76 matches
-
mai mult Decât viață, suflet și Dumnezeu iubesc. Aceasta este taina vieți-mi ș-a purtări-mi - Roman Bodei, pricepi tu aceea ce îți spun? ROMAN Ei? și ce-mi pasă mie ce vrei să-mi spui, moșnege Care în loc de crieri ai pleavă-n cap... și care Nu ești de Domn cum nu sânt eu făcut spre a fi papă... De la copil luat-ai și pînea lui din gură... La câni ai azvîrlit-o... Sas nu-i decât un câne. [DRAGUL] Tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și am finit necrezând în nemica. Toată religia are de fundament convicțiunea despre esistința și eternitatea sufletului omenesc, pentru aceasta esistă însă așa de puține arguminte ca și pentru adevărul legendelor. Omul e un animal ca și celelalte, are însă, crieri mai dezvoltați, o mulțime mai mare de organe pentru simțurile sale, e de trebuință dară numai viața, nu și sufletu[l]. Această viață o fi fiind focul, căci răceala e moartă. Așa m-am fost convins că sufletul e o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Faceți găuri unde știți. Am dat mai deunăzi într-o gazetă de aceste rime sunătoare și le-am citit de vreo câteva ori dupăolaltă. Ei bine, versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune. În timpul dejunului îmi valsau prin crieri; și, când am început a-mi împătura șervetul, nu mai știam de am mâncat ceva sau nu. Din ajun încă [î]mi croisem cu multă îngrijire planul activității mele de peste zi - - o tragedie cutremurătoare în romanul pe care-l scriam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
N. A făcut o mică eroare pe care am cores-o. Dar în rândul al doilea și-n cel următor le-a recitat corect. Atunci mi s-a părut că o sarcină mare mi se ia de pe umere. Clopoțelul chemător părăsi crierul meu și un sentiment delicios de liniște și pace mă cuprinse. Eram cu inima atât de ușoară încît îmi venea să cânt; am și cântat o jumătate de ceas întruna, pe când ne întorceam. După aceea limba mea liberată își regăsi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
povestea emoționat : - Ș-o intrat la restoran, a stat oleacă în restoran ș-o ieșit, și cân’ o ieșit din restoran celălalt l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse nedecis povestitorul. Numai crieri împrăștiați... Mulțimea se scurgea pe cărări dinspre iarmaroc, vorbind tare, cu glasuri bete de femei care nechezau ca niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe suflet și de aceea îi dă ghes. Pe Vartolomei nici în ziua de azi nu se știe cine l-a ucis. A fost răfuială, că și el se ducea pe la Rusoaia. Numa-ntr-o dimineață l-au găsit cu crierii scurși pe poartă. S-a așezat cu mânurile pe poartă, la măsa, cu capul pe ele, ș-așa a murit, liță ! Se uita lumea la țeasta lui, da’ el țeastă nu mai avea. - Ia lasă, mătușă, nu mai grăiți, zise
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și a presiunii atmosferice ridicate. Îmbinarea armonioasă a radiației ultraviolete, cu umezeala constată și amplitudini termice mici, determină antrenarea organismului la contraste termice, creșterea metabolismului, asimilarea mai ușoară a oxigenului de către hemoglobină și o irigare mai bună a plămânilor și crierului. Se recomandă în cazul persoanelor cu hipersensibilitate la frig, umezeală, sedentarism, adaptare defectuoasă la contrastele termice, reumatism, afecțiuni respiratorii (laringite, bronșite, astm). Este contraindicată în afecțiuni pulmonare, boli endocrine, procese canceroase, afecțiuni cardiovasculare și respiratorii avansate. Stațiuni: Amara (jud. Ialomița
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la cap. CODÂRLIC: Să mă legi? Păi de ce, că nu mă doare? DĂNILĂ: Apoi tocmai asta-i! Eu, Codârlic puiule, îți vreau binele. Iaca ce-i: când oi chiui, are să-ți plesnească în patru scăfârlia și au să-și sară crierii pe care nu-i ai prin copaci. Și gata cu tine! Se isprăvește cu Codârlic! CODÂRLIC: Ce tot spui acolo? DĂNILĂ: Spun ce este. Așa că am să te leg binișor cu brâul ista al meu, să-ți strâng capul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o idee i se leagă. De-oiu muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gura-n gură și l-or duce mai departe PROG STOP {EminescuOpI 134} De a pururi, pretutindeni, în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! O sărmane! ții tu minte cîte-n lume-ai auzit, Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini: Nimic nu iese dintr-un dram de crieri. {EminescuOpIV 252} AI NOȘTRI TINERI... Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravata cum se leagă, nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. 5La ei își cască ochii săi nerodul Că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mângâiere... și blând să fie cîntu-i. Acum... acuma visul văd bine că mi-l mântui. Căci toată poezia și tot ce știu, ce pot, Nu poate să descrie nici zîmbetu-ți în tot. Te-am îngropat în suflet și totuși slabii crieri Nu pot să te ajungă în versuri și descrieri. Frumseța ta divină, nemai gândită, sfântă Ar fi cerut o arfă puternică, ce-ncîntă; Cu flori stereotipe, cu raze, diamante, Nu pot să scriu frumseța cea vrednică de Dante. O bate-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
altă lume, a geniului rod, Căreia lumea noastră e numai un isvod... Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer În ochi la Calidasa, pe buza lui Omer? O, salahori ai penei, cu rime și descrieri Noi abuzăm sărmanii de mîna-ne de crieri... Căci plumbu-n veci nu-i aur... și-n noi se simte izul Acelei meserie ce-o-nlocuim cu scrisul... În loc să mânui plugul, sau teasla și ciocanul Cu aurul fals al vorbii spoiesc zădarnic banul Cel rău al minții mele... și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
