8,264 matches
-
valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar cântă Alte păsări comunale dorm în zbor întemeiez în gând o copilărie Fierăstraiele tac în numele fericitului aer și al frumoaselor din picăturile de ploaie și al sfântului sturz sunt de cristal Și cum îți spuneam: în orice zi de la capătul nopții găsesc în pantofi zațul unei substanțe civile numite ovidiu. Ceaiul de dimineață Liniște tu clatini lingurița în ceașca de ceai liniște de mușețel și pururi încercuitului pace Linguriță feminină de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
cîntar de curînd adus din Franța. "Pentru ca demonstrația să fie reținută de copii, cîntarul funcționa cu o singură marfă. Un zahăr admirabil, de trestie, de culoarea și de grăuntele interior al marmurei albe, ni se înfățișa într-un borcan de cristal. Copilul cîntărea roșindu-se la față și prezidat de zîmbetul de mare feciorie al lui Alexandru Odobescu - și după ce izbutea cumpănirea dintre zahăr și Ťpietreť, era răsplătit cu un zar de zahăr... Primind din mîna lui, o mînă cum n-
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
zăvoiul de umbră unde să se odihnească și în același timp să fie trează, să nu facă nimic, dar tot corpul să vibreze de speranță și de credință în cel cu adevărat iubit, vulturul de purpură al soarelui, floarea de cristal a ghețarilor ce ating cerul... aceasta voia și din această cauză, precum Nastasia Filipovna care aruncase în foc pachetul de o sută de mii de ruble, arunca și ea un an, doi, trei, se căsătorise fără să iubească, autosugestionîndu-se că
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
deținut din capul locului acel lucru și să-ți lipsească... Sincer vorbind, nici mâna dreaptă a Victoriei de la Samotracia, descoperită prin 1950, adineauri parcă: nici mâna ei propriu-zisă, de marmoră de Paros, oferită alături spre vedere într-o cutie de cristal, o vitrină, o raclă, dacă vreți, de vreo treizeci de cm. pe douăzeci, aproximativ, neavând voie să te atingi de ea, s-o măsori, decât cu ochii - nici ea nu ar mai fi fost necesară. Ca și capul statuii cine știe unde
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
resorbit în surîsul echivoc al autoironiei: „pentru mine poezia nu-i fête de l’intelect/ e doar un felinar în ceață/ cum?/ sau un fluture pe degetul îndrăgostitului/ ce cred despre Valèry?/ fiecare vers al său este un sicriu de cristal/ de cînd scriu/ de cînd mă știu/ ce întrebare!/ nu întrebuințez mescalină/ la magazinul nostru sătesc nu se vinde așa ceva/ beau doar votcă atît cît încape în degetarul mătușii mele/ eu?! zvonuri lansate/ de fostele mele amante/ vă înșelați profund
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
în 1947 când i se cer amintiri literare, pentru că, după cum declară, "întâi, nu sunt la vârsta când ștergi mobilele de praf" și apoi "a rememora e un fel de a te uita în oglindă și imaginea lumii depinde de calitatea cristalului". Își amintește că disprețuiește în principiu jurnalul și-și mai argumentează o dată convingerea: "Notația la modul subiectiv o consider un abuz și am impresia că foarte multe jurnale nu cuprind nimic, pentru că esențialul s-a petrecut între cele două minute
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
doi, dacă nu și bine temperat, în beneficiul textului și al bunului cititor, autorul neîngrijindu-se singur (că n-a vrut, că n-a putut), dintr-un minim instinct, de interesele propriului text. De acuratețea, economia, precizia și logica de cristal, toate ale pamfletului, în care se simte cel mai bine, și să câștige războiul, fără să jignească și fără să ucidă pe nimeni. Or, acest dialog, care putea deveni cu mai multă stăruință și strădanie o capodoperă, rămâne definitiv ratat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
golit de tot/ zidurile s-au prăbușit peste scaune și peste mese" (De ce tocmai noi). Boala e contagioasă: în timp ce obiectele prind viață, corpul se reifică, iar limita dintre ființa umană și obiecte se pierde: "oase albe, seifuri intacte, pahare de cristal" (Ceva dur și metalic) sau "între timp mă uit la prețuri/ la oameni/ nici o diferență" (Era sâmbătă). Iar dacă limita dispare, atunci omul poate fi dezmembrat fără durere "sunt dat afară scurt/ n-am nimic de luat cu mine/ așa că
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
