236 matches
-
jur asupra propriei situații. El forțează astfel comunicarea cu mediul față de care se află în situația de incertitudine persistentă. Bibliografie Aionițoaie, C. & Sandu, E.I., Tratat de tactică criminalistică. Ed. "Carpați", București, 1992. Amza, T., Criminologie teoretică. Teorii reprezentative și politică criminologică, Editura "Lumina Lex", București, 2000. Basiliade, G., "Probleme criminologice ale recidivei", în Revista de știință penitenciară, 1990, Bieltz, Gheorghidiu, Logica judiciară, Ed. Pro Transilvania, București, 1998. Bulgaru M., Metode și tehnici de cercetare și prevenire a delincvenței, Centrul Editorial al
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mediul față de care se află în situația de incertitudine persistentă. Bibliografie Aionițoaie, C. & Sandu, E.I., Tratat de tactică criminalistică. Ed. "Carpați", București, 1992. Amza, T., Criminologie teoretică. Teorii reprezentative și politică criminologică, Editura "Lumina Lex", București, 2000. Basiliade, G., "Probleme criminologice ale recidivei", în Revista de știință penitenciară, 1990, Bieltz, Gheorghidiu, Logica judiciară, Ed. Pro Transilvania, București, 1998. Bulgaru M., Metode și tehnici de cercetare și prevenire a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mele. Într-adevăr, în seara aceea eram întrebat de Jean-Luc Hess, într-o emisiune la France Inter, despre prima mea carte La Violence dans la classe (Debarbieux, 1989). Cartea aceasta n-avea nimic de-a face cu o abordare sociologică, criminologică sau istorică a violenței în școală. Era cartea unui pedagog care povestește cum el și câțiva prieteni din mișcarea pedagogică Freinet întocmiseră strategii pentru a face față violenței anumitor copii, din clase dificile ale învățământului specializat. Această emisiune, Synergies, începea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că experiența victimară precoce legată de ceea ce numim "microviolențe" trebuie luată în considerare. Două noțiuni pot fi folosite aici: noțiunile de incivilitate și de bullying, termen pe care-l vom traduce provizoriu prin "hărțuire între colegi". Prima noțiune, de origine criminologică, a fost foarte mult folosită în cercetarea franceză (Roché, 1996) și s-a răspândit larg în corpul social. Cea de-a doua noțiune, mai psihologică, este încă puțin cunoscută în Franța, dar e foarte în vogă pe plan internațional, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din fericire, pare să se demodeze, într-atât a fost folosit fără rost. Teoria incivilității nu este o teorie filosofică. Ea nu este un termen de descriere morală a unei stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o teorie criminologică propusă pentru a explica o schimbare globală în structura contemporană a delincvenței și insecurității. Infracțiunile sângeroase au regresat masiv în ultimele două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne putem imagina brutalitatea obișnuită
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
totodată în direcția unui culturalism xenofob. Incivilitatea este într-adevăr gândită sub forma unei înfruntări între "barbari" și "civilizați", în care "necivilizații" s-ar împotrivi luminilor rațiunii și l-ar reprezenta pe "celălalt", adesea provenit din imigrație. Utilizările unui termen criminologic au glisat spre o calificare antropologică și totodată naturalizantă și stigmatizantă. Un alt pericol rezidă în folosirea excesivă a faimoasei "metafore a geamului spart": tentația de a descrie ca un mecanism ineluctabil trecerea de la o incivilitate la delincvență și la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să păstrăm din noțiune doar ideea unei stări a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor lor obișnuite? Într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în Statele Unite de Denise și Gary Gottfredson (Gottfredson și Gottfredson, 1985), iar Denise Gottfredson continuă, de atunci, să aprofundeze aceste cercetări. Ancheta de victimizare realizată de soții Gottfredson în 1985 este la originea unei încrucișări conceptuale și empirice între cercetările criminologice și literatura despre "efectul școlii". Această literatură de origine anglo-saxonă caută să măsoare și să înțeleagă diferențele de performanță între unitățile școlare (Forquin, 1983; Grisay, 1993; sau sinteza in Gottfredson, 2001, p. 68 passim). Ea ține cont atât de variabilele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o puternică identificare delincventă. Și în acest caz, o abordare simplistă (mai puțini elevi în clasă = mai puțină violență) trebuie modulată printr-o abordare contextuală fină. • Efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne învață vreun lucru concret, acela este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru a se produce cu un risc minim pentru agresor care, în majoritatea cazurilor, nu dorește să înfrunte consecințele negative (pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1996). Există în cadrul acestuia un ansamblu de direcții foarte coerente, atât la nivelul gestiunii echipelor, cât și al participării elevilor la stabilirea