190 matches
-
măreția sferelor/ vine duhul asupra limbilor:/ în - zice;/ în-spre - zice;/ fluturii monahi ies din gânduri” - (cf. Din măreția sferelor, p. 14); „în” este „splendoarea meditativ-extatică”, iar „în-spre” este „dinamismul logosului” - „fluturii” fiind simbolul Dublului Zalmoxis-Hristos: Om târâtor care, prin metamorfotica crisalidă, devine „Dumnezeu mântuitor/ iluminator de lanse demiurgice”, întru splendoarea supremă și veșnică (întâi cea al Ființei Proprii, și, prin aceasta, ulterior, Re-Armonizarea Creației Divine - viziunea aceasta există atât în creștinismul isihast, cât și în ocultismul astrologic, alchimic sau al Kabalei
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
trăgea visele din moarte Știu că azi era tot acolo am vrut să-l trimit înapoi în lumea lui frumoasă ca mine când mă uit în ochii tăi de ieri dar m-a privit trist și s-a închis în crisalidă Aripa lui lăsase scris în braille -tu ești vinovată că nu mai ești frumoasă- Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - vina de-a nu mai fi / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de
VINA DE-A NU MAI FI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351949_a_353278]
-
Cu grația zborului printre cuvinte ca a unui fluture valsând printre petale, stamine și pistil, poeta spune: “eu sunt un fluture”, “ales de vânt / spre culmea din cuvânt”, simbolizând prin aceasta, culoarea, parfumul, rodirea, dorința de zbor, libertatea, ieșirea din crisalidă. Altăoară, poeta spune: “ating cerul cu degete frunze / și pierd clipe legate la ochi / cu noduri de teamă” (într-un chenar strâmb de singurătăți). Și poezia în stil clasic îi este proprie autoarei. Exersând-o poeta-și desăvârșește un stil
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
e inima timp / fluturii sunt oriunde la fel / te rog iubire / mă uită” (poem pentru mai târziu). Acest motiv liric nu este ales întâmplător. Fluturele poate semnifica și efemeritatea vieții pământești, dar și trecerea din starea de omidă închisă în crisalidă, în aceea de bijuterie fină, aleasă, colorată, ușoară, cu aripi străvezii care ajută la polenizare, iubește parfumul floral și se satură cu nectarul din pistil și stamine. O altă temă predilectă este cea a îngerilor care sunt peste tot și
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
mă biruie deșertul și-mi sîngerează gîndul, "fiți misterioși și veți cunoaște fericirea!" odată cu lumina ce îneacă arinii într-o mîngîiere aproape mîntuitoare și dacă revin înseamnă că, de fapt, am ales surîsul și întrebarea, tunelul sortit să moară în crisalidă dincolo de zgomotul surd al valurilor. Totul e deja făcut, deja văzut, deja trăit! Ești aici ca să repeți, încă o dată, vuietul propriului sînge și sufletul prin care-ți zboară în voie, șiruri lungi de cocori... Referință Bibliografică: Caligrafii din Cadora / Luminița
CALIGRAFII DIN CADORA de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352129_a_353458]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ieri, am regăsit ceva care m-a întregit, mi-a pus lumina în ochi haine de sărbătoare și o cămașă largă albastră, în care inima va crește. azi, umbra pietrei își face cuib în piept, lasă crisalide de ploi, de spini. frica strânge nodul: -nu te vei schimba niciodată! mâine îmi pune flori în păr, decupând un talisman în timp ce eu caut sens zilei, un alt orizont bate la geam. (foto-pictura pe sticla realizata de mine) Referință Bibliografică
ÎN APĂRAREA LUI MÂINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352160_a_353489]
-
mă răsfețe. Îmi place... Îmi placi. Cuvintele din tăceri Nu-ți mai simt cuvintele din tăceri, Ne-am pierdut prin virgine păduri, nu mai speri. Voaluri mișcătoare tot mai grele, Liane îmi cresc pe trup, haine, rele. Fluturii mor în crisalide, Aripile nu-și mai întind, rămân omide. Macii sunt albi, nu sunt de jar, Dorul mai pâlpâie rar. Prind un cuvânt, pasăre-n zbor, M-agăț de el, mă-nalț spre nor, Aștept curcubee de cuvinte, Poduri peste tăceri nesfârșite
O NOUĂ DIMINEAŢĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354979_a_356308]
-