n. noastră.) trebuie să meargă bine, să nu genereze nemulțumiri”. Că ursul din pădure generează, nu mai Încape Îndoială, fenomenul e mai greu de imaginat cu mintea la lupi, fiindcă-n alt număr al aceleiași foi pentru minte și artă, crierul cinegetic al lui Neacșu ne descrie deodată lupii ce vor să-l sfâșie pe alesul poporului: „Eu Îl respect pe Președintele României pentru că el a fost ales de aproape toți românii. Ne amintim de momentele apariției la televiziune a domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a venit și vremea cînd omul tragic a reușit să dea răspunsuri comice, la BBC. Ori dacă au făcut Dumnezeu ceriul și pămîntul deodată, trebuie să viețuim și pe unde radio și cum om mai putea. Și să ne Împodobim crierul cu ideea că tragicul președinte era supărat pe Ceaușescu de foarte multe anotimpuri. De unde i-a și ieșit porecla de disident tehnic. Douăzeci de ani de marginalizare sînt greu de suportat. Odată lămurite aceste avataruri, vietatea prezidențială a glăsuit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îl ignor și eu". Faptul că Dumbravă a adus proletcultul la zi n-a prea convenit generației Bumbești-Livezeni. Poate Mistrie însuși, poate altcineva a lansat pe apa Bahluviului știrea c-ar fi murit. S-au narat circumstanțe spăimoase: cap spart, crieri facăluiți, sînge șiroind pe teancurile de reviste din care și-ar fi făcut culcușul de boem. Vestea m-a mîhnit. Numai că Dumbravă, c-o șepcuță roșie McDonald's îndesată pe cap, s-a ivit în sala de lectură, deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unor experiment, este bine fixată în creierul nostru de câteva mii de ani. Psihologul R. Dunbar a studiat comportamentul diverselor specii de maimuțe, măsurând doi parametri: pe de o parte, mărimea grupurilor în care trăiau și, pe de alta, volumul crierului lor. A constatat că fiecare specie de maimuță are o mărime diferită a creierului și trăiește în grupuri variabile ca mărime. Comparând mărimea creierului cu cea a grupurilor a constatat existența unei corelații simple. Cu cât creierul speciei este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
zugrăvește icoanele ‘n biserici” și textul continuă: „Și ‘n sufletu-mi pusese poveștile i feerici, / Dar de-ale vieții valuri, de al furtunei pas / Abia conture triste și umbre au mai rămas./ în van mai caut lumea-mi în obositul crier, / Căci răgușit, tomnatic, vrăjește trist un grier; / Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu...” Desacralizarea lumii este temă majoră în poezia eminesciană, anunțată în „Melancolie”, dezvoltată în alte poeme și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților, / C-am auzit / Că e bună de folos, / Și m-am plecat / Și m-am rugat / La Maica Preacurată. / Și Maica Preacurată / M-a ascultat / Și m-a întrebat: Ce te plângi N., ce te vaieri? / -Da eu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Logopedul are în vedere acel cadru de referință, care să-i permită avansarea și verificarea unor ipostaze. Așadar, toate deficiențele semnalate în cadrul școlii de masă sunt considerate ca fiind determinate de un complex de factori etiologici, cu acțiune defavorabilă asupra crierului în perioada de formare și maturizare, ceea ce are ca urmare: a) încetinirea ritmului de evoluție, în special a funcțiilor cognitive; b) diminuarea competenței sociale. Nu este lipsit de interes să amintim că și logopedia sprijină metoda modernă de investigare și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lunecă pe la un colț de casă și dispare curînd Într-un hău de negură. Însăși elementele sînt Împărțite În categorii: unele monarhice, altele republicane, altele iar comunarde... toate gata a se combate și a produce anarhie În plămîni, precum și În crieri, traducîndu-se prin junghiuri și gutunariuri lung strănutătoare.” Nu știm dacă amicul Ollănescu Își face o idee În această privință, Însă, cu siguranță, Închipuirea poetului merge, cînd e vorba de timp, spre laturile Întunecate ale lucrurilor. Veselul Alecsandri devine sumbru, superstițios
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cocoși au cântat de trei ori în noapte și a trebuit sa strig [...]. (Scrisoare) (Blaga, 2010 : 118) Peut-être même maintenant Ne t'écrirais-je ces lignes Mais des coqs ont chanté par trois fois dans la nuit J'ai dû alors crier [...] (Lettre) (Loubière, 2003 : 45) J'hésiterais encore peut-être à t'écrire ces lignes, mais des coqs ont chanté pour la troisième fois et dans la nuit îl m'a fallu crier [...]. (Lettre) (Pop-Curșeu, 2003 : 75) Remplacement du tiret par une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trois fois dans la nuit J'ai dû alors crier [...] (Lettre) (Loubière, 2003 : 45) J'hésiterais encore peut-être à t'écrire ces lignes, mais des coqs ont chanté pour la troisième fois et dans la nuit îl m'a fallu crier [...]. (Lettre) (Pop-Curșeu, 2003 : 75) Remplacement du tiret par une virgule Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107) Pour ne pas leș effaroucher, Tu dois t'avancer vers eux en chantant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180) ; " laudă somnului " (" éloge du sommeil ") " louange au sommeil " (Perspectiva/Perspective) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 185) ; " louange du sommeil " (Perspective) (Stolojan, 1992 : 75) ; " noapte întreagă " (" nuit entière ") " nuit sans faille " (Somn/Sommeil) (Stolojan, 1992 : 59) ; " a strigă " (" crier ") " bramer " În marea trecere/Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94). L'attention accordée par le traducteur aux termes employés dans le texte-traduction peut être observée dans des contextes plus amples : Le verbe " a se întuneca " (" s'assombrir ", " s'obscurcir
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]