75 matches
-
deosebite lucrarea metafizică a inteligenței omenești. [9 februarie 1877] {EminescuOpIX 325} ["ZIARUL "TEMPS" SCRIE... "] Ziarul "Temps" scrie că, după informațiunile ce le-a căpătat, starea sănătății sultanului Abdul Hamid este neliniștitoare. Ca și fratele său Murad el are boală de crieri, încît medici cred a putea prezice o apoplexie cerebrală. Se vede că întreg neamul imperial Osman e fizicește degenerat, căci nimeni n-ar putea susținea nici despre Abdul Aziz că a fost pe deplin sănătos. Totodată se vede ce puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
baza informațiilor existente. ~ Comparația este procedeul prin intermediul căruia se stabilesc asemănările și deosebirile dintre structuri omogene în vederea enunțării unor concluzii referitoare la evenimentele trecute sau a unor previziuni pentru evenimentele viitoare. ~ Clasificarea constă în gruparea evenimentelor și tranzacțiilor după anumite crierii precise, pornind de la similitudinea și diferența dintre ele. Analiza constă în studierea sistematică a fiecărui element în parte, în vederea stabilirii contribuției acelui element la realizarea întregului. ~ Sinteza reprezintă o metodă științifică de cercetare care constă în reuniunea elementelor date la
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților, / C-am auzit / Că e bună de folos, / Și m-am plecat / Și m-am rugat / La Maica Preacurată. / Și Maica Preacurată / M-a ascultat / Și m-a întrebat: Ce te plângi N., ce te vaieri? / -Da eu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unor experiment, este bine fixată în creierul nostru de câteva mii de ani. Psihologul R. Dunbar a studiat comportamentul diverselor specii de maimuțe, măsurând doi parametri: pe de o parte, mărimea grupurilor în care trăiau și, pe de alta, volumul crierului lor. A constatat că fiecare specie de maimuță are o mărime diferită a creierului și trăiește în grupuri variabile ca mărime. Comparând mărimea creierului cu cea a grupurilor a constatat existența unei corelații simple. Cu cât creierul speciei este mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini: Nimic nu iese dintr-un dram de crieri. {EminescuOpIV 252} AI NOȘTRI TINERI... Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravata cum se leagă, nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. 5La ei își cască ochii săi nerodul Că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mângâiere... și blând să fie cîntu-i. Acum... acuma visul văd bine că mi-l mântui. Căci toată poezia și tot ce știu, ce pot, Nu poate să descrie nici zîmbetu-ți în tot. Te-am îngropat în suflet și totuși slabii crieri Nu pot să te ajungă în versuri și descrieri. Frumseța ta divină, nemai gândită, sfântă Ar fi cerut o arfă puternică, ce-ncîntă; Cu flori stereotipe, cu raze, diamante, Nu pot să scriu frumseța cea vrednică de Dante. O bate-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
altă lume, a geniului rod, Căreia lumea noastră e numai un isvod... Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer În ochi la Calidasa, pe buza lui Omer? O, salahori ai penei, cu rime și descrieri Noi abuzăm sărmanii de mîna-ne de crieri... Căci plumbu-n veci nu-i aur... și-n noi se simte izul Acelei meserie ce-o-nlocuim cu scrisul... În loc să mânui plugul, sau teasla și ciocanul Cu aurul fals al vorbii spoiesc zădarnic banul Cel rău al minții mele... și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
n. noastră.) trebuie să meargă bine, să nu genereze nemulțumiri”. Că ursul din pădure generează, nu mai Încape Îndoială, fenomenul e mai greu de imaginat cu mintea la lupi, fiindcă-n alt număr al aceleiași foi pentru minte și artă, crierul cinegetic al lui Neacșu ne descrie deodată lupii ce vor să-l sfâșie pe alesul poporului: „Eu Îl respect pe Președintele României pentru că el a fost ales de aproape toți românii. Ne amintim de momentele apariției la televiziune a domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a venit și vremea cînd omul tragic a reușit să dea răspunsuri comice, la BBC. Ori dacă au făcut Dumnezeu ceriul și pămîntul deodată, trebuie să viețuim și pe unde radio și cum om mai putea. Și să ne Împodobim crierul cu ideea că tragicul președinte era supărat pe Ceaușescu de foarte multe anotimpuri. De unde i-a și ieșit porecla de disident tehnic. Douăzeci de ani de marginalizare sînt greu de suportat. Odată lămurite aceste avataruri, vietatea prezidențială a glăsuit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
