72 matches
-
migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia" (p. 29). Tabloul central al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confortul mișcării, pilonii imobilizați în radiografii din brațul de contact al locomotivei, proiectul de lumini Mărășești, gara la viaductul spre Panciu, vagoanele altor garnituri, la megafon plecarea, standard feroviar, regulile de cod complică varietatea, INTERVENȚIE ÎN TEXT Nu avem, creștini, crezămînt în fața vieții! Animalele zoologice, cum sînt și marine, și ecvestre. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT somn din căldură amețitoare în fugă, stația G-ral Eremia Grigorescu, de la Mărășești pînă-n Siret se reped ciolane, pe căprării, să țină piept dușmanului la propriu, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia" (p. 29). Tabloul central al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53 Abrogat *) ------------- *) Art. 53 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Textul inițial a fost: "Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei". Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
de faliment. Articolul 52 Registrele comercianților, chiar neținute în regulă fac proba, contra lor. Partea însă care voiește a se referi la dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53*** Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei. -------- ***) Abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53 Abrogat *) ------------- *) Art. 53 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Textul inițial a fost: "Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei". Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
textului asertiv sau interogativ. Enunțul da poate relua propoziții afirmative (asertive, interogative sau imperative): „Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi.” (M. Eminescu, I, p. 157), „- Tu ești Mircea? - Da-mpărate!” (Ibidem, p. 146), „Dar dacă vrei cu crezământ/ Să te-ndrăgesc pe tine,/ Tu te coboară pe pământ,/ Fii muritor ca mine.// Da, mă voi naște din păcat,/Primind o altă lege.” (Ibidem, p. 173) Adverbele modalizante 2 (modalizatorii) subiectivează enunțul din perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care-l alăturăm barzilor ce-și cântă neamul și comorile lui străbune: Credo-ul Cotnarul nu e vin, e soare viu! în cupe el vorbește de-un pământ Ce a trecut prin veacurile toate: Dureri și patimi și-al nostru crezământ. UN NUME DE POVESTE ȘI LEGEND- I Cotnari, nume de poveste și legendă, Te-au slujit cu credință marii prinți: Cantemir, Ștefan cel Mare -al Moldovei; Fosta-i altar pentru bunii părinți. II De pe dealurile dogorâte de podgorii, Soarele ia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru macedoromâni a fost declarat eretic de patriarhul Constantinopolului „Aflu că se răspândește cartea unui blestemat, rătăcit al Bisericii anume Boiagi. Scopul acestuia e să combată limba grecească din folosul credincioasei noastre turme. Comunicați afurisirea noastră celor ce ar da crezământ spuselor acestui eretic în contra limbii în care a vorbit și vorbește Dumnezeirea”. Moravurile fanariote aveau să cuprindă treptat instituțiile statului, educația, familia, unde trufia, hoția și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învățați, luați prizonieri, să confecționeze scrisori în numele regelui, pe care le-a adresat către toți fruntașii unguri și români. Una din aceste scrisori a fost cauza căderii lui Rogerius în prizonierat, în luna lui iulie, în regiunea Bihorului. „Căci atâta crezământ am dat certitudinii acestei scrisori - scrie el - încât, deși pe fiecare zi vedeam tocmai contrariul, totuși, fiindcă în țară a survenit nebunia războaielor, nu puteam trimite oameni care să controleze svonurile și nu puteam să credem contrariul”. O alta ar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a vredniciei bunicilor și străbunicelor noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus! Și-or vedea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
arătă cu degetul băncile bănățenilor care nu se solidarizează cu transilvănenii. D. Vasile Goldiș își părăsi scau nul trecu la Banat, de unde aplaudă mai departe. De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste puțin: toți partizanii domnului Maniu, cu șeful lor în cap, fă cură o frumoasă manifestație lui Marghiloman, care, încurajat de atitudinea noilor deputați de peste munți, făcu un discurs de jus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Sa fie-aici sfârșitul oare A tot ce eu cândva visăm? Iluzii dulci, amăgitoare, Al suferințelor balsam, Ce tinereții mele crude I-ați dat încredere, avânt, Cât fost-ati voi atuncia crude Și cât v-am dat eu crezământ? De voi purtat pe drumuri oarbe Am rătăcit tot în zadar... Că însetatul care soarbe Și stropul ultim din pahar, În arsita-mi dogoritoare Sorbit-am tot izvorul viu, Pe care, vai, amăgitoare Mi-l aratara-ti în pustiu... Cand
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93290]
-
fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să mă păsuiască și ei! Ce naiba?! N-oi fugi cu Țara Moldovei în straiță!... Oare Marele Domn și voievod a toată Țara Moldovei, "Buzduganul Creștinătății", n-are atâta crezământ la ei?! Juga ridică brațele către cer implorând Divinitatea într-o resemnare mută. Ca prin farmec, Ștefan se îmblânzește: Dragul meu!... Neprețuitul meu "Mare" vistiernic! Rogu-te! Mai fă o minune! Nu o dată te-ai dat peste cap, de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știți că-aproape este, Vine Sfântă împărăție, Nu mai are să-ntârzie. De va spune cineva: „Iată-L pe Hristos colea! înăuntru, în chilie... Sau departe-i, în pustie!” N-ascultați! Că mulți hristoși Răsări-vor, mincinoși, înșela-vor mult popor, Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De-acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-odată, Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire, Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus, Și-or vedea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
amarul În cale-îmi va fi troienit. Cei răi, cu ură ne-ncetată, M-au tot pândit și m-au lovit Cei buni, cu frică blestemată, Ca pe-un proscris m-au ocolit. De ce gândeam, le era teamă, Cuvântu-mi n-avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am iubit au râs de mine, Iar când am plâns s-au veselit, Nicicând nu m-au vorbit de bine Și prea adesea m-au hulit. De-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
după documente puse față în față nu pot vorbi de la sine, textele ele însele nu se autoexpertizează. Călin L. Cernăianu este, probabil, singurul care crede că Al. Șuțu a scris cu aceeași mână toate cele trei materiale. Bazat pe acest crezământ, ajunge la concluzii adacadabrante pe care le repetă la tot pasul în articolele sale din această carte și din altele. Bine ar fi să aibă dreptate, dar lipsește demonstrația. Concluzia cea mai năucitoare ar fi că Al. Șuțu, medicul care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea iar de urmare veți raporta pe dată. Ministru de Rezbel ad-interim, Ion Brătianu“20 Bineînțeles această telegramă a fost plăsmuită la Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte puțini la număr, câțiva hamali, câțiva pompieri și un număr de mahalagii. Complotul a fost descoperit mulțumită șefului oficiului telegrafic din Predeal și telegrafiștilor punctului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53 Abrogat *) ------------- *) Art. 53 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Textul inițial a fost: "Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei". Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53 Abrogat *) ------------- *) Art. 53 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Textul inițial a fost: "Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei". Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]