72 matches
-
a apărut o nouă specie de cerșetori: bolnavii cu rețete compensate. Cerșetori ghinioniști, fiindcă milogul clasic mai înduplecă pe cîte cineva chiar și în zilele lui cele mai proaste. Bolnavul cu rețetă compensată și banii numărați în buzunar n-are crezămînt la nimeni. Pentru el nu există decît anunțul " Nu onorăm rețete compensate" lipit pe ușa farmaciilor. Săptămîna trecută am dat cu ochii de anunțuri de acest soi la farmaciile din cartierele Militari și Drumul Taberei. Primisem o asemenea rețetă pentru
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
noroi. Dar Tu ne ierți și-n zori, cu mâna în văpaie, Ștergi cerul mâzgălit de vorbe cu gunoaie. Preabunule, durerea cerească nu-ți ajunge, Și-atunci iubirea Ta, prin ochii icoanelor, ne plânge. De vom avea-n molohul Sodomei crezământ, Răstoarnă, Doamne, jarul din stele pe pământ. înviere Am tot dormit, Preasfinte, vreo douăzeci de ani, Și m-am trezit cu tâmpla de var pe bolovani. Prietenii, pe-o toartă frățească înșirați, Sunt gospodari cu cărți și oameni așezați. E
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
fierbinte, Printre gene-o strecurăm. Când războiul, peste Țară Vâlvătaia, și-o-ntindea, Ei, abia ieșeau din școală, Însă moartea mi-i pândea. Ei, pe câmpul de bătaie, Împlinit-au lucru sfânt, Că-n inimi, aveau văpaie Și în suflet, crezământ. Tot ei sunt aceia care, În luptă, când s-au jertfit, Au dus Țara, la-nălțare, Iar vrăjmașu-a fost strivit. Demnitate, moșteniră, De la bravii lor părinți Ce milenii străjuiră În Carpații-mpăduriți. Pe cruce, n-au cască rece! Le-am pus
BALSAM PE SUFLET by PANDELICA RADEŞ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/352_a_607]
-
nu câștigi drept mergând pe drumuri strâmbe.” Și suferința mai spuse: - Te-am încătușat, omule, ca să știi să ierți! Și pentru că fiecare este părticică din același Totuna al Trupului și Spiritului universal, face parte din aceeași plămadă de pământ, simțire, crezământ, din aceeași respirație a Marelui Timp cu menirea de ridicător al său în înțelegere, pentru că nimeni nu poate trece prin negurile sale decât suferind, trebuie să știe că fiecare este o cărămidă dintr-o clădire uriașă de simțire, cuget și
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
la urechi, își înfigea pântecul rotund în mulțime. - Arde-o, Neculai ! Îngroșând grămada, alți curioși făceau roată în jurul oratorului. Câte unul înălța gâtul pentru ca apoi, dumerit, să plece. Neculai povestea Facerea lumii. Intona apoi un cânticel despre fata „săracă, fără crezământ, hulită și orfană”... Abia când toți pustiiau locul, pleca și predicatorul, legănându-și fundul. Odată, după ce vorbise, Neculai sări peste marginea șanțului și se tologi acolo într-o râlă. Trase din traistă un codru de mămăligă, un ou copt și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mulțumi cu o comedie, vană cu onoarea esterioară a prezidiului în loc de a-și mănținea cu energie pretențiile lui primitive și de a-și păstra influența pe marea cale de comunicație a Austriei spre Orient. Am pregetat dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau oficioasă măcar. Două zile au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
DE LA 15 APRILIE"] "Neue freie Presse" de la 15 aprilie, st. nou, publică următorul articol, din care se vede și mai mult cât de slabe sunt toate argumentele ce ar putea aduce Austria în favoarea pretențiilor sale. De altminteri noi nu dăm crezământ celor spuse de "N[eue ] fr[eie ] Presse" sau "Romînul", ci doară numai celor nespuse de asemenea foi: Știrea că negoțierile din Paris ale comitelui Wolkenstein cu d. Barrere au avut un rezultat favorabil și că guvernul francez în curând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult de luptat împotriva răului comun și este de dorit ca asemenea bănuieli, vătămătoare din toate punctele de vedere, să dispară pentru totdauna. Rugăm pe confrații noștri să crează că în intențiunea noastră nu a fost de a da vreun crezământ acelor știri, ci numai de a le denunța, pentru ca să poată fi dezmințite, cum au și fost în modul cel mai categoric. Confrații noștri mai observă că s-ar putea mai cu drept cuvânt să ni se atribuie nouă intențiunea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liniști țara măcar în mod oficios în privirea intențiilor sale? Respinge-va majoritatea acele reforme, precum părea dispusă în trecut? Aproba - le - vor unii, nu le vor aproba alții? Iată auspicii de deschidere cari par încărcate de furtună, dacă dăm crezământ semnelor de dezbinare de pîn' acum. Mulți însă înclină a admite că această dezbinare nu este decât o farsă, cu totul neserioasă în esență, de vreme ce nici pe unii nici pe alții nu-i doare capul de îmbunătățirile și reformele ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie cel ales și om întreg, Lui asemei i s-o crede fiecine dintre noi, Dușmănia, dezbinarea va intra orcînd în roi. De voiți un Domn în țară, să nu fie din pământ, Căci în el fieștecare o să puie crezământ. Oare cine-n astă lume să ne fie de