730 matches
-
în „Foaia populară”. Ceva mai târziu ar fi frecventat redacția ziarului „Epoca”, legând prietenie cu Al. Antemireanu, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti. Întors în țară, e avocat și profesor de filosofie la Focșani, iar în 1906, voind să aprofundeze criminologia, acceptă postul de director al penitenciarului de la Ocnele Mari. Își reluase și activitatea publicistică, dând ziarului „Adevărul” câteva recenzii și un fel de reportaj din viața ocnașilor. În 1907 trimitea manuscrisul romanului Cântec barbar mai întâi lui G. Ibrăileanu, apoi
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
potențate de consumul de alcool În familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente În familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Bibliografie Amza, T. (1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la Geneva (III) privitoare la tratamentul prizonierilor de război, semnată la 12 august 1949; Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1 " Disciplina: Criminologie Data: 01.07.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Drept Anul de studiu: III Subiectul: Principalele categorii de criminali Tipul cursului: predare Durata cursului: 2 ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina „Criminologie”. Strategii didactice: Metoda predominantă: expunerea dialogată. Metode și procedee: prelegerea, dezbaterea, conversația euristică, enumerarea, exemplificarea, sistematizarea. Mijloace de învățământ: suport de curs; Codul Penal actual (1968); Codul Penal 1936, art. 22-24; Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane; Legea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei; Ion Oancea, Probleme de criminologie; Codul Penal 1968, art. 197/2003; Codul penal 1936, art. 22+24; Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; Legea nr. 143 din 26
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei; Ion Oancea, Probleme de criminologie; Codul Penal 1968, art. 197/2003; Codul penal 1936, art. 22+24; Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei; Ion Oancea, Probleme de criminologie; Codul Penal 1968, art. 197/2003; Codul penal 1936, art. 22+24; Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane; Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri; OUG
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de delicte comise cu violență, comparativ cu ponderea foarte scăzută a femeilor, excepție făcând omorurile, în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, într-o proporție medie de aproximativ 50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Vest din Timișoara la propunerea Facultății de Istorie și, respectiv, acordarea aceluiași titlu mie la propunerea Facultății de Științe Politice. Despre doamna Stănoiu știu mult mai puțin, printre altele că a fost coautoarea unui volum de teoria dreptului și criminologie, Împreună cu un actual doctorand de la Maryland pe care l-am cunoscut aici, Tiberiu Vianu. Sigur că am urmărit și eu, ca toată lumea, relațiile din cadrul executivului. Primul lucru care ar trebui spus despre acest guvern este că e mult mai centripet
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București Prof. dr. Pavel Abraham Universitatea din București Dumitru Călinoiu Director General, Direcția Generală Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor Director adj., Institutul Național de Criminologie Prof. dr. Ioan Mihăilescu Președintele Institutului Social Român Prof. dr. Ilie Bădescu Președintele Asociației Române de Sociologie Prof. dr. Viorel Prelici Universitatea de Vest, Timișoara Prof. dr. Floare Chipea Universitatea de Stat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Socială, Universitatea din București Prof. dr. Pavel Abraham Universitatea din București Dumitru Călinoiu Director General, Direcția Generală Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor Director adj., Institutul Național de Criminologie Prof. dr. Ioan Mihăilescu Președintele Institutului Social Român Prof. dr. Ilie Bădescu Președintele Asociației Române de Sociologie Prof. dr. Viorel Prelici Universitatea de Vest, Timișoara Prof. dr. Floare Chipea Universitatea de Stat, Oradea Prof. dr. Maria Roth Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
M.O. nr. 834/2004; Hotărârea Guvernului nr. 875/2005 pentru aprobarea Strategiei pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă 2005-2010, M.O. nr. 747/2005. Violența intimă: „Femeia criminal”. Remodelări identitare Drd. MIHAI MICLE, Institutul Național de Criminologie Identitate și identificare Rădăcinile violenței sunt foarte vechi. Violența a fost, probabil, dintotdeauna parte a experienței umane. Vechiul Testament începe, de fapt, cu un fratricid. Cain îl omoară pe Abel. Noul Testament se termină cu un martiriu și cu o execuție: cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
istoria personală, date despre copilărie și familie, istoricul folosirii alcoolului și drogurilor, problemele din perioada adultă, istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
