1,168 matches
-
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice; 2.Ghid pentru dezvoltarea relațiilor sănătoase între părinți și copii. O abordare pozitivă bazată pe respectarea drepturilor copiilor, Salvați Copiii România, 2012 3.Kamins, M., Dweck, C. (1999). Person versus process praise and criticism: Implications for contingent self-worth and coping. Developmental Psychology 30(3), 835-847. 4.Straus, M. A. (2003). Demystifying the defenses of corporal punishment. In: Straus M. A; (ed). The primordial violence: Corporal punishment by parents, cognitive development, and crime. Walnut Creek
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți () [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
deschis, faptul că Uniunea Sovietică nu poate fi modelul absolut (subl.n.) „în construcția socialistă“ ; b/- „Ana Pauker tăcea atentă sau se declara fără entuziasm de acord cu câte ceva, căutând să evite discuția (subl.n.) despre aceste probleme sensibile”; c/- „Criticismul nostru găsea pretutindeni prilejuri, deși prin România ne aflam în trecere. Mai întâi, atitudinea Uniunii Sovietice față de România și de celelalte țări europene: aceste țări erau încă menținute într-o stare de ocupație efectivă, iar bogățiile lor erau însușite în
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
să nu uităm că o părere de genul acesta, care scoate din ecuația istoriei jertfa pe care am dat-o, nu poate să fie decât schiloditoare. Este o paradigmă din asta influențată sau o percepție de tip occidental sau un criticism din ăsta degenerat cioranian. Cioran mai avea o chestie în „Pe culmile disperării”. Era disperat că poporul trebuie să facă istorie. Mircea Vulcănescu nu voia ca poporul să facă istorie. Mircea Vulcănescu spunea că acest popor a dăinuit. Sunt două
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
valoare umană construită în ani în spațiul cultural autohton și mondial, dar și despre zgura îndoielii firești ori despre disprețul vădit în raport cu latura inestetică mutilantă adoptată azi cu multă lejeritate și lipsă de discernământ de către toți cei din jur, despre criticismul personal dezvoltat împotriva imaginii mistificate a realității exterioare ori despre analiza lucidă, care privește mizeria mundană cvasidominantă în aceste momente dure. Nu pot decât să mă bucur că destinul a ales pentru mine Scrisul, fiindcă nu aș putea percepe cu
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
de el la modul tragic, ca un philippidian Prometeu înlănțuit în vârf de Caucaz, o istorie depozitată integral în perimetrul vast al memoriei personale - sălaș al unor adevăruri mereu țâșninde cu vioiciune la suprafață dintre cutele pânzei sale pline de criticism obiectiv și expresivitate. Verbul de pe hârtie al lui Paul Goma nu este aidoma unui foc de paie mocnit, care-și rumegă cu încetineală rostul, ascunzându-și în spatele îndelung căutatelor metafore adevărurile concrete ale propriei viețuiri. Dimpotrivă, avem de-a face
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
posterității- adică să-și picteze un autoportret cu o mască schimonosită de o durere eternă.O mulțime de comentatori- apologeți din veacul al XIX-lea l-au decretat pe Schopenhauer”fondatorul pesimismului modern”(James Sully, Pessimism.A History and A Criticism, second edition, 1891,p.74), găsind în ecuația lui neobijnuită”a trăi înseamnă a voi iar a voi înseamnă a suferi” psihologia pesimismului , spunând că este “pesimistul cel mai sincer și cel mai hotărât pe care lumea l-a văzut
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
posterității- adică să-și picteze un autoportret cu o mască schimonosită de o durere eternă.O mulțime de comentatori- apologeți din veacul al XIX-lea l-au decretat pe Schopenhauer”fondatorul pesimismului modern”(James Sully, Pessimism.A History and A Criticism, second edition, 1891,p.74), găsind în ecuația lui neobijnuită”a trăi înseamnă a voi iar a voi înseamnă a suferi” psihologia pesimismului , spunând că este “pesimistul cel mai sincer și cel mai hotărât pe care lumea l-a văzut
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
noastre și care nu au fost influențați de realismul socialist promovat de PCR. La acest autor, critica ideilor literare reprezintă modul fundamental de construcție teoretică, așa cum le regăsim în “Între da și nu “, apărută în 1981, la Editura Cartea Românească. Criticismul său, având la bază , ca obiect ,evoluția gândirii universale până în prezent, dar mai ales critica lui Călinescu, este determinantă, într-o sferă mai restrânsă, dar, și de tradiția estetică românească, începând cu Lovinescu. În fine, pentru a încheia cu ceea ce
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
