106 matches
-
București. ... ---------- Art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 26 din 27 martie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 1 aprilie 2015. Articolul 25 Cu ocazia acțiunilor organizate în zone cu potențial criminogen ridicat, instruirea efectivelor angrenate se efectuează de către polițiștii desemnați de șefii structurilor de poliție, în baza produselor analitice puse la dispoziție de structurile de analiză a informațiilor competente teritorial. ---------- Art. 25 a fost modificat de pct. 20 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220544_a_221873]
-
indicând posibilitățile sale de readaptare în România. ... (2) Statul român va cere autorității centrale din statul de condamnare să îi furnizeze o copie de pe cazierul judiciar al condamnatului, precum și informații privitoare la eventualele relații întreținute de acestă cu medii sociale criminogene. Articolul 144 Efectele transferării pentru statul de executare (1) Autoritățile competente ale statului român sunt obligate: ... a) fie să continue executarea condamnării imediat sau în baza unei hotărâri judecătorești, în condițiile enunțate la art. 145; ... b) fie să schimbe condamnarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178834_a_180163]
-
publică; instituție responsabilă: consiliile locale termen: semestrul I 2005; 3. amplificarea activităților de intervenție a organelor de ordine instituție responsabilă: Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control termen: permanent; 4. utilizarea mijloacelor video de supraveghere în spațiile cu risc criminogen (spații publice, mijloace de transport în comun) instituție responsabilă: Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control termen: permanent; 5. implicarea pe bază de voluntariat a cetățenilor în activitatea de supraveghere a zonelor cu o rată sporită a criminalității instituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163824_a_165153]
-
favorizează criminalitatea implică adoptarea măsurilor care să genereze schimbarea atitudinii publice față de fapta antisocială și făptuitor, prin adoptarea unei poziții active de opoziție față de acestea. Acțiuni de realizare: 1. campanii și programe educaționale de prevenire pentru categoriile sociale cu risc criminogen sporit și de victimizare; instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională Antidrog, organizații neguvernamentale, mass-media termen: permanent; 2. stimularea coeziunii sociale, încurajarea cetățenilor să sesizeze comiterea de infracțiuni organelor abilitate instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Public, Parchetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163824_a_165153]
-
consensuale și multisectoriale de prevenire a corupției. Aria tot mai largă, complexitatea și continuă diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendințele de globalizare, impun conceperea și elaborarea unor strategii adecvate care să abordeze științific și sistematic sursele criminogene și efectele criminalității și să ofere instrumentele eficiente pentru prevenire și control social. ▪ formele de control asupra surselor de finanțare a partidelor politice și asupra modului de cheltuire a resurselor 2.4. Evoluția fenomenului corupției NOTĂ (CTCE) Graficele privind evoluția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de diagnoza și prognoză a fenomenului criminalității, în general, si a corupției, în particular. Măsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetării orientate spre următoarele direcții: a) stabilirea complexului criminogen care alimentează creșterea fenomenului de corupție, a factorilor de risc și a oportunităților care determină sau favorizează săvârșirea acestor infracțiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidențierea soluțiilor de control și de reducere; ... b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
corupției", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare și a sondajelor de percepție. ... 4. DIMINUAREA CORUPȚIEI ȘI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIA Controlul corupției în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni și înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupție. Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii: a) reforma instituțională: ... reforma sistemului judiciar; consolidarea capacității de prevenire și control al corupției; reforma administrației publice; b) crearea unui sector privat competitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
referă la toate măsurile, atât cantitative, cât și calitative, care vizează reducerea sau care contribuie la reducerea criminalității și a sentimentului de nesiguranță al cetățenilor fie direct, prin descurajarea activităților criminale, fie prin intermediul politicilor și intervențiilor destinate să reducă factorii criminogeni, precum și cauzele criminalității. Aceasta conjugă acțiunile întreprinse de guverne, autoritățile competente, autoritățile judiciare din sectorul penal, autoritățile locale și asociațiile de specialitate pe care le-au creat în Europa, sectorul privat, organizațiile benevole, cercetătorii și publicul, cu sprijinul mijloacelor de
jrc4969as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90137_a_90924]
-
Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de diagnoza și prognoză a fenomenului criminalității, în general, si a corupției, în particular. Măsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetării orientate spre următoarele direcții: a) stabilirea complexului criminogen care alimentează creșterea fenomenului de corupție, a factorilor de risc și a oportunităților care determină sau favorizează săvârșirea acestor infracțiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidențierea soluțiilor de control și de reducere; ... b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
corupției", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare și a sondajelor de percepție. ... 4. DIMINUAREA CORUPȚIEI ȘI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIA Controlul corupției în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni și înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupție. Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii: a) reforma instituțională: ... reforma sistemului judiciar; consolidarea capacității de prevenire și control al corupției; reforma administrației publice; b) crearea unui sector privat competitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