folos Și ce Domn este mai mare peste lume ca Hristos? Fie unul cu dreptatea rânduit ca s-o împartă Și ce-om pune noi la cale, în războaie, fără ceartă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tulai și vai de mine, c-a venit domnișorul!... Apostol intră vesel, iar Petre închise ușa. În pragul odăii din fund apăru doamna Bologa, în capul gol, cu fața albă ca hârtia, uitîndu-se parcă n-ar fi îndrăznit să dea crezământ ochilor, apoi izbucni printre lacrimi: ― O, dragul mamei, scumpul mamei... Se îmbrățișară îndelung, murmurând în același timp vorbe și crâmpeie de fraze fără legătură, în care bucuria și înduioșarea își găseau descărcarea trebuincioasă. După ce se mai potoli, d-na Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cobor? Au nu-nțelegi tu oare, Cum că eu sunt nemuritor, Și tu ești muritoare? " {EminescuOpI 173} - " Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, Eu nu te pot pricepe; Dar dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pământ, Fii muritor ca mine". - " Tu-mi cei chiar nemurirea mea În schimb pe-o sărutare, Dar voiu să știi asemenea Cât te iubesc de tare; Da, mă voiu naște din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nici mai primesc 452 {EminescuOpVI 453} Așa fire să iubesc; Geaba te legi cătră mine Că nu ai pre nime-n lume Și că de te-oi mai afla Să-ți fac atunci ce voi vre, Căci nu mai ai crezământ Căci cu totul te-am urât; Adevăr îți vorbesc Și din inimă te sfătuesc Să nu mai petreci așa pe lume, Să-ți scoată oamenii nume Ca celor de la cârciumi Ce-i chiamă din drumuri, Ce nu le ajunge unul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi rănesc. Lumea mea se-ntunecează, Toate în ochi îmi negresc, Num-a feții tale rază O doresc și o privesc. Ești, cum văz, spre-a mea peire Născută pre acest pământ, Căci te iubesc preste fire Și tu nu-mi dai crezământ. Nu mă mai munci în silă Nici îmi da nădejdi în vânt, Ci te-ntoarce spre mine Horărăște-mi un cuvânt. Că eu sunt gata la toate Să fac pentru-al tău amor, Poruncește că se poate Pentru tine să și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare încredințarea cum că, în afară de culoarea politică ce o aducea conținutul acelor scrieri, lipsește o retorică specifică, demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală. Desigur că răspunsul este contrar crezămintelor, aceste scrieri, cu iz subversiv, sau chiar disident, distingându-se, tocmai printr-o retorică aparte. "În 1985, o suită de poeme ale ei (Ana Blandiana n. n.), încărcate cu dinamită politică, apărute în revista "Amfiteatru", alertează autoritățile. Iar, în 1988, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
valoros în ansamblu sub raportul realizării estetice. Simțim aici trecerea treptată sub semnul tragicului: "Toate stau sub semnul rău, Apollo". Tinerețea este supusă și ea trecerii, timpul e cel care seceră vieți: Tot atunci a fost zburare însă mai cu crezământ,/ că eu nu zburam la stele, ci zburam pe sub pământ". "Răsfrângerea de umbră" este răsfrângerea în moarte, moment când realizăm purificarea de terestru. Ideea de continuitate se raportează la un orizont spiritual tradițional: roata, focurile, vetrele, inimile: Aici, pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru macedoromâni a fost declarat eretic de patriarhul Constantinopolului „Aflu că se răspândește cartea unui blestemat, rătăcit al Bisericii anume Boiagi. Scopul acestuia e să combată limba grecească din folosul credincioasei noastre turme. Comunicați afurisirea noastră celor ce ar da crezământ spuselor acestui eretic în contra limbii în care a vorbit și vorbește Dumnezeirea”. Moravurile fanariote aveau să cuprindă treptat instituțiile statului, educația, familia, unde trufia, hoția și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia" (p. 29). Tabloul central al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după documente puse față în față nu pot vorbi de la sine, textele ele însele nu se autoexpertizează. Călin L. Cernăianu este, probabil, singurul care crede că Al. Șuțu a scris cu aceeași mână toate cele trei materiale. Bazat pe acest crezământ, ajunge la concluzii adacadabrante pe care le repetă la tot pasul în articolele sale din această carte și din altele. Bine ar fi să aibă dreptate, dar lipsește demonstrația. Concluzia cea mai năucitoare ar fi că Al. Șuțu, medicul care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deși „a răbda este dator”, va striga amorul lui chiar și În iad și „fiteunde” va fi. Amenințare teribilă: „Voi striga, făr-a ascunde, Că tu ești amorul meu.” Alecu are și anumite exigențe etice. Cere virtute și prieteșug curat. Reclamă crezămînt și făgăduiește statornicie. Se culpabilizează și promite Îndreptarea: „Ce feli să urmez Să vă-ncredințez Și cum să mă Îndreptez?” În fine, acest discurs Îndrăgostit, străbătut de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are și un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia" (p. 29). Tabloul central al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]