821 matches
-
Univ. Dr. Gheorghe I. Drăgulin, Pr. Conf. Univ. Dr. Ioan Stancu, Pr. Prof. Vasile Boholțeanu, Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bogdan, Pr. Dr. Valentin Bogdan, Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Arhidiacon Dr. Sebastian Barbu Bucur, Pr. Nicolae Crângașu, Ieromonah Cristofor Dancu, Pr. Iosif Zoica, Pr. Ion Ionașcu, Pr. Ion Marin Mălinaș, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Nichita, Pr. Dorel Octavian Rusu, Pr. Dumitru Sandu, Pr. Cornel Paiu, Arhidiacon Dr. Teodor Savu, Pr. Sabin Vodă, Pr. Florin Croitoru și mulți alții
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Univ. Dr. Gheorghe I. Drăgulin, Pr. Conf. Univ. Dr. Ioan Stancu, Pr. Prof. Vasile Boholțeanu, Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bogdan, Pr. Dr. Valentin Bogdan, Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Arhidiacon Dr. Sebastian Barbu Bucur, Pr. Nicolae Crângașu, Ieromonah Cristofor Dancu, Pr. Iosif Zoica, Pr. Ion Ionașcu, Pr. Ion Marin Mălinaș, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Nichita, Pr. Dorel Octavian Rusu, Pr. Dumitru Sandu, Pr. Cornel Paiu, Arhidiacon Dr. Teodor Savu, Pr. Sabin Vodă, Pr. Florin Croitoru și mulți alții
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care-l întâlnim este al romanului Muzio Clementi
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
ai școlii germane de compoziție vocală. Instrumentul cel mai adecvat la cerințele noului stil, în contextul dat, avea să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui cântăreț, în anul 1693. Iar în 1709, când omul de litere Maffei vizitează Florența în încercarea de a obține patronajul prințului Ferdinand pentru al său Giornale dei letterati d’Italia, admiră, probabil, noua invenție a
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
litere Maffei vizitează Florența în încercarea de a obține patronajul prințului Ferdinand pentru al său Giornale dei letterati d’Italia, admiră, probabil, noua invenție a constructorului. În volumul V al acestei lucrări, publicat în anul 1711, el atestă că Bartolomeo Cristofori construise deja patru „gravicembali col piano e forte”. Maffei descrie aceste instrumente, trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
într-un punct, pentru a- și relua apoi cursa și a lovi din nou coarda, producând un alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o curiozitate, fără să se bucure de succes comercial, iar meșterul s-a întors curând la fabricarea de clavecine, din a căror vânzare a trăit tot restul vieții, până la 27 ianuarie
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
tradus în limba germană de către Mattheson și publicat în Critica musica, în 1722. Iar dacă meșterii timpului călătoreau puțin, în schimb ei se informau citind presa. Pe această cale a luat cunoștință Gottfried Silbermann din Dresda de instrumentele lui Cristofori. El a adaptat principiul, ferindu- se să-l menționeze pe autor, a lucrat zeci de ani cu obstinație pentru a perfecționa noul instrument, l-a supus în repetate rânduri analizei critice a lui Bach, s-a ambiționat și a reușit
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
succesul. Dar marile perfecționări vor fi realizate de doi elevi si săi, Stein și Zumpe. Aceștia vor dezvolta în paralel cele două mari școli de constructori de piane, școala vieneză și cea anglo-saxonă. Aproape ignorată în timpul vieții sale, invenția lui Cristofori câștigă teren în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție: „A Bartolomeo Cristofori / Cembalaro da Padova / che / in Firenze nel MDCCXI / inventό / il clavicembalo con Piano e Forte/.” Spre pioasa aducere aminte a pleiadelor de pianiști de pretutindeni .
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Tribunalul București, Iulia Neamțu, grefier la Tribunalul București, se arată într-un comunicat DNA remis Agerpres. Pe lângă aceștia, deferiți justiției au fost și Angela Cârlan, Leon-Marius Neagu, Marian Vasile Tudor, Marian Catrin, Carmen Ionela Dăncuț, Nicolae Petrișor, fost Duduianu, zis "Cristofor", Ștefan Mincă, zis "Rosovelt", Dinu Laurențiu, zis "Gore", Petrică Bogdan Bagoli, Dragoș Dumitrescu, Silviu Constantin Amza, Cornel Lucian Enculescu, Tony Viorel Iaparnicu și Dragoș Pândele.