văd și-acum în bancă Ochii tăi senini și visători Oricât i-aș invoca, e-n van că M-au vegheat în somn de-atâtea ori Ne primise viața într-un cerc Copii naivi cu fețele candide Fluturii ieșiți din crisalide Lacrimi ce și azi le mai încerc... Referință Bibliografică: Toți cădeam din câte-un catalog / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOŢI CĂDEAM DIN CÂTE-UN CATALOG de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356647_a_357976]
-
se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și efort un zburător cu numele pompos sfârșesc în insectare ~cap de mort~ (savant - acherontia
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369843_a_371172]
-
doar vina sau minciuna, Absconse ramuri rupte din sistem... Doi demagogi îmbălsămând furtuna. Știi, nu există farmec detractat, Nici moarte fără viață, nici iubire, Ne înconjoară trist anonimat, Cupiditate, ger și risipire. Știi, deseori apari ca o lumină, Crochiu de crisalidă, amintire, Peste greșeli de ieri și risipire - Fad, iarna ne-nconjoară... Cabotină!... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: CA O LUMINĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de Autor
CA O LUMINĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370302_a_371631]
-
se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și efort un zburător cu numele pompos sfârșesc în insectare ~cap de mort~ (savant - acherontia
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
că fusese orb dintotdeauna și că visase o clipă că ar fi văzut, că ar fi pictat. Înghețase. Se chircise. Ba, la un moment dat, i se păru că nici nu mai aude. Se zăvorâse în sine ca într-o crisalidă. Și de acolo ieșea pentru o vreme, cât era necesar vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care nu acceptau că nu mai e nimic de făcut, cum li se spunea invariabil. Se pomeni condus într-o zi chiar
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
învârtea în jurul lui, abia atingându-i fruntea cu vârful degetelor, o dată, la fiecare înconjur făcut. Să se tot fi învârtit de vreo sută de ori - după cât numărase el - când simți cum toată țesătura aia din fire ce-l strânsese în crisalidă se deșiră. Respiră ușurat, aruncând tot năduful adunat de nevedere. Oftă prelung și bătrâna. Acum veni dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma simțită, căci, de când nu mai văzuse, parcă i
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
din rai curge răcoare, prin fân verdele își coase petalele somnoroase, peste măguri neumblate se-aude-a singurătate, câmpulețul numai flori mirosind tot a bujori și pe fânul plin de rouă eu am să te frâng în două și în puf de crisalidă să-ți astup gura timidă să-ți prefac setea-n fântâni să-ți cadă cerul pe sâni și veșmintele să-ți cadă pe corpul tău de zăpadă, să ne topim amândoi făcând dragoste în doi, dându-ne mereu de-a
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
sferelor/ vine duhul asupra limbilor:/<<în>> - zice;/<<în-spre>> - zice;/fluturii monahi ies din gânduri” - cf. Din măreția sferelor, p. 14; „ în ” este SPLEDOAREA MEDITATIV-EXTATICĂ , iar „ în-spre ” este DINAMISMUL LOGOS-ULUI - FLUTURII fiind simbolul Dublului Zalmoxis-HRISTOS: Om târâtor care, prin metamorfotica crisalidă, devine DUMNEZEU MÂNTUITOR/ ILUMINATOR DE ȘANSE DEMIURGICE !)!) , întru SPLEDOAREA SUPREMĂ și VEȘNICĂ (întâi cea al Ființei Proprii, și, prin aceasta, ulterior, Re-Armonizarea Creației Divine - viziunea aceasta există atât în creștinismul isihast, cât și în ocultismul astrologic, alchimic sau al Kabalei
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fiorii inefabili (George Nicolae Stroia: "ILLUZII-ILLUSIONS") M-am întrebat odată, ce simte mugurele îmbăiat în razele soarelui, când irumpe în starea de floare? Altădată, am vrut să aflu ce simte fluturele ieșit din învelișul crisalidei, direct în baia de culori și parfum floral? Nu vom cunoaște niciodată aceste taine dumnezeiești. Deși, le observăm și le intuim, apreciem aceste stări inefabile doar trecute prin filtrul simțirilor noastre omenești. Sau, poate, prin sofisticatele aparate de măsurat sentimentele
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
Tâmpul ce nu-i tâmp destul Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit a unge inimi, Voi rămâne Menestrelul... Și cruța-voi asasinii-mi. Referință Bibliografică: Mimilor mei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1135