local, adică aproximativ 500 de persoane, experți ai Birourilor Județene pentru Romi, experți locali, mediatori sanitari, reprezentanți ai ONG-urilor, s-a făcut prin programul PHARE 2002 al Agenției Naționale pentru Romi, componenta de dezvoltare instituțională. C f. Rodica Mihaela Stănoiu, Criminologie, Edit. Oscar Print, București, 2002, p.79. H. Stahl arată că în investigația sociologică propriu-zisă, termenul de interviu, utilizat mai mult în domeniul găzetăresc, nu este potrivit. Acest termen are, în concepția lui H. Stahl, o accepțiune mult mai restrânsă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proprii destinate tineretului și acordă asistență metodică și sprijin financiar structurilor asociative de tineret. Ministerul Educației și Cercetării: Direcția generală pentru activități extrașcolare, prin inspectorii educativi, dezvoltă programe de educație pentru prevenirea consumului de droguri. Ministerul Justiției: Institutul Național de Criminologie analizează fenomenul infracțional în ansamblu sau sectorial și oferă atât organelor judiciare, cât și altor organe de specialitate studii, concluzii, pentru a acționa împotriva cauzelor care generează fenomenele respective. II. Cadrul normativ 1. Documente juridice internaționale • Convenția și Protocolul cu privire la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nici un motiv să fie... — CÎnd va fi cunoscută mai bine, probabil că motivul va fi evident. Fraza era banală și nu risca nimic. Totuși, exprima adevărul. Maigret nu era singurul care se străduia, de mult timp, să cunoască caracterul victimelor. Criminologii acordă din ce În ce mai multă importanță mortului și, În unele cazuri, ajung să-i atribuie o mare parte din vină. Oare nu exista În viața, În comportamentul numitei Hélène Lange ceva care o predestina Într-un fel unui sfîrșit violent? De cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
fâțâindu-se mândri de teritoriul aflat sub controlul lor - Strip, femeile frumoase, coșurile cu cadouri de la Mickey Cohen, adevărata cauză a disputelor cu cei de la Oraș. Nu era nimeni care să se uite cruciș la el pentru că studia manuale de criminologie: Vollmer, Thorwald, Maslick - diagramele pentru analiza locului unde fusese comisă o crimă, explicarea științifică a petelor de sânge, texte care te învățau cum să cauți probe incriminatorii într-o cameră de 6 pe 8 în fix o oră. Danny se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală. Personalul acestor servicii se compune din: consilieri de probațiune profesioniști, licențiați în științe socio-umane (psihologie, asistență socială, sociologie, psihopedagogie, drept), specializați în activități de asistență socială și consiliere, în drept și criminologie, cu abilități de comunicare și relaționare; șefi ai serviciilor; inspectori ce activează în cadrul Direcției de Probațiune din Ministerul de Justiție; directorul Direcției de Probațiune. Activitățile Serviciului de Probațiune se desfasoara prin implicarea membrilor comunității, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, asigurând transparență
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
normală. Am renunțat la slujbă și m-am pus cu burta pe carte, ferm decis să-mi iau doctoratul neglijat. De unde-mi venise râvna aceea de învățătură? Pentru că citeam încordat, frenetic, câte 10―15 ore pe zi, tomuri groase de criminologie, fără a-mi îngădui o odihnă cât de mică. (De altfel nici nu încercam nevoia.) Nenișor nu respectă termenul de o săptămână pentru introducerea "actelor de căsătorie", așa cum își luase obligația față de mine. Nu era bineînțeles vina lui. Nu înțelegeam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și Științe ale Educației, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A obținut doctoratul în Psihologie Judiciară la Universitatea din București cu o lucrare cu titlul Demersuri psihologice de reconfigurare a personalității infractorului în scopul reintegrării sociale (2009). Interesele profesionale includ criminologie și victimologie, strategiile de reinserție socială a infractorului, consilierea psihologică a deținutului etc. Lăcrămioara Mocanu, Psihocriminologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prin concepția "demonologică". Conform acestei concepții, spiritele "nefaste" (diavoli, demoni etc.) îi îndemnau pe oameni să comită acte deviante. Ulterior în perioada iluministă, apar primele interpretări laice ale comportamentului criminal. În secolul XVIII, Cesar Beccaria, a fondat Școala Clasică de Criminologie. El a susținut ideea că acțiunile delincvente nu sunt determinate divin, ci sunt raționale și țin de responsabilitatea și libertatea de alegere a individului. Sancțiunile trebuie adecvate delictului comis. Jeremy Bentham preia o parte din ideile lui Beccaria, dar în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale cu privire la remediile criminalității. Practica și legea penală au solicitat să se țină seama de existența unor tipuri de infractori cum sunt infractorii minori-infractorii majori, infractorii primari-infractorii recidiviști. În aceasta situație, criminologia modernă a recurs la știința tipologiei "care se ocupă cu clasificările în tipuri și criteriile după care acestea se fac" (P-Popescu- Neveanu, 1978), cu descrierea tipurilor și metodelor prin care aceștia pot fi reperați și evaluați. Astfel, se preconizează existența
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
puternică depersonalizare, aspect evidențiat de lipsa acelor scopuri sociale, insuficienta conștientizare a acestora, astfel că acesta nu reușește să găsească soluții de eliberare, de aici și numeroasele reacții și/sau atitudini aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului criminal
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]