1,678 matches
-
devreme, just în case. Nu de alta, dar I missed a 2a emisiune ’căușe of that. Bună ziua, fac un mini sondaj despre cine va fi președinte AICI: http://cllodvl.wordpress.com/2009/10/26/pe-cine-ar-trebui-sa-votam-ca-presedinte/ sa il inviți și pe criști tabăra la o emisiune. se pricepe omul foarte bine la gastronomie. Sunt curioasă să urmăresc emisiunea. Și eu gătesc mult acasă și sănătos, cu ulei de măsline, fără carne, multe legume de grădină, din piață, nu-mi plac supermaketurile. sună
Radu Naum face pâine la „Bună ca viaţa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82689_a_84014]
-
prin neguri - gâfâit respiri: iscă-n plebi-cenușă jarul de martiri! SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund din lumina apei ne-am ales cu prund... așa - cam pe seară - Crist s-a dat pe-o coastă: armonìi fugit-au - lăsând drâmbă proastă... vetrele crăpat-au - cruguri s-au strâmbat stins e focul - stele-au uitat de cântat... mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană trezește
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu e duh să nu-i fi fost învățător și-acum sunt chemat - plebeu banal - să mor ...L-am pârât pe Crist la Inorog: mi-a șoptit ca viață să nu-mi rog... MAI RĂU DECÂT MINE am stricat cuiburi de stele am surprins nuditatea Lunii poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă străbunii am dezertat din hore de iele afișe
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
piscuri pe-aproape de crini fulgere vestesc venirea Mirelui Ceresc păsări - îngeri nesfielnici ne călăuzesc trăsnete despic' pământul pentru duhuri sfinte: din izvoare - din pădure se slobod arginte în furtunile de raze se-mplinesc eroii: cavaleri ai nunții firii vin spre Crist martirii sus în tronul de mărire stă un orb sălbatic din barbara lui citire renaștem hieratic slovă după slovi de fulger orbul ne așază încât nunta lămurește lumea într-o frază stele crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vin spre Crist martirii sus în tronul de mărire stă un orb sălbatic din barbara lui citire renaștem hieratic slovă după slovi de fulger orbul ne așază încât nunta lămurește lumea într-o frază stele crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri ne însoară cu spade de-arhangheli METANOIA BUREȚILOR „noi - bureții din rigolă târguim din luni gondolă noi bureții burețim și pe toți vă mucezim” alelei - bureți de soartă scrieți-mi pe pântec hartă descrețiți în mațe-o poartă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ocean de ură prăbușesc bandiții când limpezit vrem neamul - anevoie vite să fim - Evropa ni-e imaș dar nu pământul sfânt ca temelie nu sânge de străbun să-ți fie glie: să paști - să taci - străin și orb și laș Cristul cu tot cu Cruce-l smulg din duhuri să n-avem prispa raiului nădejde să nu vedem copilul cum ne crește sorbind din sfântă limbă - vii văzduhuri ...demoni slinoși - pidosnici - ne-nvăluiți în cnuturi răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
martiră cu voievozii stau sub cetini la voroavă ei mie-mi spun de ștefanida liră eu lor - cum limba azi ni-e sclavă sub tot copacul - răzeșescul sânge și-n toată floarea - -nvăpăiată zâna aici e veșnic cântecul ce plânge Crist veșnic peste noi își tinde mâna ...doar că privighetoarea azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
bătrâne și umile l-or lua toți monștrii: ură și șenile! nu mă băgați în seamă - lăutari sunt mai dăunător decât un cari: eu adevărul vi-l despoi foițe iar voi rămâneți goi - un circ cu fițe... ...ce Răstignit? - ce Crist și ce supliciu? sugem cu toții țâța de siliciu! n-au credință - au burți vagabondez prin preajma sihăstriei - în speranța - dementă - că zoaiele sufletului se pot limpezi cu străluciri și clipociri de acoperișuri crucificate e cerul atât de senin și de-aproape
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
înainte de întrunirea juriilor. Totul e politizat, totul e o uriașă înșelătorie căreia filmele noastre, mai bune decît ale altora, îi pică victime, pentru că n-avem sprijinitori acolo unde trebuie, în oculta filmului internațional. Anul trecut, am vorbit la telefon cu Criști Puiu, care tocmai luase premiul pentru filmul său, Moartea domnului Lăzărescu. Totul fusese simplu. "Dl Lăzărescu" fusese bine primit la vizionarea cu public, se scrisese bine despre el în cîteva reviste de cinema din Franța, dar și prin ziare, încît
