate procura credit ar fi ușoare sau că ar fi putință de a găsi credite. În anul 1875 s-a vândut un imobil în valoare de 250 florini pentru o datorie de 90 creițari (!! ); în anul 1876 s-au săvârșit vânzări silite pentru datorii de 1 fl. 36 creiț[ari], de 2 fl. 50 cr., de 3 f1., de 20 florini (v. Platter, p. 32). Din cei espropriați în anii 1876 și 1877, 245
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Înțelegere așadar despre gradul de alfabetizare și nivelul de educație. Prima condiție a accesibilității era asigurată mai ales prin intermediul prețului. După cum ne dezvăluie o notiță din Organul național, prețul unui exemplar din Învățătorul poporului, vândut separat, era de un creițar de argint. Același preț era anunțat de Cipariu XE "Cipariu" În articolul-program al noii publicații, care se Încheia cu constatarea că prețul moderat de 1 cr. de arg. pre un număr vândut din mână va Înlesni Întinderea acestei foițe. Ținând cont
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întinderea acestei foițe. Ținând cont de posibilitățile financiare ale publicului căruia i se adresa, prețul foii populare era mult mai scăzut, În raport cu cel al gazetelor destinate elitei intelectuale. Organul luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În raport cu cel al gazetelor destinate elitei intelectuale. Organul luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești ardelene poate fi considerat unul destul de scăzut (George Bariț XE "Bariț" scria, În 1845, despre „rara ieftinătate a foilor noastre”), mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât cât Gazeta de Transilvania, la un format similar), În timp ce suplimentul său cultural, Vasárnapi Újság, care apărea În formatul și la periodicitatea Învățătorului poporului (dar Într-un număr de pagini mai mare), avea un preț cuprins Între 3 și 4 creițari numărul, datorită publicului mai prosper căruia i se adresa. Aceleași prețuri scăzute se Întâlnesc și În cazul periodicelor populare din Principate. Învățătorul satului, de exemplu, costa, În aceeași perioadă, 4 sfanți pe an la oraș și 3 sfanți pe an
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și În cazul periodicelor populare din Principate. Învățătorul satului, de exemplu, costa, În aceeași perioadă, 4 sfanți pe an la oraș și 3 sfanți pe an la sate (la o apariție bilunară), ceea ce Însemna (echivalat prețurilor din Transilvania) aproximativ 2 creițari pentru un exemplar. Foaia sătească din Moldova, În calitatea ei de oficios guvernamental, mergea chiar mai departe În acest sens, distribuindu-se gratis „știutorilor de carte la țară”. Practica editării unor gazete ieftine, accesibile și din punct de vedere financiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
foarte aparte, de „unică folosință” -, am resimțit-o de la Început și apoi ani de zile față de prietenul meu Nichita Stănescu, cu care am Împărțit tot ce era de Împărțit, de la reflexele și ideile estetice până la dormeza mea largă și ultimii creițari care se abăteau, mai mult Întâmplător, prin buzunarele noastre fluturânde, de visători la o altă și posibilă grandoare a literelor românești. Teamă pe care apoi am numit-o „emoție”, emoția În fața unui exemplar uman extraordinar, emoție pe care am resimțit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cea de-a doua parte va apărea în primăvara anului 1786, în aceeași tipografie din Viena. Costurile editării catehismelor și a primei părți a traducerii românești a manualului pentru directori și învățători s-au ridicat la 426 florini și 15 creițari, iar pentru partea a doua a manualului la 437 florini și 30 creițari, la care s-au adăugat cheltuielile de transport prin poștalion, în valoare de 215 florini, precum și 60 de florini plătiți copistului Budai-Deleanu pentru traducere 131. Prin intervenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tipografie din Viena. Costurile editării catehismelor și a primei părți a traducerii românești a manualului pentru directori și învățători s-au ridicat la 426 florini și 15 creițari, iar pentru partea a doua a manualului la 437 florini și 30 creițari, la care s-au adăugat cheltuielile de transport prin poștalion, în valoare de 215 florini, precum și 60 de florini plătiți copistului Budai-Deleanu pentru traducere 131. Prin intervenția lui Vasile Balș, în Bucovina au fost expediate 275 de catehisme româno-germane, "pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
terminologie juridică și administrativă, apărut cu titlul Deutsch-Walachisches Wörterbuch über Verbrechen, spre finele anului 1787, la Viena. În nota trimisă Guvernământului Galiției, în ianuarie 1788, se stabilea pentru exemplarele expediate la Lemberg că prețul de vânzare era de 25 de creițari bucata 250. Prin aceasta, Balș a adus o contribuție însemnată la dezvoltarea limbii și mai ales a terminologiei juridice românești, într-o epocă în care, la nivel central european, elaborarea unor vocabulare juridice era un proces început ceva mai înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scos în cele din urmă din salonul comun și a primit o cameră specială pentru îngrijire, pentru care trebuia să plătească suma de un gulden pe zi260. Totodată, pentru îngrijirea concepistului a fost angajat, cu 10 florini și 30 de creițari pe lună, servitorul Johann Drechsler 261. Tot acest tratament costisitor care i s-a impus s-a urcat pentru întreaga durată a spitalizării la suma de 1.318 florini și 19 creițari, mai mult decât întreaga sa leafă anuală, fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost angajat, cu 10 florini și 30 de creițari pe lună, servitorul Johann Drechsler 261. Tot acest tratament costisitor care i s-a impus s-a urcat pentru întreaga durată a spitalizării la suma de 1.318 florini și 19 creițari, mai mult decât întreaga sa leafă anuală, fapt ce-l va aduce într-o stare materială precară. După o spitalizare de mai bine de un an și nouă luni, perioadă de profundă suferință, în care libertatea și viața sa au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]