154 matches
-
nr. 12; ... f) la secțiunea I "Bunuri imobile" se introduce o nouă literă, litera I "Drumuri de exploatație agricolă", cuprinzând pozițiile nr. 415-432, conform anexei nr. 12. ... 14. La anexa nr. 23 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Crișeni": a) la secțiunea I "Bunuri imobile", la "Construcții și terenuri aferente" se abrogă pozițiile nr. 2 și 4; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile", la litera B "Terenuri neocupate de construcții" se abrogă poziția nr. 22; ... c) la secțiunea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
trapă de scândură pătrată, cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 metri. Biserica este dotată cu instalații de curent electric și gaz metan, încălzirea fiind asigurată de o mică sobă montată în prima încăpere. , ca de altfel și cea din Crișeni, Cluj - aflată la 2 km. distanță spre nord, are o încărcătură spirituală și emoțională deosebită. Geamurile mici, lumina semiobscură și faptul că românii, majoritari și în acest sat de-a lungul istoriei - ca de altfel în întreaga Transilvanie, s-au
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
care îi scria regelui următoarele: "„... ține de moșia Valcău, moșia numită Nușfalău, Boghiș, Monorod (dispărut), Hușeni, Ban, Peceiu, Fizeș, Sâg, Aleuș, Halmășd, Tușa, Mykahaza și Thyreteluke (dispărute), Cizer, Stârciu, Meseșenii de Sus, Crasna, Recea, Drighiu, Zăuan, Oaia (cătun al satului Crișeni, astăzi dispărut) pe care Chemburg, fostul castelan de Valcău,...”" Un document adresat în anul 1342 Capitulului din Oradea ilustrează organizarea satelor românești de pe domeniul cetății Valcau, mențiune consemnata cu ocazia unei ședințe de judecată: „... fiii pomenitului magistru Donch, au pus
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada anterioară, a trasat necesitățile de cercetare
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
cum apare în toponimia locală, reprezintă un masiv muntos care face parte din grupa Carpaților Occidentali. Situat la cumpăna izvoarelor Crișului Alb și Arieșului, în Munții Apuseni, (1263 m) se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Țară Moților Crișeni. Accesul se face din DN 74 - Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni. Cu
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
au dus la nici un rezultat, deoarece intenția românilor era "Desfacerea totală". A doua zi, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Jászi, la 15 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central ia hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României într-o Mare Adunare Națională. Hotărârea este cuprinsă în "Regulamentul" pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu "Legea electorală din
Consiliul Național Român Central () [Corola-website/Science/324571_a_325900]
-
unui sunet neetimologic la sfarsitul cuvântului. Epiteza lui "e" în latină populară: Ipoteza privind epenteza lui "e" în latină populară aparține lui Sextil Pușcariu. Epiteza lui "a" : Epiteza lui "u": Metateza este schimbarea ordinii unor sunete din cuvânt: În subdialectul crișean există metateza silabica, se schimbă silabele între ele. Anticiparea este pronunțarea mai devreme a unui sunet dintr-un cuvânt. Propagarea este pronunțarea încă o dată a unui sunet dintr-un cuvânt. În limba română se propagă nazalitatea ("m" sau "n") Sinereza
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
Mărdărescu s-a stins din viață la 5 septembrie 1938, la Bad Nauheim, Germania În noaptea de 15 spre 16 aprilie, Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui și gărzile roșii maghiare atacă la Ciucea și Țigani (actualmente, Crișeni - jud. Sălaj) posturile înaintate ale armatei române. Generalul Gheorghe Mărdărescu arăta că se impunea ca prim obiectiv ofensiva totală pentru a trece Munții Apuseni și a atinge cursul Tisei care era un aliniament favorabil din punct de vedere militar. La
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
Castelanii cetății Deva sunt în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara. În secolul al XIV-lea, Deva și satele înconjurătoare sunt amintite ca "district militar valah", iar cetatea avea în jurisdicție patru scaune (Deva, Ilia, Șoimuș, moșiile crișene și împrejurimile Bradului), care făceau parte din domeniul regal și erau conduse de cnezi. Localnicii aveau îndatoriri militare și obligații privind întreținerea, reparațiile și construcțiile din cetate. În 1302, cetatea aparține voievozilor transilvăneni. În 1580 este întărită, aici câștigând lupta
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg a lui Vladimir Voronin este rus. Totodată, idiomul moldovenesc este de cele mai multe ori asociat celorlalte graiuri vorbite pe teritoriul României, muntenesc, crișean ș.a., așadar o echivalare între cele două este nepotrivită (după Ion Stici, Silviu Berejan, Vitalie Marin, Eugen Coșeriu). Astfel, cuvintele lui Stati despre așa-numita „limbă moldovenească” sunt de cele mai multe ori calificate drept „himere”, „un fals științific”, o „absurditate”, o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ianuarie - 31 octombrie 2003 indicele productivității muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifră de afaceri cu 3,3%, față de aceeași perioadă din anul precedent. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni. Județul Sălaj are un potențial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât și umane. Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone: Principalele ramuri ale industriei în care