deltă și litoral - prin acțiuni punctuale de combatere a fenomenului contravențional și infracțional; i) participarea la misiuni în sprijinul poliției, la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare, prin executarea de acțiuni în comun în zone și locuri cu potențial criminogen ridicat; ... j) desfășurarea de activități specifice pentru obținerea datelor de interes din domeniul ordinii publice pe timpul adunărilor și manifestațiilor publice, manifestărilor culturale și sportive, în scopul prevenirii producerii unor acte ce pot constitui potențiale pericole sau amenințări la adresa unor obiective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165993_a_167322]
-
propriu-zis, în mod profesionist, specializat, cercetări științifice și, în primul rînd, criminologice. Era absolut firesc ca noua structură să efectueze cercetări criminologice, deoarece anume această știință poate elabora strategia de activitate anticrimă, efectuează analize ale stării criminalității și ale factorilor criminogeni, precum și dobîndește cunoștințe ce constituie fundamentul conceptual pentru alte domenii importante, cum ar fi, de exemplu: dreptul penal, criminalistica sau activitatea operativă de investigații. Toată activitatea de mai departe a lui Valeriu Bujor, în cadrul academiei, va fi legată de această
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de alt ordin, inclusiv material. Existența acestei organizații va face posibilă elaborarea și editarea unor lucrări de criminologie. În lucrările sale, Valeriu Bujor abordează nu numai problemele fundamentale ale criminologiei, ci și cele legate de starea curentă a criminalității, situația criminogenă și criminologică, precum și prioritățile în activitatea anticrimă . Totodată, întru sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului criminalității și lipsei suportului criminologic în activitatea anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai întîi, de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
șase sute de lagăre, a întemnițat și epuizat în munca silnică douăzeci și cinci de milioane de oameni de diverse neamuri și categorii sociale, din care zece la sută, două milioane și jumătate, au murit. Nazismul a fost solemn condamnat ca fiind o ideologie criminogenă prin Procesul de la Nürnberg, ceeace nu este cazul celorlalte ideologii (colonialistă, comunistă...) în numele cărora au fost organizate lagăre de concentrare. În zilele noastre (2010), numai Coreea de Nord mai folosește încă lagăre de concentrare pentru oponenții politici.
Lagăr de concentrare () [Corola-website/Science/299058_a_300387]
-
la vreo concesie de acest gen. Pe de altă parte, având în vedere apartenența la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) devenită o realitate din noiembrie 2001, China va fi până la urmă forțată să facă modificări la unele din cele mai criminogene și altfel disfuncționale aspecte ale administrației publice 29. Apartenența OMC pare întâi să fie larg privită în China ca modalitate de asigurare comerțului și beneficiilor tarifare, mai curând decât ca impunere a unor obligații reciproce; iar organizarea liberalizării este în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
a crimei organizate în comerțul interstatal (Comitetul Kefauver)6 (Congresul Statelor Unite 1951) și Comisia Prezidențială (Comisia Prezidențială privind Aplicarea Legii și Administrarea Justiției din 1967) este controversată. Perspectiva că acest ,,mit" al Mafiei a ignorat după cum i-a convenit aspectele criminogene ale societății acaparatoare și capitaliste a început să câștige teren mai cu seamă în rândul sociologilor. Această perspectivă este clar exprimată de Findlay: Dacă societatea tolerează violența, consideră câștigurile personale mai importante decât echitatea și este dispusă să încalce legea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
film nazist de propagandă antisemită, tipică pentru porturi și caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
responsabil de masacrul multor sute de milioane de ființe umane, nu l-a făcut în numele unui principiu de discriminare rasială”, ceea ce - în anumite cazuri - este fals (Revel, 1998, p. 231). Aceste argumente, „invariabil aceleași”, constau în „a nega natura intrinsec criminogenă a comunismului” sau în „a reclama cu zgomot mare deschiderea unei alte cărți negre, aceea a capitalismului” (Talaban, 2000; Todorov, 1995; Volkoff, 1991; Watson, 1999). O altă stratagemă de rezistență constă în referirea doar la „deviații”. Contribuția esențială în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care Țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) 34 Conform
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
mamei; recăsătorirea după unul sau mai multe divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de ”cenușăreasă”, bun de pus la treburi și munci, fizice obositoare; lipsă de interes pentru creșterea și educarea copilului; maltratări; dorința de a trimite copilul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nr. 1-2/2000, pp. 72-84. 185 Națiunile Unite și Penal Reform Internațional, A pune regulile în acțiune. Un manual internațional privind o bună practică în penitenciare, Haga, 1995, p. 63. 186 Ibidem. 187 "S-a demonstrat că închisorile particulare sînt criminogene, adică măresc rata criminalității. Fiind o afacere, patronii închisorilor doreau să aibă cît mai mulți clienți" declara directorul general al DGP, Emilian Stănișor, într-un interviu luat de Florian Bichir pentru Evenimentul zilei din 28 martie 2004, justificînd astfel refuzul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1.3. Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant În criminologia contemporană, factorii psihici au o mare pondere în etiologia crimei, alăturându-se factorilor biologici și sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanță mărită comparativ cu restul factorilor criminogeni. Factorii biologici și sociali pot acționa doar dacă trec prin factorii psihici și dacă factorii sociali și fizici sunt interiorizați și însușiți de factorii psihici, astfel încât primii trezesc nevoi, dorințe și planuri mintale care se pun apoi în aplicare. Studiul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]