a dreptul. Preț de o oră ești aranjat, machiat, îmbrăcat cu toalete cu parfum, coafat cu bucle fine sau cu părul întins pe spate, uns cu puțină briantină la bărbați și, apoi, descoperi lumea bunicilor. Mă uit în oglinda de cristal.Văd în ochii mei galeși privirea din tinerețe, provocatoare a bunicii mele paterne, gata pentru vreun bal la curtea regală, gata pentru oaspeții și desele petreceri din casele familiei" Fac o piruetă și mă opresc într-o reverență amplă, ca
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
Celsius citim, bineînțeles, epigrame. Le găsim în Antologia epigramei românești, realizată de George Corbu, Valerian Lică și George Zarafu (și publicată la Editură Premier din Ploiești). Citim și citam din clasici ai genului: Tudor Arghezi "Inscripție pe un flacon de cristal E parcă un făcut că nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui./ Pe când, pe vrute și nevrute,/ Parfumul altuia îi pute." SAMSON BODN|RESCU "Soarele vieții tale că sunt, îmi zici tu, iubita?/ Primejdios ai vorbit, nepregândind ce îmi spui./ Oare-ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
pînă la Piața Romană, ca să ajungă mai tîrziu. (...) Peste un sfert de oră, cu inima zvîcnind, sună la ușă; ține în mînă nouă garoafe și, înainte ca Adriana să-i deschidă, pipăie discret buzunarul unde se află cutiuța bombată cu cristalele de Boemia" (pp. 74-75). Din capul locului este evident că iubirea lui Stere pentru Adriana este una fără nici un fel de viitor. Chiar dacă, la un moment dat, femeia îi cedează din oboseală și, poate, din curiozitate, ea nu lasă nici o
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
să plece. Bunica: Rămîn închise în tine ca și în cel care nu s-a mai sculat niciodată. știm noi! Tatăl: Și eu am auzit despre vise că, dacă te prăpădești în somn, visul rămîne acolo între tîmple, ca un cristal. " Sau ca un vers nespus pînă la capăt. Extravagantă, potrivită pentru o încheiere, este poezia pictoritei Floarea }uțuianu, corporală, scrisă de "un trup care se dă la cuvinte." Feminismul este clamat ostentativ, față în față cu critica feminină și plasat
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
cele două Românii (Ed. Noul Orfeu). În 1980, Iordan Chimet propunea ca titlu al unui volum de poeme traduse din opera bunului său prieten Odysseas Elitis, două versuri ale acestuia, ca o deviză: Toate frunțile libere/ Iar ca sentiment un cristal. Deviza aceasta i se potrivește perfect și azi fermecătorului octogenar.
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
Posibilul mariaj a declanșat acasă la el războiul civil precedat de distrugerea obiectelor de cult din apartament: farfurii sparte, linguri îndoite, telefonul dezmembrat de-o lovitură de sucitor a neveste-si, lovitură țintită greșit spre fruntea lui Haralampy, paharele de cristal și câteva statuiete făcute zob... Ca pradă de război, moldoveanca, dotată cu un frumos simț practic, a luat televizorul și l-a aruncat pe fereastră tocmai când domnul Ion Iliescu evadase de la Cotroceni redevenind un vajnic și viforos activist de
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
intrării, uniforma albastră a portarului se înclină în tăcere primind bacșiș de la prostituatele ce-și fac rondul de noapte. "Dumnezeule - mă gîndesc - aici paginile manuscriselor luiThomas Mann, Fitzgerald și Arien își găsesc continuitatea..." De trei ori controlează barmanul paharul de cristal pentru că forma veselei devine conținutul său. Poate ar trebui să mă întorc și să mă așez la măsuța mea și să cotrobăi în pachetul de țigări început, pe care se află imprimat un dromader trist - și el un simbol al
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
Acuzația de "genocid", ajunsă recent în paginile ziarelor, e o descriere destul de precisă a ceea ce s-a întâmplat în România, și în mod direct, și drept consecință a undei de șoc a politicii violente patronate de Ion Iliescu. "Noaptea de cristal", "Noaptea cuțitelor lungi", " Marșul asupra Romei", "Asaltul Palatului de Iarnă" sunt sintagme ce ascund realități perfect consonante cu năvala purtătorilor de lămpașe, cauciucuri cu piulițe și topoare ai lui Miron Cozma. Gesticulația e aceeași, ideologia identică - amestec maladiv de comunism