regulilor și la viața clasei și a școlii. Important pentru cadrele didactice este adevărul pedagogic sugerat de cercetarea criminologică: în gestiunea clasei, metodele cele mai eficace pentru diminuarea tensiunilor rămân încurajarea, cooperarea și claritatea regulilor. Mai trebuie să amintim că pedagogia cooperativă înseamnă orice, numai permisivitate nu, și că Freinet însuși, marele propovăduitor al valorizării exprimării infantile, vorbea de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și un triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1. Considerații generale privind bolnavii psihici "periculoși". Zilnic, aproape, mass media relatează despre cutare sau cutare faptă gravă comisă de un bolnav psihic cunoscut sau presupus ca atare, iar omul de pe stradă este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a fenomenului criminalității, a delicvenței juvenile etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se manifestă în datele unei ambivalențe fondatoare de tensiuni între contrarii. Femme fatale apare alături de femme fragile, ambele ipostaze ale unei noi abordări a sexualității în termenii pe care-i construiește psihanaliza și cercetările medicale, antropologice ale diferitelor școli: alienistă, criminologică etc. Femeia se transformă și într-un obiect de studiu științific în măsură să sublinieze pe de o parte diferențele esențiale care o separă de bărbat, fapt care se dorește și o poziționare mai clară a rolului ei social, dizlocat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acreditează: și eu am fost În Beoția. Înainte de a aborda fecunda analiză a marilor directive conținute În acest recueil, Îl rog pe cititor să-mi Îngăduie a mă felicita pentru faptul că, În fine, În pestrițul Musée Grevin al belleliterelor criminologice, Își face apariția un erou argentinian, În decoruri Întru totul argentiniene. Nu e plăcere mai insolită decât să savurezi, Între două rotocoale de fum Înmiresmat și alături de un irefrenabil coniac din vremea Primului Imperiu, un roman polițist care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În present se constată tendința de a considera suicidul ca o stare patologică, în temeiul faptului că dorința de viață este specifică naturii umane ți e mai puternică decât dorința de moarte. Delincvența juvenilă Delincvența juvenilă este un concept juridic, criminologic, ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Delincventa juvenilă poate fi definită ca un comportament de încălcare a legilor din partea celor care, din cauza tinereții lor, nu sunt încă văzuți ca fiind deplin responsabili pentru acțiunile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
indivizi sau al guvernelor. Însă cum această perspectivă ar fi riscat să dea naștere unor puternice controverse ideologice, victimologii au sfârșit prin a lua drept referință definițiile legate de infracțiunea penală, chiar dacă nu se raportează exclusiv la acestea. În privința abordării criminologice, concepțiile clasice În domeniu au realizat un clasament În funcție de criteriile de interacțiune victimă/agresor, de responsabilitate, precum și psihologice, sociale și biologice (Henting, 1972). Pe de altă parte, concepțiile sociologice și politice au permis Înțelegerea acestor procese pornind de la aplicațiile practice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sprijin organizatoric, de infrastructură și de personal; ... d) vor face schimb de experiență și de date privitoare la metodele de comitere a infracțiunilor și la noile forme de criminalitate internațională; ... e) vor face schimb de rezultate referitoare la cercetările criminalistice, criminologice și la alte cercetări relevante. Părțile se vor informa reciproc asupra experiențelor, investigațiilor și aplicățiilor, metodelor și echipamentelor de lucru, în scopul sporirii eficienței acestora; f) la cerere, își vor pune la dispoziție informații și eșantioane de obiecte ce rezultă
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
sau suprimarea infracțiunilor care pun serios în pericol ordinea publică; ... b) își vor furniza informațiile pe care le dețin, privitoare la metodele traficului ilicit internațional și la alte fapte relevante; ... c) vor face schimb de rezultate ale cercetării criminalistice și criminologice asupra traficului și abuzului de droguri; ... d) își vor pune la dispoziție eșantioane de droguri și substanțe psihotrope de origine naturală sau sintetică, care se pot folosi în abuz; ... e) vor face schimb de experiență în domeniul controlului comerțului legal
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
prevenirii, combaterii, descoperirii și investigării acestora; . sprijin în descoperirea tranzacțiilor economice și bancare suspecte, inclusiv a celor legate de legalizarea veniturilor obținute în urmă activităților ilicite; . schimburi de experiență privind folosirea metodelor și a mijloacelor științifice și tehnologice pentru cercetarea criminologica și criminalistică, în special în domeniile investigării, descoperirii și controlului stupefiantelor, substanțelor psihotrope și precursorilor, în concordanță cu legislația internațională; . schimburi de informații referitoare la metodele utilizate pentru transportul, ascunderea și distribuirea stupefiantelor și substanțelor psihotrope; . luarea măsurilor legale, administrative