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
prezent din 1 ian. 2013, preot paroh este Vasile-Florin Negru. Biserica nouă “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” s-a construit între anii 1991-2008, iar în prezent se lucrează la pictura noului lăcaș de cult. Se învecinează la nord cu satul Crișeni și Vișinelu, satul în care s-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan { 1942 - 2008 } , în sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88% din teritoriul județului Bihor. Se disting în cadrul reliefului următoarele unități: Munții Biharia, Munții Codru-Moma, Dealurile Crișene, Depresiunea Beiuș. Relieful muntos al orașului Vașcău scoate în evidență altitudinea de 295 m. Cel mai reprezentativ este relieful dezvoltat pe roci carbonatice, care se suprapune peste Platoul Vașcău, ce se înfățișează ca o cunună de depresiuni închise, lipsite de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților se întind Dealurile Crișene ca o treaptă prelungă a Munților Apuseni, având în interiorul Depresiunii Beiușului o dispoziție în amfiteatru, rețeaua hidrografică fiind convergentă. Ele sunt rezultatul unui proces de eroziune asupra piemontului de acumulare de la baza Munților Apuseni, precum și asupra unui strat de marne
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
în anul 1714. Se presupune că renovarea a coincis de fapt cu o reconstrucție. Biserică de lemn, conform spuselor unei sătence în vârstă , era formată dintr-o încăpere mică cu un târnaț în față, asemănătoare cu Biserică de lemn din Crișeni și Biserica de lemn din Berchieșu, biserici din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor religioase. Din păcate, biserica de lemn din Aruncuta nu s-a mai păstrat, fiind demolată de săteni în anul 1928
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fiind demolată de săteni în anul 1928 după construirea actualei biserici din piatră și cărămidă. Clopotele bisericii din lemn erau amplasate în cimitir, la o înălțime mică, într-o "clopotnița" din scândura, identică cu clopotnița de la biserica de lemn din Crișeni, jud.Cluj, tragerea clopotelor făcându-se cu funia, mai frecvent de copiii din sat. Biserică de lemn din Aruncuta a fost înzestrata, în 19 decembrie 1760, cu o icoană Deisis, reprezentându-l pe Isus Cristos și pictată de renumitul pictor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Mociu (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Mociu (reședința), Roșieni, Turmași și Zorenii de Vale. Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii "Mociu". Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție. Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord-est cu comuna Pălatca, la nord-vest cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
care astfel ar fi putut fi întoarsă printr-un atac executat pe valea Someșului. Ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe aliniamentul Vest de Sighetu Marmației - Cicârlău - Ardusat - Băsești - Chilioara - Crișeni - Panic - Aghireș - Meseșenii de Sus - Șeredei - Pria - Ciucea - Ciuci - Zam. Aceast nou aliniament deși a reprezentat un pas înainte, a menținut izolarea față de teritoriul național român a comitatelor Arad și Bihor - în întregime, și parțial a comitatelor Sălaj și Sătmar
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a îndemnat însă trupele maghiare să opună rezistență, astfel că trupe maghiare răzlețe aflate în retragere au minat linia din apropiere de Zalău și au luat cu asalt vagoanele de tren în care se îmbarcaseră trupele române în drum spre Crișeni (fosta gară Țigani). După un contraatac susținut cu întăriri sosite de la Jibou, la 1/14 ianuarie 1919 trupele răzlețe ungare au fost respinse dincolo de linia de demarcație și comandantul Diviziei a 7-a a dispus arestarea și judecarea profesorului Apáthy
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
permițându-se numai ocuparea localității Zam, unde se afla un mare depozit, pe care trupele ungare ar fi dorit să îl ridice. În zorii zilei de 23 februarie 1919, în sectorul Brigăzii 13 Infanterie trupe ungare venite dinspre Aghireș și Crișeni au surprins cu efective numeroase trupele române, care s-au retras temporar spre Ortelec. Dat fiind că parlamentarii români trimiși la Zalău, nu au reușit retragerea detașamentului invadator, în urma unui atac susținut de artilerie trupele române au reocupat orașul pe
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Națională și de un pluton din Batalionul 2 infanterie al Regimentul 16 „Suceava”. În noaptea de 8 spre 9 martie 2 batalioane de secui - sprijinite de 2 baterii de artilerie și de focul a numeroase mitraliere, au atacat în zona Crișeni - Zalău aripa stângă a Divizia 7-a, astfel că posturile românești - inferioare ca număr și aflate la distanțe mari, s-au retras. Un contraatac susținut de rezervele Brigăzii 13 Infanterie - susținute de artilerie, a restabilit situația. Alte incidente regretabile soldate
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt localizate patru localități rurale: Cușmed, Atid și Crișeni pe valea Cușmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]