57 matches
-
echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi pe imperativul categoric. Rawls își pune propria concepție în antiteză cu utilitarismul. Pretinsa superioritate a teoriei rawlsiene în raport cu utilitarismul nu rezidă în compararea propozițiilor întemeiate pe observație, pe de-o parte, și a principiilor fundamentale ale teoriei, pe de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să se exprime cu o fervoare și ascultând de o legitate pe care nu o pot înțelege decât cei posedați de același „demon al creației”!? Într-adevăr, ce pot înțelege outsiderii, grăbiți de a-și ocupa măruntele lor fotolii sceptice, criticiste, nu rareori drapate sub mantia fâlfâitoare a oportunismului cultural?!... Îndrăznim prin această digresiune a resuscita atmosfera acelor ani, și nu de a lua apărarea acelor mari spirite care ne-au format și care au „asigurat” continuitatea marii tradiții culturale românești
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui Eminescu, Ardealul se deosebește de Principate din nou, radical, ca și în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori amenințau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
audă) că, după părerea mea, această „măsură originală” nu-i determinată de motive economice, cum se încearcă a se acredita, ci politice. Neîndoielnic prin ea se urmărește un control mai sever al presei culturale, o jugulare a tendințelor centrifuge și criticiste. Presa nu mai e un teren de dialog pentru purtătorii unor opinii contrare, ci un emițător în sens unic. „îmbunătățirea” din 1974 (cea prin care ni s a impus condiția de trimestrial) a fost, lucru de care m-am convins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care tânărul gânditor Îl consideră, deopotrivă, „obiectiv, etern și independent”, dar și În intimă relație generică și stimulativă cu conștiința pe care o numește activă și creatoare. Alăturarea acestor noțiuni - realul de necuprins, simțirea, conștiința, misterul - dă ecuația Încercării „criticiste sau realist-idealiste”, cum Își definește liceanul viziunea care, crede elevul Blecher, ar face posibil conjunctul, ca să Întrebuințăm chiar termenii săi, dintre o credință „profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o parte, și rigoarea formației intelectuale obținute în spațiile german și francez, pe de altă parte. Ereditatea se întâlnește, în cazul a patru dintre fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti și Carp, junimismul duce mai departe dimensiunea criticistă a Moldovei. Moldovenismul societății este vizibil în maniera în care Junimea continuă o abordare marcată de prudență și scepticism în raport cu temeritatea inovativă a muntenilor. Fără a fi tradiționaliști în critica lor intelectuală (cu excepția notabilă a lui Theodor Rosetti, în paginile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
aprofundare, pentru că, într-un registru mai general, cunoașterea este cazul particular al comunicării cu obiectul. Apoi, atât tematizarea cunoașterii, cât și cea a comunicării produc 131 criticisme, nu ontologii. Ceea ce este în plus comun aici este că ambele produse teoretice criticiste ale celor două tematizări folosesc energia existentă și fosilizată a modelului ontologic inițial. Ele funcționează numai prin deconstruirea, prima, a substanței sau formei în profitul subiectului, a doua, a acestui subiect în profitul unui limbaj la care lumea se reduce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]