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Empire... Nécessaire de campanie... O ceașcă. Obiecte de toaletă. Tacâmuri. Riglă de calcul. Ceainic, sfeșnic. Raportoare, compasuri, lunete, forfecuțe, sticluțe de colonie, ambră, cutii de pudră, pudriere, cutiuțe de medicamente, alifii, pomezi de tot felul. Alte 110 de obiecte de cristal, porțelan, eben, marochinărie... Toate sau majoritatea serviseră în timpul campaniilor... Ulm, Austerlitz, Iena, Eilau, Friedland, lăsate moștenire fiului său, înainte de a pleca spre Insula Elba, primul exil... * Pe colina Panteonului, sus, ajungând în fața Liceului Henry IV, individul meu interior, secret, certăreț
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
leacul cel mai indicat în vederea unei grabnice însănătoșiri era o lingură de gaz înghițită pe stomacul gol. Pe atunci, petrolul se găsea pe toate cărările la un leu litrul, se putea lua chiar din lampa din salon cu abajurul de cristal mat, ornat cu crizanteme albe, galbene, înfoindu-și inefabil firele. Cum manifestam vii rețineri și pretindeam, cu rezultat incert, un răgaz de gândire în fața lingurii pregătite și amenințătoare, mama, ca să-mi dovedească ce ușor era, înghiți ea mai întâi porția
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
monitorizanților țării? Vezi în reportaj marmura aia? Știi că în mod intenționat nu s-a folosit marmură de Rușchița, ci a fost adusă marmură verde din Iran? Știi că, în mod expres, au fost fabricate la Mediaș numai candelabre din cristal, transportate apoi la București pe strategicul Transfăgărășan ca să să nu se prindă de figură dușmanii integrării noastre? Nu știi! Habar n-ai ce eforturi logistice s-au făcut și cu ce cheltuieli! Repeți ca un papagal: superb-superb-superb... Mă exasperezi. -Bine
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
ferestre etc. sînt chiar corpurile de bibliotecă din teatru, cărora li se anulează această funcție. Goale, fără cărți au o anumită stranietate. Aduc cu mobilierul masiv din casele de altădată, o combinație de lemn, aerisit cu geamuri mari, generoase de cristal. Se creează, astfel, un soi de mister, de amorțeală animată doar de încurcături, firești după atîta petrecanie, de dorințe și senzualități ce palpită într-o lascivitate ușor ostenită. Purcărete mută complet accentele, interesul și miza. Povestea fraților Sebastian și Olivia
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
mexican, chinez, sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd pe Jhonii și Bilii și Samii cu fundul lor de butoi de 20 de vedre tăindu-și iarbă, spălându-și ceștile de cafea de import, paharele de cristale. O-la-laa!” Ambasada a acceptat să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia persoană se face o reducere la costul biletelor de
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Luni dimineața mă trezesc visând fărăhotarele dimineții de sâmbătă și,uneori, poet netot și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred al iernii/verii, un îngeresc sunet de cristaluri ciocnite sărbătorește la nuntă. Visez libertatea de-a fi prizonier între pereții casei, între zidurile proaspăt văruite ale sufletului sălbăticit printre poemele de singurătate ale verii trecute. Visez că sunt mereu la capătul de sfârșit/ început al săptămânii, al lumii
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
o ceață mîhnită prin care să zărim introvertiți în iaduri vegetale cînd păianjenul blond din ramurile mestecenilor ar fi dispus să-i dezmierde. Prieteni, măcar voi ascultați cu fervoare rugi în frunze lipite de Zidul Plîngerii: oracol verde. Molima de cristal I Așa a început mașinăria umană în urbea noastră mișcată de mîini călăuzitoare că nimic nu se dobîndește pe gratis nimic nu-ncepe zborul fără o fîlfîire peste prăpastie împins de-un resort nesăbuit. Așa a început: un grup de
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
cînd focul verde ardea-n piața urbei spartani inocenți cu zîmbete de morți furau neveste tinere din orașul vecin iar frustrații veneau la noi înarmați pînă-n dinți. Căutîndu-și răpitele prin hrube subterane spărgeau geamurile ferestrelor și-ncepea molima întunericului de cristal fiecare după cum bubuia tunetul fiecare după cum murmurau oasele fiecare după cum avea un strop de răbdare fiecare după cît era de înalt și frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]