întrecerea beției de cuvinte din cele străine. Mai puțin culți, deci având mai puține de împărtășit decât străinii, gazetarii noștri au și mai multă nevoie de gură decât de cap, dar și în străinătate lucrează în mare parte gura, fără ca crierii să știe mult despre aceasta. Ci în străinătate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucît s-atinge de partea lor intențională. Se știe că sunt făcute pentru a trezi patimele societății și a crea în public atmosfera
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unul vinde, altul cumpără, unul croiește, altul coase, un al treilea bate fier[ul] pînă-i cald, la câmp se ară, se samănă, se seceră, colo meliță cînipa, țes, tund oi și numai în zi de sărbătoare stau mînile și lucrează crierul. Atunci se folosește omul de prisosul liber al unei vieți de muncă, merge la biserică, după aceea la horă, în sfârșit săptămâna toată e a stomahului, sărbătoarea e a creierului și a inimei. Materia vieții de stat e munca, scopul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ușurința, cu care cere cuvântul, prin lipsa de conștiință prin mulțimea de idei greșite, prin aceea că orice ființă vorbitoare spune pe lung și pe lat tot ce-i trece prin gând și povestește până în capăt tot ce-i născocește crierul, prin toate astea compromite interesul țării și risipește averea contribuabililor; cu mâncărimea lor de vorbă deputații tratează cestiuni ce nu le cunosc și nu le-a studiat, compromițând regimul parlamentar și instituțiunile libere ș. a. m. d. Ei bine, o Cameră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevărul 23. Dar care adevăr ? ne imaginăm că ar întreba Eminescu, cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de Kant24?... Cel văzut de Kant, evident: lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru 25, iar această lume, spune poetul poeților (Hölderlin) într-o scrisoare din ianuarie 1799 adresată mamei sale, îngăduie activitatea poetică, cea mai nevinovată dintre îndeletniciri 26. Heidegger explică aceasta în felul următor: Liber de orice constrângeri, el (poetul, n.n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Logopedul are în vedere acel cadru de referință, care să-i permită avansarea și verificarea unor ipostaze. Așadar, toate deficiențele semnalate în cadrul școlii de masă sunt considerate ca fiind determinate de un complex de factori etiologici, cu acțiune defavorabilă asupra crierului în perioada de formare și maturizare, ceea ce are ca urmare: a) încetinirea ritmului de evoluție, în special a funcțiilor cognitive; b) diminuarea competenței sociale. Nu este lipsit de interes să amintim că și logopedia sprijină metoda modernă de investigare și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Definim drept artificiale obiectele create de om. Aceste obiecte, pe care le numesc artefacte, pot fi create de om în totalitate sau pot fi obiecte naturale modificate de om. Și obiectele artificiale au valoare și pot fi evaluate după diverse crierii, de la cele de tip economic până la cele de tip estetic. Apare problema comparabilității sau echivalării valorii obiectelor naturale cu valoarea obiectelor artificiale. În principiu, este dificil să identificăm un asemenea criteriu care să permită comparabilitatea celor două tipuri de obiecte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-se unor fantome pe care numai el le vede, strigă: Voi! Voi ce-ați 'nălbit poienile Moldovei! Vitejii mei! Iertați-mă! Ați crezut în mine! Și