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
ia marele premiu al secțiunii în care a concurat. Prejudecată ocultei internaționale? Neîncrederea că un roman ar putea lua acest premiu, chiar dacă nu era marele premiu? După experiență de la Cannes și după numeroase premii la alte festivaluri internaționale de film, Criști Puiu e acuzat de cunoscători, mai exact de unii dintre ei, că trece printr-o criză de adaptare la numeroasele lui premii. Altfel spus, că i s-ar fi urcat succesul la cap. Înclin să cred că, mai degrabă, Criști
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
Criști Puiu e acuzat de cunoscători, mai exact de unii dintre ei, că trece printr-o criză de adaptare la numeroasele lui premii. Altfel spus, că i s-ar fi urcat succesul la cap. Înclin să cred că, mai degrabă, Criști Puiu s-a trezit cu temerile că, după filmul său multipremiat, nu mai poate scoate "orice" și că are o imagine de apărat. Oricum, radical în declarațiile sale pe vremea cînd nu era decît un regizor promițător, Criști Puiu pare
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
mai degrabă, Criști Puiu s-a trezit cu temerile că, după filmul său multipremiat, nu mai poate scoate "orice" și că are o imagine de apărat. Oricum, radical în declarațiile sale pe vremea cînd nu era decît un regizor promițător, Criști Puiu pare să fi devenit enervant pentru cinefilii care nu cred că acest regizor are șanse de a deveni profet și acasă la el. În acest an însă, un alt regizor român, Corneliu Porumboiu, da două lovituri la Cannes. Ia
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
sa autonomă care contează precumpănitor pe planul expresiei literare. Din care motiv cheia lecturii poate fi concomitent sacramentală și curent morală pentru spiritele sceptice, ambii vectori convergînd în imaginea lirică ce-și trage sevele din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a purității ce se
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Pagina realizată de DUSAN BAISKI Ben Laden a fost predat americanilor de un român Criști Vecerdea - CRIV din Lugoj, combatant pe fronturile din Bosnia și Afganistan cu o armă redutabila: caricatură „Într-o noapte, vreo cinci lucrări au dispărut, dar nu am fost interesat să le recuperez. Mi-am dat seama că aveam deja niște
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
m-a invitat la dânsul. Inițial am crezut că au găsit lucrările dispărute, dar, spre surprinderea mea, mi-a oferit o diplomă și o medalie comemorativa «11 septembrie 2001» pentru aportul la ridicarea moralului.“ Caricatură, ca o viață paralelă Pentru Criști Vecerdea, cunoscut în lumea caricaturii drept CRIV, caricatură este o a doua viața, paralelă cu cea de fiecare zi, spune el. Despre CRIV am aflat de la Cristian Ghinea, un alt lugojean de succes. Criști a realizat până acum câteva mii
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
Caricatură, ca o viață paralelă Pentru Criști Vecerdea, cunoscut în lumea caricaturii drept CRIV, caricatură este o a doua viața, paralelă cu cea de fiecare zi, spune el. Despre CRIV am aflat de la Cristian Ghinea, un alt lugojean de succes. Criști a realizat până acum câteva mii de portrete, iar în presa i-au apărut peste o mie de desene. Nu abordează nici un alt fel de forma de artă plastică, mulțumindu-se să privească și să-și dea cu părerea. A
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
el, s-a molipsit de la PopaS. Pastelurile permit niște efecte deosebite, care parcă dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e acidă și doare Criști e de părere că în România caricatură este acidă și uneori chiar doare când lovește acolo unde trebuie. O caricatură pusă în pagina la locul potrivit spune uneori mai mult decât un intreg articol. Criști este de părere că în
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
