121 matches
-
printr-un nivel foarte ridicat al expresiei emoționale sau a emoției exprimate(disprețuitor, rejetant sau ostil). Factorii de ordin social cum ar fi: sărăcia economică, condițiile de locuință și muncă ale părinților, mediul social de origine, nu reprezinta decât cauze criminogene secundare. O serie de cercetări, par să indice faptul că mai mult de jumătate din schizofrenii delincvenți spitalizați au antecedente medico-legale iar actele antisociale grave au reprezentat în aproape jumătate din cazuri recidive. Acest lucru subliniază seriozitatea cu care trebuiește
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de justiție. Este important deci, ca abordarea psihiatriei legale să se realizeze dintr-o perspectivă juridică, fără ca prin aceasta să se cedeze în vreun fel tentațiilor facile care ar putea consta în stabilirea unor "scale" sau "cataloage" a tulburărilor mintale criminogene, reputate ca antrenând "ipso facto" o stare de iresponzabilitate în fața legii. Acest aspect implică competență și totodată o mare atenție, completate de experiență atât a expertului cât și a organelor de asistență, cointeresate în obținerea unor rezultate eficiente. Formele de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mamei; recăsătorirea după unul sau mai multe divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de ”cenușăreasă”, bun de pus la treburi și munci, fizice obositoare; lipsă de interes pentru creșterea și educarea copilului; maltratări; dorința de a trimite copilul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
a investițiilor; potențialul investițional propriu al teritoriului; afluxul investițiilor externe, inclusiv a celor străine; nivelul de dezvoltare a pieței valorilor mobiliare și situația emitenților valorilor mobiliare; condițiile instituționale și baza normativă și de drept a atragerii investițiilor; situația politică și criminogenă; condițiile bioclimaterice; restricțiile ecologice. Climatul investițional poate fi examinat și ca o totalitate a factorilor și condițiilor social economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfășurarea activității investiționale, iar din altă parte - care o Împiedică. În practica de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
declare în timpul procesului său în legătură cu dispozitivul plasat în cafeneaua Terminus: "Voiam să omor cît mai mulți; dar oala nu era bine închisă" (ibid, op. cit., pag. 91). Este deci greu să afirmi că un anumit mediu familial este în mod necesar "criminogen" și că nu poate genera decît personalități marginale. De fapt, orice mediu familial poate fi perceput de către un individ imaginat ca fiind divizat, deci haotic. În funcție de diferitele opțiuni ale individului, luarea la cunoștință a "diferenței" mediului familial în raport cu societatea înconjurătoare
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a investițiilor; potențialul investițional propriu al teritoriului; afluxul investițiilor externe, inclusiv a celor străine; nivelul de dezvoltare a pieței valorilor mobiliare și situația emitenților valorilor mobiliare; condițiile instituționale și baza normativă și de drept a atragerii investițiilor; situația politică și criminogenă; condițiile bioclimaterice; restricțiile ecologice. Climatul investițional poate fi examinat și ca o totalitate a factorilor și condițiilor social economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfășurarea activității investiționale, iar din altă parte - care o Împiedică. În practica de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
film nazist de propagandă antisemită, tipică pentru porturi și caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consilierului de probațiune responsabil; ... b) măsurile și, eventual, obligațiile impuse de instanța de judecată, precum și mijloacele utilizate de consilierul de probațiune pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor și/sau a măsurilor stabilite de instanța de judecată în sarcina persoanei supravegheate; ... c) nevoile criminogene și cele sociale ale persoanei supravegheate, precum și obiectivele stabilite în vederea diminuării acestora; ... d) riscul săvârșirii de noi infracțiuni, riscul pentru siguranța publică, precum și riscul de sinucidere sau de autovătămare; ... e) metode de intervenție propuse în vederea soluționării nevoilor identificate și a
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
săvârșită: Numărul hotărârii instanței: Sancțiunea aplicată persoanei condamnate/minorului: Perioada supravegherii: Data începerii: Data încheierii: Numele și prenumele consilierului de probațiune: II. Măsurile și/sau obligațiile impuse de instanța de judecată și mijloacele utilizate pentru asigurarea îndeplinirii lor ....................... III. Nevoile criminogene și sociale ale persoanei condamnate/minorului și obiectivele stabilite în vederea diminuării acestora .......................... IV. Riscul săvârșirii din nou a unor infracțiuni/riscul de a pune în pericol siguranța publică și riscul de sinucidere sau autovătămare ............................................................................... V. Metodele de intervenție propuse în vederea
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
și indicând posibilitățile sale de readaptare în România. ... (2) Statul român va cere autorității centrale din statul de condamnare să îi furnizeze copie de pe cazierul judiciar al condamnatului, precum și informații privitoare la eventualele relații întreținute de acestă cu medii sociale criminogene. Articolul 19 Probe necesare soluționării cererii (1) Statul român hotărăște dacă acceptă sau refuză transferarea care i-a fost solicitată, ținând seama de informațiile pe care i le-a furnizat statul de condamnare, de documentele primite de la consulatul român competent
LEGE nr. 756 din 27 decembrie 2001 asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139106_a_140435]
-
Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de diagnoza și prognoză a fenomenului criminalității, în general, si a corupției, în particular. Măsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetării orientate spre următoarele direcții: a) stabilirea complexului criminogen care alimentează creșterea fenomenului de corupție, a factorilor de risc și a oportunităților care determină sau favorizează săvârșirea acestor infracțiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidențierea soluțiilor de control și de reducere; ... b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esențiale
PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001 de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
corupției", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare și a sondajelor de percepție. ... 4. DIMINUAREA CORUPȚIEI ȘI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIA Controlul corupției în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni și înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupție. Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii: a) reforma instituțională: ... reforma sistemului judiciar; consolidarea capacității de prevenire și control al corupției; reforma administrației publice; b) crearea unui sector privat competitiv
PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001 de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
consensuale și multisectoriale de prevenire a corupției. Aria tot mai largă, complexitatea și continuă diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendințele de globalizare, impun conceperea și elaborarea unor strategii adecvate care să abordeze științific și sistematic sursele criminogene și efectele criminalității și să ofere instrumentele eficiente pentru prevenire și control social. ▪ formele de control asupra surselor de finanțare a partidelor politice și asupra modului de cheltuire a resurselor 2.4. Evoluția fenomenului corupției NOTĂ (CTCE) Graficele privind evoluția
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de diagnoza și prognoză a fenomenului criminalității, în general, si a corupției, în particular. Măsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetării orientate spre următoarele direcții: a) stabilirea complexului criminogen care alimentează creșterea fenomenului de corupție, a factorilor de risc și a oportunităților care determină sau favorizează săvârșirea acestor infracțiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidențierea soluțiilor de control și de reducere; ... b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esențiale
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
corupției", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare și a sondajelor de percepție. ... 4. DIMINUAREA CORUPȚIEI ȘI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIA Controlul corupției în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni și înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupție. Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii: a) reforma instituțională: ... reforma sistemului judiciar; consolidarea capacității de prevenire și control al corupției; reforma administrației publice; b) crearea unui sector privat competitiv
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care Țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) 34 Conform
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nr. 1-2/2000, pp. 72-84. 185 Națiunile Unite și Penal Reform Internațional, A pune regulile în acțiune. Un manual internațional privind o bună practică în penitenciare, Haga, 1995, p. 63. 186 Ibidem. 187 "S-a demonstrat că închisorile particulare sînt criminogene, adică măresc rata criminalității. Fiind o afacere, patronii închisorilor doreau să aibă cît mai mulți clienți" declara directorul general al DGP, Emilian Stănișor, într-un interviu luat de Florian Bichir pentru Evenimentul zilei din 28 martie 2004, justificînd astfel refuzul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1.3. Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant În criminologia contemporană, factorii psihici au o mare pondere în etiologia crimei, alăturându-se factorilor biologici și sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanță mărită comparativ cu restul factorilor criminogeni. Factorii biologici și sociali pot acționa doar dacă trec prin factorii psihici și dacă factorii sociali și fizici sunt interiorizați și însușiți de factorii psihici, astfel încât primii trezesc nevoi, dorințe și planuri mintale care se pun apoi în aplicare. Studiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest factor cu implicații criminogene, dar ele nu pot rezolva în totalitate aceasta problemă. O protecție socială eficientă, corelată cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza același obiectiv: diminuarea procentului criminal juvenil. Economia de piață realizează cadrul stratificarii sociale, prin polarizarea societății în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alte persoane și, aflând de realizările financiare ale acestora apar sentimente de invidie, frustrare Aceste sentimente suprapuse pe reala neputință de a realiza venituri mai mari, pot declanșa o stare de continuu disconfort care dă naștere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj între factorii psihologici și inegalitatea economică. Această stare este multiplicată prin crearea unei imagini artificiale de către televiziune, cinematograf, a unei vieți facile și luxoase. Aceste instituții vând o imagine comercială care se află în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic procentul în care inegalitatea economică influențează delincvența juvenilă, nu se poate face abstracție de acest factor criminogen. 4.2. Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri Numeroase studii realizate în ultimele două decenii au încercat să lămurească originile și evoluția consumului abuziv de drog, felul în care apare și se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la vreo concesie de acest gen. Pe de altă parte, având în vedere apartenența la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) devenită o realitate din noiembrie 2001, China va fi până la urmă forțată să facă modificări la unele din cele mai criminogene și altfel disfuncționale aspecte ale administrației publice 29. Apartenența OMC pare întâi să fie larg privită în China ca modalitate de asigurare comerțului și beneficiilor tarifare, mai curând decât ca impunere a unor obligații reciproce; iar organizarea liberalizării este în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]