lucru, filozofii înșiși trebuiau să se instruiască, adică să învețe o nouă logică, o nouă metodă, înainte de a putea asimila un nou conținut de idei ce veneau de pe acel tărîm, mai fascinant ca niciodată. Se considera, în general, că în criticismul kantian erau deja prezenți germenii spirituali ce au dus la revoluția romantică. În ceea ce ne privește, nu sîntem deloc de aceeași părere: Kant, orice s-ar spune, calcă, în linii esențiale, pe urmele gîndirii tradiționale occidentale, creștine, în care există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sacrului poem: așa se începe "chestiunea Mahăbhărata" (după modelul "chestiunii homerice"), pentru care își vor cheltui energia oamenii de știință de talia unui A. Holtzmann, unui J. Dahlmann etc. Deci, de această atmosferă de mare însuflețire, dar și de un criticism incipient față de Bhagavad-gītă sînt legate viața și opera celor mai însemnați reprezentanți ai Idealismului german: Johann Fichte (1762-1814), Friedrich Schelling (1775-1854), Friedrich Schleiermacher (1768-1831) și Georg Hegel (1770-1831) [86]. Ceea ce îi unește pe acești filozofi, din cîte putem presupune, este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
des Sciences de l'Homme. Bartlett, Frederic C. 1932. Remembering: A Study in Experimental and Social Psychology. New York: Macmillan. Beach, Joseph Warren. 1932. The Twentieth-Century Novel: Studies in Technique. New York: Appleton-Century-Crofts. Beardsley, Monroe. 1958. Aesthetics: Problems in the Philosophy of Criticism. New York: Harcourt, Brace. Beaugrande, Robert de. 1980. Text, Discourse, and Process: Toward a Multidisciplinary Science of Texts. Norwood, N. J.: Ablex. Benjamin, Walter, 1969. Illuminations. Trad. Harry Zohn. New York: Schocken Books. [Benjamin. 2000. Iluminări. Trad. Catrinel Pleșu. București: Univers.] Bentley
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
9:223-50. Blin, Georges. 1954. Stendhal et les problèmes du roman. Paris: Corti. Bonheim, Helmut W. 1982. The Narrative Modes: Techniques of the Short Story. Cambridge, Eng.: D. S. Brewer. Booth, Wayne C. 1961. Distance and Point of View. "Essays in Criticism" 11:60-79. . 1983. The Rhetoric of Fiction. Ed. a II-a. Chicago: University of Chicago Press. [Booth. 1976. Retorica romanului. Trad. Alina Clej, Ștefan Stoenescu. București: Univers.] Bourneuf, Roland, Réal Oullet. 1975. L'Univers du roman. Paris: Presses Universitaires de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
125-46. Vezi Barthes. 1982. . 1985. Concept et thème. "Poétique" 64:415-23. Brinton, Laurel. 1980. Represented Perception: A Study in Narrative Style. "Poetics" 10:363-81. Bronzwaer, W. J. M. 1970. Tense in the Novel: An Investigation of Some Potentialities of Linguistic Criticism. Groningen: Wolters-Noordhoff. . 1978. Implied Author, Extradiegetic Narrator, and Public Reader: Gérard Genette's Narratological Model and the Reading Version of Great Expectations. "Neophilologus" 52:1-18. Brooks, Cleanth, Robert Penn Warren. 1959. Understanding Fiction. Ed. a II-a. New York: Appleton-Century-Crofts. Brooks
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of Eskimo Folktales. "American Anthropogist" 75:645-62. Courtés, Joseph. 1976. Introduction à la sémiotique narrative et discursive. Paris: Hachette. Crane, R. S. 1952. The Concept of Plot and the Plot of Tom Jones. In R. S. Crane, coord. Critics and Criticism: Ancient and Modern, pp. 616-47. Chicago: University of Chicago Press. Culler, Jonathan. 1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics, and the Study of Literature. Ithaca: Cornell University Press. . 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press. Curtius, Ernst
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of the Plot. "Journal of General Education" 8:241-53. . 1055b. Point of View in Fiction: The Development of a Critical Concept. PMLA 70:1160-84. . 1975. Form and Meaning in Fiction. Athens: University of Georgia Press. Frye, Northrop. 1957. Anatomy of Criticism. Princeton: Princeton University Press. [Frye.1972. Anatomia criticii. Trad. Domnica Sterian, Mihai Spăriosu. București, Univers.] Füger, Wilhelm. 1972. Zur Tiefenstruktur des Narrativen: Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens. "Poetica" 5:268-92. Garvey, James. 1978. Characterization in Narrative. "Poetics" 7
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Le Pacte autobiographique. Paris: Seuil. [Lejeune. 2000. Pactul autobiografic. Trad. Irina Margareta Nistor. București: Univers.] . 1982. The Autobiographical Contract. In Todorov, coord. French Literary Theory, pp. 192-222. Vezi Barthes 1982. Lemon, Lee T., Marion J. Reis, coord. 1965. Russian Formalist Criticism. Lincoln: University of Nebraska Press. Lévi-Strauss, Claude. 1963. Structural Anthropology. Trad. Claire Jacobson, Brooke G. Schoepf. New York: Basic Books. [Lévi-Strauss. 1978. Antropologia structurală. Trad. J. Pecher. București: Editura Politică.] . 1965-71. Mythologiques. 4 vol. Paris: Plon. Liddell, Robert. 1947. A Treatise