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]
-
eram prizoniera libertății - și-atunci, m-am apropiat de marginea drumului ca un îndemn la verticalitate. Așa a început totul. A fost nevoie de drum lung pentru a-mi vedea adunate străduințele sub coperțile unei cărți, existând sub formă de crisalidă încă din 1971, pe când începeam să scriu cu timiditate și ajungând la stadiul de fluture abia în vara lui 2007, când fiul meu cel mic mi-a adus un calculator. Intrând pe Internet ca mulți alții, am fost abordată de către
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
furnizează resurse naturale valoroase atât pentru cei care le practica, cât și pentru consumatori. Desigur ca principalul produs al sericiculturii, și cel mai cunoscut dealtfel, este mătasea naturala. Totuși, pe lângă aceasta, din exploatarea speciei Bombyx mori se pot obține crisalide, care datorita conținutului ridicat în proteine, pot fi utilizate în constituirea rețetelor furajere ale diferitelor specii de animale de ferma, sau se pot utiliza în vederea obținerii de produse cosmetice sau medicinale, care pot îmbunătății considerabil aspecte importante ale vieții
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
furnizeazǎ resurse naturale valoroase atât pentru cei care le practicǎ, cât și pentru consumatori. Desigur ca principalul produs al sericiculturii, și cel mai cunoscut dealtfel, este mǎtasea naturalǎ. Totuși, pe lângǎ aceasta, din exploatarea speciei Bombyx mori se pot obține crisalide, care datoritǎ conținutului ridicat în proteine, pot fi utilizate în constituirea rețetelor furajere ale diferitelor specii de animale de fermǎ, sau se pot utiliza în vederea obținerii de produse cosmetice sau medicinale, care pot îmbunǎtǎții considerabil aspecte importante ale vieții
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
luptă, ca în poemul ”Pe loc”: definesc pasul/ în timpul războiului/ nuanțelor oglinzii/ îl readuc la viață/ fără reticențe/ / cu zgomot cadențat pierd speranța/ fluturelui/ clipind mereu aceleași secunde (pag. 27). Poeta nu pierde speranța întocmai ca fluturele, ce iese din crisalidă, simbol al metamorfozei, al reînvierii, folosit și în mitul lui Psyche, care, pe frescele de la Pompei e reprezentată de o fetiță cu aripi de fluture: ”mi se răscolesc aripile/ zbaterea-și reia răsuflarea/ agonizând/ prin cenușile clipelor/ ...zbor din nou
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
aripi/ care te țin de mâini/ te ajuți de gheare/ fără să-ți spui pe nume/ nu vorbești/ decât cu glas de pasăre/ ești acasă (pag. 62). Titlul cărții este sintetizat într-un catren metaforă ”Motto” :când fluturii nasc cioburi/ crisalida oglinzii/ se sparge-n mii de aripi/ dincolo de zbor (pag. 9). ”Dincolo de zbor” se află poetul, cu iubirile neîmplinite, cu tristețea versului dar fără remușcări, cu armonia visată în lumea cuvântului și propulsată în nesfârșitele contradicții ale timpului, ca în
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
duceau spre ea, cu-atât de mult timp în urmă. Toată speranța ți-e în așteptare, punctul de pornire al iubirii eterne. O viziune, dincolo de tot ce-ai contemplat, ți-a fost de-ajuns să o iubești, o înmugurire repetă crisalida, în timp ce durerea ți-e greu de suportat. Prin focul trezit, trecători suspendate în spațiu, se îndepărtează cu fiecare popas. Pentru ea, visul tău zăbovește, adâncit în zidurile sfinte din inima ta. Nisipul, strălucitor ca diamantele, respiră în așteptarea brizei ce
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
gândul spre lumi de stele mici... Rostogolit prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
fi fost o noapte. O noapte de cristal pur, prin care stelele ce își aranjau pliurile rochiilor de gală se răsfățau pe un cer prea îndepărtat. O noapte rece cu sclipiri de jar. Mijloc de ianuarie, geros și sacru, când crisalida netulburată a atomului primordial s-a transformat în lacrimă frământată de neliniștea propriei deslușiri și a coborât printre muritori. Și a fost atunci strigăt și cânt și cuvânt. Și a fost atunci deschisă o poartă spre tainele ascunse ale creației
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]