caricatură e acidă și doare Criști e de părere că în România caricatură este acidă și uneori chiar doare când lovește acolo unde trebuie. O caricatură pusă în pagina la locul potrivit spune uneori mai mult decât un intreg articol. Criști este de părere că în presă încă se mai folosește caricatură că... umplutura. În general, caricatură est-europeană este mai de profunzime decât cea vest-europeană. Și totuși, se pare ca francezii, care au un adevărat cult pentru acest gen, au cei mai multi
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
numele. Cei care, de-a lungul anilor, și-au creat un renume și au obținut premii pot supraviețui din caricatură, dar nu ca un caricaturist american său francez, de exemplu“. Și totuși, la festivalul caricaturii din Orléans (Franța) din 2002, Criști a executat pe parcursul a doar două zile peste 140 de portrete caricaturi, fiind cel mai solicitat participant. „La un moment dat, își aduce el aminte, se făcuse coadă la masa mea de lucru, ca pe vremea lui Ceaușescu, la carne
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
o altă delegație culturală, de data aceasta la Sarajevo. Aici a fost mult mai greu, deoarece am desenat zi și noapte. Americanii făceau coadă, alături de francezi, iar săracii militari români nu s-au ales cu prea multe caricaturi“, își aduce Criști aminte. Cu ministrul în Afganistan Cea de-a treia experiență în calitate de caricaturist de front a trăit-o în 2003, în Afganistan, într-o delegație condusă de ministrul M. Ap. N. Ioan Mircea Păscu. Atunci, povestește, nu a stat decât o
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
artă plastică, nu au acces la simezele profesioniștilor, dar au ceva de spus în arta. De șase ani de când a inaugurat-o, au expus acolo chiar și artiști plastici profesioniști din Italia. Și fiindcă a venit vorba de țări străine, Criști a fost ales membru de onoare și reprezentant în România al Forumului Democrat din Danemarca, o organizație umanitară care, de ani buni, ajută diferite instituții din Lugoj și nu numai, cu materiale și bani. A fost invitat în Danemarca în
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
la pescuit și particip la acțiunile organizației. E un loc unde te tratezi de stres, uiți de unde vii și mai ales ești obligat să-ți schimbi mentalitatea, democrația daneză fiind una dintre cele mai vechi din Europa“, este de părere Criști. Succes în Italia Dar el nu a stabilit legături doar cu danezii. Intrarea lui în Europa s-a făcut prin Italia, în 1994, când a avut primul contact cu tot ceea ce însemna până atunci Occident. S-a întâmplat la Padova
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
acolo. Mi-am făcut mulți prieteni italieni și am pus bazele unor schimburi culturale reciproce“. Rezultatele prieteniei cu italienii sunt cateva schimburi culturale cu formații de teatru, coruri, iar în 2005, va urma un schimb de formații folclorice. „Trebuie - spune Criști -, să ne cunoaștem mai bine unii pe alții și cel mai bine te cunoști prin artă și cultură. Un prieten din Bassano, Ferdinando Celli, a scris chiar o carte despre Lugoj și România, așa cum ne vede un italian, așa cum suntem
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
Brazilia, Bulgaria, China, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Kîrghîstan, Malaysia, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Pakistan, Polonia, Portugalia, Rusia, România, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, S.U.A. , Turcia, Ungaria. Poate fi contactat la e-mail: criv cartoon@yahoo. com. În catare Criști(nel) Vecerdea a văzut lumina zilei pe 24 ianuarie 1959, la Sibiu. În același burg transilvan a absolvit în 1981 Școală Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu“. Actualmente este șeful Cercului Militar Lugoj. În calitate de caricaturist, a avut expoziții personale la
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să pătimească în locul nostru chiar dacă și noi pătimim cu fiecare clipă furată eternității de Timpul vanității și deșertăciunii noastre. 1950. Nu ar putea exista o viață fără păcatul ei originar fiindcă ar însemna să-și alunge toate patimile. 1951. Chiar
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]