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
A Grammar of Stories. The Hague: Mouton. . 1977. Remarques sur les signes métanarratifs. "Degrés" 11-12:e1-e10. . 1978. Le Discours attributif et le récit. "Poétique" 35:305-13. . 1980. Introduction to the Study of the Narratee. In Jane P. Tompkins, coord. Reader-Response Criticism, pp. 7-25. Baltimore: Johns Hopkins University Press. . 1981. Reading and Narrative Competence. "L'Esprit Créateur" 21:81-88. . 1981-82. Narrative Analysis and Narratology. "New Literary History" 13:179-88. . 1982. Narratology: The Form and Functioning of Narrative. Berlin: Mouton. . 1983. Narrative Pragmatics
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Șepețean-Vasiliu. In Pentru o teorie a textului, pp. 127-155. București: 1973. Le Nouveau Roman. Paris: Seuil. . 1978. Nouveaux Problèmes du roman. Paris: Seuil. [Ricardou. 1988. Noi probleme ale romanului. Trad. Liana & Valentin Atanasiu. București: Univers.] Richards, I. A. 1950. Practical Criticism: A Study of Literary Judgment. New York: Harcourt, Brace. Ricoeur, Paul. 1984. Time and Narrative. Vol. 1. Trad. Kathleen McLaughlin, David Pellauer. Chicago: University of Chicago Press. . 1985. Time and Narrative. Vol. 2. Trad. Kathleen McLaughlin, David Pellauer. Chicago: University of
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
V. N. 1973. Marxism and the Philosophy of Language. Trad. Ladislav Matejka, I. R. Titunik. New York: Seminar Press. Weimann, Robert. 1973. Point of View in Fiction. In Gaylord C. Leroy, Ursula Beitz, coord. Preserve and Create: Essays in Marxist Literary Criticism, pp. 54-75. New York: Humanities Press. Weinrich, Harald. 1964. Tempus, Besprochene und Erzählte Welt. Stuttgart: W. Kohlhammer. Wellek, René, Austin Warren. 1949. Theory of Literature. New York: Harcourt, Brace. [Wellek, Warren. 1967. Teoria literaturii. Trad. Rodica Tiniș. București: Univers.] White, Hayden. 1973
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reconsiderare a istoriei la nivel pragmatic, ameliorând treptat instrumentarul de care dispunea, alta de regândire a statutului epistemic al istoriei, nu pe bază speculativă, ci pornind de la praxis” (cum a procedat Xenopol). Școala critică a făcut loc în anii interbelici criticismului, dar unul de primă instanță, fiindcă și „noua școală”, înfiripată în jurul „Revistei istorice române”, avea să depășească faza negativistă, contestatară pentru a se manifesta pe un teren mai pozitiv: un mai mare interes pentru factorii materiali, un timid curent materialist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții) * Forme poetice (muzicalitatea repetitivă, poezii cu formă fixă, experimente
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
tîrziu (faimoasa concluzie că materia este vie). ¶ Moare Samuel Richardson. *1762 Se naște la 25 aprilie Marries Catherine Sophia B(o)utcher, viitoarea soție a lui Blake. Tatăl ei era un grădinar cultivator de zarzavaturi din Battersea. ¶ Apare Elements of Criticism (3 vol.) de Lord Kames, în care se încearcă echivalarea frumuseții cu ceea ce este plăcut simțurilor naturale ale vederii și auzului. Apare lucrarea Du Contrat Social / Contractul social de Jean Jacques Rousseau, în care se discută despre "nobilă" condiție naturală
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
of plague and anarchy which overspread England during the slumbers of Enitharmon for eighteen hundred years". Citat din J.T. Smith, Nollekens and hîș Times, 1828, în G.E. Bentley Jr., Blake Records, 1969, pp. 470-472. (BCH: 62-63). 39 "a most spirited criticism on Chaucer, but mystical and full of vision" (No. 39 ¶35). (BCH: 9). 40 "beautiful [...] only too deep for the vulgar." (No. 12b). (BCH: 8). 41 "he was at that time șo evidently insane". (BCH: 40). 42 "[Wordsworth] considered B
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-l extragă și să-l pună la lumină"7. Și alți interpreți oferă aceeași evaluare (Nicolae Gogoneață, Gheorghe Al. Cazan). Unii dintre exegeți (Corina Hrișcă, Petru Vaida) i-au dovedit statutul de filosofie a culturii. Dată fiind legătura sa cu criticismul kantian, demersul metafizic al lui C. Rădulescu-Motru a fost alăturat modelului filosofic neokantian, încă activ în prima parte a secolului al XX-lea: neokantienii, apreciază Iosif Brucăr, gândeau că filosofia lui Kant nu poate fi explicată decât în cadrul corelatului "obiect-subiect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București, 1937. GHIȚA, Simion, Kantianism și știință în concepția filosofică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Aspecte istorico-metodologice ale gîndirii filosofice și științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. GOGONEAȚA, Nicolae, Sistemul filosofic al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]