Judecătoarele șpăgare, Costache și Dinu, trimise în judecată de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77940_a_79265]
-
G. Țeposu în Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nouă, făcându-l pe Pântea cap de serie al capitolului Fantezismul abstract și ermetic, înaintea altor autori, parte semnificativi, parte uitați: Matei Vișniec, Ion Stratan, Ioan Moldovan, Augustin Pop, Ion Cristofor, Dan Ciachir, Nicolae Băciuț, Miruna Runcan, Petru Ilieșu, Călin Vlasie, Constantin Severin, Ion Bala, Tudor Cristian Roșca. Cea de-a doua etapă, scapătă unui control critic riguros, începe în 1993, o dată cu Negru pe negru. În legătură cu această s-au spus lucruri
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
pentru corăbii: am fost căpitan la 15 ani, în echipa lui Nemo, pe sub mări și deasupra lor, pe Amazon, Nil și Zambezi, pe mările Sudului, cu James Cook și cu eroul portughez Magellan ("Măgălaeș", îi spune acasă), am tremurat alături de Cristofor Columb pînă s-a lămurit cu regele Spaniei să-i dea flota (banii, echipajul), am luptat lîngă corsarii din Caraibe și m-am ascuns împreună cu ei la Saratoga, făcînd în ciudă moțaților, împintenaților și împielițaților de pe mal, apoi, m-am
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
jocul de ansamblu al echipei au sedus toți privitorii. A.C. Milan este eliminată Despre Ripensia s-ar putea scrie cărți întregi, și chiar s-au scris. „Ripensia. Nostalgii fotbalistice” semnată de un fost component al echipei din ultima sa perioadă - Cristofor Cristi Alexiu - este poate cea mai completă dintre ele, reproducând fidel atmosfera timpurilor și creionând precis figurile celebrităților gazonului. Ne vom limita la a prezenta palmaresul echipei: patru titluri naționale (1933, 1935, 1936 și 1938) și tot atâtea finale de
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
Ștefan, 82 ani l Ankner Elisabeta, 72 ani l Petru Elisabeta, 78 ani l Radovici Angel, 86 ani l Samoilă Aurelia, 87 ani l Șutac Gheorghe, 55 ani l Rosinger Ștefan, 80 ani l Chichișan Ana, 73 ani l Andreici Cristofor, 68 ani l Seiche Trandafir, 62 ani l Iacob Margit, 75 ani l Nesiu Irina, 79 ani l Criste Petru, 65 ani l Fazekaș Ileana, 61 ani l Milin Rosa, 65 ani l Molnar Margareta, 84 ani l Serenghen Lucreția
Agenda2006-07-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284752_a_286081]
-
vedere, pe ambalajul pachetelor de țigări a următorului avertisment: „Atenție, tutunul poate fi vătămător pentru sănătatea dumneavoastră! Monumentul fumătorului Reamintim - ca pe o ironie a istoriei romanțate a tutunului - că, în momentul descoperirii sale în Lumea Nouă, de către marinarii lui Cristofor Columb, fumatul era apreciat de către indigeni ca un leac universal și o cale de a intra în legătură cu zeii, în timpul unor ritualuri religioase complicate. Odată ajuns în Europa (1559), tutunul este primit cu toate onorurile. Jean Nicot („nașul” nicotinei), ambasadorul Franței
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]
-
fuma a înregistrat, la începuturi, și unele împotriviri din partea unor conducători de state sau personalități ale timpului, dar mai ales din partea bisericii, care socotea fumatul „un pact cu diavolul”. În această privință, merită să relatăm pățania unuia dintre însoțitorii lui Cristofor Columb, când a debarcat pe coastele Americii, pe numele său Rodrigo de Jorez. Reîntors acasă, la Muelva-Spania, cu o bogată rezervă de tutun, el a avut neinspirata idee de a fuma în fața soției. Înspăimântată, aceasta l-a reclamat autorităților, plângându
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]
-
tiraj de 500 de exemplare, care au montate în interior două colițe ale emisiunii supratipărite și două cărți poștale maxime. De asemenea, a fost pusă în circulație emisiunea „Aniversări - Comemorări Personalități (II)”. Emisiunea este formată din trei timbre dedicate lui: Cristofor Columb (1451-1506), cu valoarea nominală de 0,50 lei; Paul Cézanne (1839-1906), pictor francez - valoarea nominală a timbrului 1,00 leu; Henrik Ibsen (1828-1906), dramaturg norvegian, timbru având valoarea nominală de 1,20 lei. Vali Corduneanu Noaptea Sânzienelor l Eveniment
Agenda2006-22-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285006_a_286335]
-
cele din urmă la Cairo, în ajunul cuceririi acestuia de către armatele otomane. Într-una dintre aventurile sale, Hassan poposește în Roma Papei Leon X, care îl botează Leo Africanul. Drumurile protagonistului aduc o sumedenie de personalități contemporane, printre care și Cristofor Columb, familia Medici, Martin Luther. Amin Maalouf: Leon Africanul. Editura Polirom, Iași, 2005. Preț: 23,90 lei.
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
Gheorghe Grigurcu Credem a nu greși văzînd în poezia actuală a lui Ion Cristofor o partitură a solitudinii. Chiar încercînd să (re)stabilească raporturile cu lumea, d-sa se izbește de limitele eului refractar la ceea ce ar putea depăși propria-i experiență, transmutată într-o mărturie la rîndu-i fatalmente restrictivă. Problema pe care și-
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
ființă ca un pieptene prin părul unei prințese etc. Senzualitatea toridă, orbitoare, nu izbutește nici ea a suprima torpoarea dezabuzării (Oaspeții unui arbore). Pe solul aspru al neîmplinirii, imaginea paradiziacă răsare ca un contrast frapant (Flori sălbatice). Scriind astfel, Ion Cristofor face impresia unui copil rătăcit într-o pădure întunecoasă, un copil care se agită și strigă spre a-și face curaj.
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
Gheorghe Grigurcu Credem a nu greși vă- zînd în poezia actuală a lui Ion Cristofor o partitură a solitudinii. Chiar încercînd să (re)stabilească raporturile cu lumea, d-sa se izbește de limitele eului refractar la ceea ce ar putea depăși propria experiență, transmutată într-o mărturie la rîndu-i restrictivă. Problema pe care și-o pune
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
toate iubirile mele moarte/ și toți îmi fac veseli semne cu mîna// pe peronul pustiu al gării o fetiță cu plasă de fluturi/ ne anunță că vaporul cu aburi va porni imediat la drum” ( Cînd tocmai te pregăteai). Dar Ion Cristofor înțelege a-și lungi alonja discursului, a-și testa astfel „rezistența” singurătății urmărindo în diverse ipostaze. De la minimalism trece la grandorile cosmice. Tandra proximitate e halucinant amplificată. Părul negru al unei femei traversează frontierele, pătrunde în altă țară întunecînd dealurile
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]