ACORD DE COOPERARE*) din 2 octombrie 1998 între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Marii Negre în domeniul combaterii criminalitatii, în special a formelor ei organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127331_a_128660]
-
folosite la comiterea acestora (modus operandi); - acordarea de asistență în scopul identificării tranzacțiilor economice suspecte, inclusiv a celor referitoare la legalizarea veniturilor ilicite; - schimbul de informații, experiența și expertiza cu privire la folosirea tehnologiilor criminalistice, a metodelor, tehnologiilor și mijloacelor de cercetare criminologica, în special în domeniul anchetelor, detectării și controlului precursorilor, drogurilor și substanțelor psihotrope, în conformitate cu convențiile internaționale; - schimbul de informații cu privire la metodele folosite pentru transportul, ascunderea și distribuirea drogurilor și a substanțelor psihotrope; - schimbul de informații cu privire la noile tipuri de droguri
HOTĂRÂRE nr. 280 din 8 aprilie 1999 pentru aprobarea Protocolului de cooperare trilaterala largita în combaterea criminalitatii şi, în special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124060_a_125389]
-
infracțiuni grave împotriva siguranței și ordinii publice; 2. schimbul de informații privind modalitățile uzuale și cele noi ale traficului ilicit internațional de droguri, substanțe psihotrope și precursori, precum și orice alte informații relevante; 3. schimbul de rezultate ale investigațiilor criminalistice și criminologice privind traficul și folosirea abuzivă a drogurilor, substanțelor psihotrope și precursorilor; 4. schimbul de eșantioane ale noilor droguri de origine vegetală sau sintetică, precum și ale substanțelor psihotrope și precursorilor; 5. schimbul de experiență în legătură cu supravegherea comerțului legal de droguri, substanțe
ACORD din 4 octombrie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea în lupta împotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, terorismului şi altor infracţiuni grave. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135506_a_136835]
-
adecvate de prevenire a fenomenului corupției necesită cunoașterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexității sale, a mecanismelor de declanșare și a consecințelor produse. Evaluările Băncii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de percepție socială a fenomenului. Un proces de investigare criminologica și sociologică trebuie să completeze datele obținute pe această cale și să ofere o imagine completă, susținută științific. Rolul Institutului Național de Criminologie, instituție care se va înființa, potrivit Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de
PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001 de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
române în acest domeniu. 8.3. Constituirea unei baze de date: constituirea unei baze de date informatizate care să centralizeze date statistice privind evoluția fenomenului corupției în România și pe plan internațional, rezultate ale sondajelor de percepție a corupției, studii criminologice, inițiative și proiecte interne și internaționale de prevenire și control social al corupției; furnizarea acestor date instituțiilor interesate. 8.4. Informarea Comitetului Național de Prevenire a Criminalității: elaborarea semestriala a unui raport privind stadiul implementării Programului național de prevenire a
PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001 de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
adecvate de prevenire a fenomenului corupției necesită cunoașterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexității sale, a mecanismelor de declanșare și a consecințelor produse. Evaluările Băncii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de percepție socială a fenomenului. Un proces de investigare criminologica și sociologică trebuie să completeze datele obținute pe această cale și să ofere o imagine completă, susținută științific. Rolul Institutului Național de Criminologie, instituție care se va înființa, potrivit Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea științifică de
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
române în acest domeniu. 8.3. Constituirea unei baze de date: constituirea unei baze de date informatizate care să centralizeze date statistice privind evoluția fenomenului corupției în România și pe plan internațional, rezultate ale sondajelor de percepție a corupției, studii criminologice, inițiative și proiecte interne și internaționale de prevenire și control social al corupției; furnizarea acestor date instituțiilor interesate. 8.4. Informarea Comitetului Național de Prevenire a Criminalității: elaborarea semestriala a unui raport privind stadiul implementării Programului național de prevenire a
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]