eu... eu?!... Ce am făcut cu voi?! Nu vezi?! Ți s-au aprins și crierii! Aiurezi, Măria ta! Aiurezi!... Ștefan nu-l ascultă, nu-l aude. Se agită de colo-colo șchiopătând, pradă focului ce arde în el, și, în bătaia lumânărilor ce abia pâlpâie, umbra lui, uriașă, fantastică, linge pereții, urcă pe boltă, se întinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știam o socoteală. Da' "cel din Deal"?... Da' parcă poți să știi?... Aiasta, numai Bunul Dumnezeu ce le știe pe toate poate să-ți răspundă. Mihail înghite în sec. Boierii se prăpădesc de râs. Înghite-o, Coțofene! îl atinge Bodea. Crieri în tine nici cât într-o găină, îl zădărăște Luca. "Pe măgar îl recunoști după urechi; pe nătărău după vorbă", îl înțeapă Șendrea. Boierii râd, dar cel mai tare râde Mihail. S-o lăsăm baltă, propune Ștefan cu veșnicul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi cazul să ieși din scena Istoriei!... O ieșire cam jalnică, pe brânci, hohotește el sarcastic. Mai multă demnitate, domnul meu! Mai multă demnitate!" Ștefane! Ești sleit... Te zbați ca marea de maluri... Arzi ca focul... Ți s-au aprins crierii... Prea-ți pui cenușă pe cap. Ai luat pe umerii tăi toată povara. Te-au lăsat singur... Toți... Era numai crucea ta? Tu ai urcat singur Golgota... Și ai îngenuncheat sub greutatea crucii... Nu crezi că e prea mult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fătucile nelumite... Și pruncii ce se tot uită în susul drumului: "Și taica nu mai vine"... spune el gâtuit și tușește, tușește, de aproape își pierde răsuflarea. Așa-așa! Sfâșie-te! Biciuiește-te! Nu vezi? Ți s-au aprins bojocii! Și crierii ți s-au aprins! Prea le pui la inimă toate. Ascultă bătrâne! Prea-i cauți în coarne lui Vodă Ștefan aista! Și nu te mai strădui să mă afinezi cu niscai oblojeli și cataplasme mincinoase... Valea Albă a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cui... cum s-o las? Tăcere... Privește fruntea însângerată, încununată de spini... Încet, încet, îngenunchează... Întinde mâinile... îi pipăie, îi mângâie fluierele picioarelor...Ridică ochii spre El și grăiește încetișor, cu umilință: Iartă-mă Iisuse, că nu știu ce spun.... Mi-s crierii aprinși... Te-am răstignit a doua oară... Credința puțină mi-a fost... Iartă-mă! Numai Tu știi ce-i în inima mea... Și Tu ai fost om și ne-ai împărtășit durerea.... De te pierd și pe Tine, eu... eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai mulți copii, un frate de al său fiind botezat Gheorghe. În "drumul spre Roma", această apropiere a lui George Predescu de Gheorghe Predescu, aidoma încurcăturilor cu "Numărul 6" și "Numărul 9" din "O noapte furtunoasă", avea să le încurce "crierii" băieților cu ochi albaștri de la mai multe servicii. F-503 18 ianuarie 1978 STRICT SECRET NOTĂ Privește pe Alin Săvescu, secretar II La Ministerul Afaceril Externe. ...a fost propus de către MAE în funcția de secretar II la Ambasada RS România din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
zugrăvește icoanele ‘n biserici” și textul continuă: „Și ‘n sufletu-mi pusese poveștile i feerici, / Dar de-ale vieții valuri, de al furtunei pas / Abia conture triste și umbre au mai rămas./ în van mai caut lumea-mi în obositul crier, / Căci răgușit, tomnatic, vrăjește trist un grier; / Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu...” Desacralizarea lumii este temă majoră în poezia eminesciană, anunțată în „Melancolie”, dezvoltată în alte poeme și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
narrateur fait să déposition au procureur du roi qui lui raconte la version de Mme Alphonse. Celle-ci a entendu quelqu'un pénétrer dans la chambre et a pensé que c'était son mari. Cette personne s'est couchée en faisant crier le bois du lit ; elle a senti le contact d'un corps glacé. Plus tard, une seconde personne est entrée dans la chambre en disant : « Bonsoir, mă petite femme. » puis poussa un cri. Mme Alphonse tourna alors la tête et
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]